Decizia nr. 159/2011

Augustin Zegrean - președinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Mircea Ștefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Marieta Safta - prim-magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Marinela Mincă.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 300 alin. 2 din Codul de procedură penală și ale

art. 84 alin. 1 pct. 2 și 3 din Legea nr. 59/1934

asupra cecului, excepție invocată de Jozsef Nemeth în Dosarul nr. 421/251/2008 al Tribunalului Mureș - Secția penală.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, invocând jurisprudența Curții Constituționale în materie.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

Prin Încheierea din 13 ianuarie 2010, pronunțată în Dosarul nr. 421/251/2008, Tribunalul Mureș - Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 300 alin. 2 din Codul de procedură penală și ale

art. 84 alin. 1 pct. 2 și 3 din Legea nr. 59/1934

asupra cecului, excepție invocată de Jozsef Nemeth.

În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că dispozițiile art. 300 alin. 2 din Codul de procedură penală sunt neconstituționale prin aceea că, permițând instanței să dispună îndreptarea unor neregularități, a transformat faza de urmărire penală într-o procedură pur formală, dându-i-se posibilitatea Parchetului ca, între două termene de judecată, să remedieze aceste neregularități în mod formal. În ceea ce privește dispozițiile din

Legea nr. 59/1934

criticate, acestea încalcă dreptul la un proces echitabil și dreptul la apărare, întrucât obligă justițiabilii la o anumită conduită și prevăd sancțiuni severe în caz de neconformare. În schimb, "datorită vechimii foarte mari a acestor prevederi legale, există riscul sporit ca justițiabilii să nu cunoască aceste prevederi, ori să le cunoască, însă știind vechimea acestora, să nu le mai dea importanță, crezând că au căzut în desuetudine."

Tribunalul Mureș - Secția penală consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, întrucât normele criticate nu încalcă dispozițiile constituționale invocate. Se face referire și la jurisprudența Curții Constituționale în materie.

În conformitate cu dispozițiile

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 300 alin. 2 din Codul de procedură penală și ale

art. 84 alin. 1 pct. 2 și 3 din Legea nr. 59/1934

asupra cecului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 100 din 1 mai 1934, cu modificările și completările ulterioare.

Textele de lege criticate au următorul cuprins:

- art. 300 alin. 2 din Codul de procedură penală: "În cazul când se constată că sesizarea nu este făcută potrivit legii, iar neregularitatea nu poate fi înlăturată de îndată și nici prin acordarea unui termen în acest scop, dosarul se restituie organului care a întocmit actul de sesizare, în vederea refacerii acestuia.";

-

art. 84 alin. 1 pct. 2 și 3 din Legea nr. 59/1934 : "Se va pedepsi cu amendă de la 5.000-100.000 lei și închisoare de la 6 luni până la 1 an, afară de cazul când faptul constituie un delict sancționat cu o pedeapsă mai mare, în care caz se aplică această pedeapsă: [...]

2. Oricine emite un cec fără a avea la tras disponibil suficient, sau după ce a tras cecul și mai înainte de trecerea termenelor fixate pentru prezentare, dispune altfel, în total sau în parte de disponibilul avut.

3. Oricine emite un cec cu data falsă sau căruia îi lipsește unul din elementele esențiale arătate de alineatele 1, 2, 3 și 5 al art. 1 și art. 11."

Textele constituționale invocate în motivarea excepției sunt cele ale art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil și ale art. 24 privind dreptul la apărare.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile legale criticate au mai fost supuse controlului de constituționalitate prin raportare la critici similare.

Astfel, prin

Decizia nr. 291 din 9 iunie 2005 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 681 din 29 iulie 2005, Curtea Constituțională a respins ca nefondată excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 300 din Codul de procedură penală, statuând că acestea nu contravin dreptului la un proces echitabil. Cu acel prilej a reținut că, în temeiul dispozițiilor constituționale ale art. 126 alin. (2) potrivit cărora "Competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege", legiuitorul poate institui, în considerarea unor situații deosebite, reguli speciale de procedură, ca modalități de exercitare a drepturilor procedurale, liberul acces la justiție și, implicit, dreptul la un proces echitabil presupunând posibilitatea neîngrădită a celor interesați de a utiliza aceste proceduri în formele și modalitățile instituite de lege. Așa fiind, dispozițiile legale criticate nu numai că nu aduc atingere prevederilor constituționale ale art. 21 alin. (3) și ale art. 24 alin. (1), ci constituie o aplicare a acestora, legiuitorul fiind preocupat de asigurarea exigențelor dreptului la apărare în cadrul unui proces echitabil, prin împiedicarea exercitării abuzive a drepturilor procesuale și prin asigurarea celerității procesului penal.

De altfel, în prezenta cauză autorul excepției critică prevederile art. 300 alin. 2 din Codul de procedură penală din perspectiva modului de interpretare și aplicare a acestora, respectiv pentru faptul că procedura pe care acestea o consacră ar permite, în opinia sa, abuzuri din partea organelor de urmărire penală. Or, atât aspectele privind interpretarea și aplicarea legii, cât și eventualele propuneri de modificare a acesteia nu intră în competența Curții Constituționale, care, potrivit

art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , se pronunță "numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului".

De asemenea, Curtea a mai examinat constituționalitatea dispozițiilor din

Legea nr. 59/1934

criticate în prezenta cauză, de exemplu prin

Decizia nr. 645 din 28 iunie 2007 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 572 din 21 august 2007,

Decizia nr. 1.304 din 2 decembrie 2008 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 109 din 24 februarie 2009, și

Decizia nr. 1.397 din 3 noiembrie 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 855 din 9 decembrie 2009, a căror soluție de respingere a excepției de neconstituționalitate, cât și considerentele care o fundamentează își mențin valabilitatea. În ceea ce privește argumentele expuse în prezenta cauză, referitoare la vechimea actului normativ care cuprinde normele criticate, de natură, în opinia autorului excepției, să determine riscul ca justițiabilii să nu le cunoască, obligativitatea acestor norme, respectiv severitatea sancțiunilor pe care le reglementează, nu constituie veritabile critici de neconstituționalitate și, prin urmare, nu pot fi reținute în susținerea excepției formulate.

Pentru motivele mai sus arătate, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 300 alin. 2 din Codul de procedură penală și ale

art. 84 alin. 1 pct. 2 și 3 din Legea nr. 59/1934

asupra cecului, excepție invocată de Jozsef Nemeth în Dosarul nr. 421/251/2008 al Tribunalului Mureș - Secția penală.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 8 februarie 2011.