Decizia nr. 1000/2010
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 19 alin. (1) lit. a), c) și k) din Legea nr. 108/1999 pentru înființarea și organizarea Inspecției Muncii
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1
- Legea nr. 108/1999 16 iunie 1999 (prevederi anume) pentru înființarea și organizarea Inspecției Muncii
Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.
Augustin Zegrean - președinte
Acsinte Gaspar - judecător
Petre Lăzăroiu - judecător
Mircea Ștefan Minea - judecător
Iulia Antoanella Motoc - judecător
Ion Predescu - judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Tudorel Toader - judecător
Simona Ricu - procuror
Patricia Marilena Ionea - magistrat-asistent
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 19 alin. (1) lit. a), c) și k) din Legea nr. 108/1999
pentru înființarea și organizarea Inspecției Muncii, excepție ridicată de Societatea Comercială "Total Grup Security" S.R.L. din Buzău în Dosarul nr. 3.285/200/2009 al Judecătoriei Buzău.
La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției ca neîntemeiată, arătând că textele de lege criticate nu contravin dispozițiilor din Constituție invocate.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin Încheierea din 12 noiembrie 2009, pronunțată în Dosarul nr. 3.285/200/2009, Judecătoria Buzău a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 19 alin. (1) lit. a), c) și k) din Legea nr. 108/1999
pentru înființarea și organizarea Inspecției Muncii. Excepția a fost ridicată de Societatea Comercială "Total Grup Security" - S.R.L. din Buzău cu prilejul soluționării unei plângeri contravenționale.
În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că textele de lege criticate conferă organului de control prerogative care încalcă drepturile fundamentale ale persoanei fizice și juridice statuate prin Constituție.
Judecătoria Buzău consideră că textele de lege criticate sunt constituționale.
În conformitate cu dispozițiile
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate cu privire la excepția de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile
art. 19 alin. (1) lit. a), c) și k) din Legea nr. 108/1999
pentru înființarea și organizarea Inspecției Muncii, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 740 din 10 octombrie 2002, dispoziții potrivit cărora:
"Art. 19. - (1) Inspectorii de muncă au următoarele drepturi: a) să aibă acces liber, permanent și fără înștiințare prealabilă, în sediul persoanei juridice și în orice alt loc de muncă organizat de aceasta;[...]
c) să procure dovezi, să efectueze investigații sau examene, să ceară prezentarea documentației pe care o consideră necesară, să realizeze măsurători sau să preleveze mostre de substanțe utilizate în procesul de producție; [...]
k) să ceară informații, fie singuri, fie în prezența martorilor, de la orice persoană și despre orice problemă care constituie obiectul controlului;".
Autorul excepției consideră că aceste prevederi de lege sunt contrare următoarelor texte din Constituție: art. 27 alin. (1) privind inviolabilitatea domiciliului, art. 44 referitor la dreptul de proprietate privată și art. 45 referitor la libertatea economică.
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că textele de lege criticate au mai constituit obiect al controlului de constituționalitate în raport cu dispozițiile art. 27 din Constituție. Astfel, respingând ca neîntemeiate criticile de neconstituționalitate, prin
Decizia nr. 296 din 9 iunie 2005 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 724 din 10 august 2005, Curtea a reținut că "nu pot fi opuse activității Inspecției Muncii obligații ce decurg din prevederile art. 27 din Constituție privind inviolabilitatea domiciliului, având în vedere natura deosebită a activității Inspecției Muncii, specificul atribuțiilor pe care le are de îndeplinit, conform legii, această autoritate, obiectul controlului și locurile unde se desfășoară acesta".
În ceea ce privește critica de neconstituționalitate raportată la prevederile art. 45 din Constituție, Curtea reține că garantarea libertății economice se face în limitele respectării cadrului legal care stabilește exercitarea acestor drepturi. Prin decizia mai sus amintită, Curtea reținea că "intervenția din partea inspectorilor de muncă în sfera de activitate a persoanelor juridice are un scop legitim și este necesară într-o societate democratică, având în vedere că, în conformitate cu prevederile
art. 5 lit. a) din Legea nr. 108/1999 , printre obiectivele Inspecției Muncii se numără și controlul aplicării prevederilor legale referitoare la relațiile de muncă, la securitatea și sănătatea în muncă, la protecția salariaților care lucrează în condiții deosebite și a prevederilor legale referitoare la asigurările sociale. Totodată [...] măsurile prevăzute de dispozițiile de lege criticate sunt proporționale cu scopul legitim urmărit, întrucât numai în acest mod se asigură desfășurarea în condiții optime a operațiunilor de control de către Inspecția Muncii, în îndeplinirea atribuțiunilor acesteia, iar drepturile conferite inspectorilor de muncă au în vedere atât specificul activității de control exercitate, cât și importanța socială a acestei activități de ordine publică."
Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea jurisprudenței în materie a Curții Constituționale, soluția și considerentele deciziei amintite își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză.
În sfârșit, Curtea constată că dispozițiile art. 44 din Constituție, referitoare la dreptul de proprietate privată, nu au incidență în cauză, întrucât textele de lege criticate nu instituie nicio restrângere a prerogativelor dreptului de proprietate.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 19 alin. (1) lit. a), c) și k) din Legea nr. 108/1999
pentru înființarea și organizarea Inspecției Muncii, excepție ridicată de Societatea Comercială "Total Grup Security" - S.R.L. din Buzău în Dosarul nr. 3.285/200/2009 al Judecătoriei Buzău.
Definitivă și general obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 8 iulie 2010.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, AUGUSTIN ZEGREAN Magistrat-asistent, Patricia Marilena Ionea
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.