Decizia nr. 619/2011

Augustin Zegrean - președinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Cristina Teodora Pop - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. I pct. 29 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 11/2009

pentru modificarea și completarea

Legii nr. 33/2007

privind organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Parlamentul European, excepție ridicată de Alexandru Mureșan în Dosarul nr. 249/1.752/2010 al Judecătoriei Jibou.

La apelul nominal răspunde, pentru autorul excepției, avocatul Sergiu Bogdan din cadrul Baroului Cluj, cu delegație depusă la dosar.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul apărătorului autorului excepției, care solicită admiterea acesteia, susținând că

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 11/2009

pentru modificarea și completarea

Legii nr. 33/2007

privind organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Parlamentul European a fost emisă cu încălcarea de către Guvern a dispozițiilor art. 115 alin. (4) din Constituție, întrucât nu a existat la acea dată o situație extraordinară, a cărei reglementare nu putea fi amânată, iar puterea executivă nu a distins între urgența și necesitatea reglementării. De asemenea, apărătorul autorului excepției susține că reglementarea infracțiunii prevăzute la

art. 22^4 alin. (1) din Legea nr. 33/2007

a reprezentat un abuz al puterii executive în folosirea mijloacelor de drept penal, ce încalcă principiul proporționalității dintre modalitatea de incriminare și pericolul social al faptei.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca fiind neîntemeiată, arătând că emiterea

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 11/2009

s-a făcut cu respectarea rigorilor constituționale, că, potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, Guvernul poate emite ordonanțe de urgență în domeniul dreptului penal și că reglementarea infracțiunilor este o opțiune a statului, ce ține de politica penală a acestuia.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 9 iunie 2010, pronunțată în Dosarul nr. 249/1.752/2010, Judecătoria Jibou a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 22^4 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 11/2009

pentru modificarea și completarea

Legii nr. 33/2007

privind organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Parlamentul European, aprobată cu modificări prin

Legea nr. 303/2009 .

Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de inculpatul Alexandru Mureșan într-o cauză având ca obiect săvârșirea infracțiunii prevăzute la

art. 22^4 alin. (1) din Legea nr. 33/2007 , ce are ca element material alternativ al laturii obiective fapta de a vota săvârșită de două sau mai multe ori în ziua de referință.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 1 alin. (4) cu privire la principiul separației și al echilibrului puterilor în cadrul democrației constituționale, ale art. 23 alin. (12) referitoare la stabilirea și aplicarea pedepselor în condițiile și în temeiul legii, ale art. 53 - Restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți și ale art. 115 alin. (4) referitor la adoptarea ordonanțelor de urgență.

În acest sens autorul arată că

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 11/2009 , aprobată cu modificări prin

Legea nr. 303/2009 , a fost emisă de Guvern cu încălcarea condițiilor de constituționalitate extrinsecă prevăzute la art. 115 alin. (4) din Constituție - neexistând o situație extraordinară cu caracter obiectiv care să justifice adoptarea ordonanței de urgență în cauză - printr-o arogare neconstituțională de către Guvern a puterii legislative, fapt ce constituie o imixiune a acestuia în sfera atribuțiilor puterii legislative, încălcând principiul separației puterilor în stat, prevăzut la art. 1 alin. (4) din Constituție.

În ceea ce privește dispozițiile art. 23 alin. (12) din Constituție, autorul arată că semnificația restrictivă a noțiunii de "lege" se deduce din interpretarea sistematică a acestui articol raportat la celelalte norme constituționale și are în vedere doar actele normative adoptate de puterea legislativă, nu și pe cele adoptate în substituirea puterii legislative de către puterea executivă.

Autorul susține, de asemenea, că prin dispozițiile legale criticate legiuitorul procedează la restrângerea unor drepturi, fapt ce contravine dispozițiilor constituționale ale art. 53 alin. (1).

Referitor la pretinsa încălcare a art. 53 alin. (2) din Constituție, autorul excepției susține că, în materie penală, acesta dă forță constituțională principiului minimei intervenții, potrivit căruia mijloacele juridice de drept penal urmează a fi utilizate ca ultimo ratio, principiu încălcat de către legiuitor prin reglementarea ca infracțiune a faptei prevăzute la

art. 22^4 alin. (1) din Legea nr. 33/2007 .

Judecătoria Jibou apreciază că excepția de neconstituționalitate este întemeiată, prevederile

art. 22^4 alin. (1) din Legea nr. 33/2007

încălcând dispozițiile constituționale ale art. 1 alin. (4), ale art. 23 alin. (12), ale art. 53 alin. (1) și ale art. 115 alin. (4).

Cu privire la încălcarea prin textul de lege criticat a dispozițiilor art. 1 alin. (4) din Constituție, instanța apreciază că emiterea

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 11/2009

a reprezentat o ingerință a puterii executive în atribuțiile puterii legislative, imixiune ce contravine principiului separației puterilor în stat.

Instanța apreciază, de asemenea, că noțiunea de "lege", folosită la art. 23 alin. (12) și art. 53 alin. (1) din Constituție, are un sens restrictiv, referindu-se doar la actele normative ale puterii legiuitoare, motiv pentru care completarea

Legii nr. 33/2007

cu

art. 22^4 prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 11/2009

contravine acestor norme constituționale.

Judecătoria Jibou consideră totodată că

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 11/2009

a fost emisă cu încălcarea de către Guvern a prevederilor art. 115 alin. (4) din Constituție, neexistând o situație extraordinară cu caracter obiectiv care să impună emiterea acesteia.

Referitor la pretinsa încălcare a art. 53 alin. (2) din Constituție, instanța apreciază că critica formulată de autorul excepției de neconstituționalitate este neîntemeiată și arată că, având în vedere funcțiile principale ale dreptului penal, respectiv cea preventiv-educativă și cea sancționatoare, incriminarea unor fapte de fraudă electorală nu încalcă principiul minimei intervenții, cu atât mai mult cu cât votul multiplu constituie un atentat grav la valoarea socială protejată prin reglementarea acestei infracțiuni, un proces electoral neviciat fiind de esența unui stat democratic.

Potrivit

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Avocatul Poporului consideră că dispozițiile legale criticate sunt constituționale. În acest sens arată că Guvernul poate adopta ordonanțe de urgență în domeniul rezervat legilor organice, prevăzut la art. 73 alin. (3) din Constituție, în condițiile art. 115 alin. (4)-(6) din Legea fundamentală. Este invocată astfel

Decizia Curții Constituționale nr. 34 din 17 februarie 1998 . Se arată, de asemenea, că prin aprobarea de către Parlament, prin

Legea nr. 303/2009 , a

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 11/2009 , cu respectarea dispozițiilor art. 75 și art. 76 alin. (1) din Constituție, conținutul acesteia a dobândit forța juridică a unei legi. Totodată, Avocatul Poporului arată că urgența situației, a cărei reglementare nu ar fi putut fi amânată, este motivată de legiuitor în preambulul ordonanței de urgență invocate, fiind determinată de necesitatea asigurării unui proces electoral corect și transparent, de termenul scurt rămas până la desfășurarea alegerilor pentru membrii din România în Parlamentul European și de disfuncționalitățile constatate în aplicarea

Legii nr. 33/2007 .

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părții prezente, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie potrivit încheierii de sesizare, " art. 22^4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 11/2009

pentru modificarea și completarea

Legii nr. 33/2007

privind organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Parlamentul European". Având în vedere că, potrivit dispozițiilor

art. 62 din Legea nr. 24/2000

privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010, modificările și completările actelor normative se încorporează în actele de bază, identificându-se cu acestea, de la data intrării lor în vigoare, obiect al excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile

art. 22^4 alin. (1) din Legea nr. 33/2007

privind organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Parlamentul European, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 28 din 16 ianuarie 2007, dispoziții introduse prin

art. I pct. 29 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 11/2009

pentru modificarea și completarea

Legii nr. 33/2007

privind organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Parlamentul European, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 134 din 4 martie 2009.

Textul de lege criticat are următorul cuprins:

- Art. 22^4: "(1) Fapta unei persoane de a vota fără a avea drept de vot ori de a vota de două sau mai multe ori în ziua de referință constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 5 ani."

În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, textul criticat încalcă prevederile constituționale ale art. 115 alin. (4) referitoare la adoptarea ordonanțelor de urgență, ale art. 1 alin. (4) cu privire la principiul separației și al echilibrului puterilor în cadrul democrației constituționale, ale art. 23 alin. (12) referitoare la stabilirea și aplicarea pedepselor în condițiile și în temeiul legii și ale art. 53 - Restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată următoarele:

I. Referitor la critica de neconstituționalitate extrinsecă vizând încălcarea dispozițiilor art. 1 alin. (4) și art. 115 alin. (4) din Constituție, Curtea apreciază că aceasta nu poate fi reținută, întrucât Guvernul poate emite ordonanțe de urgență în domeniile legilor organice, prevăzute la art. 73 alin. (3) din Constituție, în condițiile art. 115 alin. (4)-(6) din Legea fundamentală. Interdicția Guvernului de a reglementa în aceste domenii se referă, în mod expres, numai la ordonanțele emise în temeiul legilor speciale de abilitare, în condițiile alin. (1)-(3) ale aceluiași art. 115, nu și la ordonanțele de urgență. (A se vedea în acest sens

Decizia nr. 34 din 17 februarie 1998 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 88 din 25 februarie 1998,

Decizia nr. 538 din 31 mai 2007 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 423 din 25 iunie 2007, și

Decizia nr. 426 din 15 aprilie 2010 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 341 din 21 mai 2010.)

Cu privire la obligația Guvernului de a motiva situația extraordinară a cărei reglementare nu putea fi amânată, ce a determinat adoptarea Ordonanței de urgență pentru modificarea și completarea

Legii nr. 33/2007

privind organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Parlamentul European, Curtea reține că expunerea de motive a ordonanței cuprinde motivele care au determinat adoptarea acestui act normativ, respectiv termenul foarte scurt rămas până la data desfășurării alegerilor, deficiențele constatate în aplicarea dispozițiilor

Legii nr. 33/2007 , precum și neconcordanța prevederilor acestei legi cu legislația europeană, semnalată autorităților românești de către Comisia Europeană, prin Scrisoarea nr. JLS-C3/TV sw (2007) D15221, în al căror Răspuns, înregistrat cu nr. 74.680 din 25 februarie 2008, statul român s-a angajat ca până la data desfășurării alegerilor pentru Parlamentul European din 2009 să modifice legislația națională, astfel încât aceasta să se conformeze acquis-ului comunitar. Toate aceste motive demonstrează existența unei situații extraordinare a cărei reglementare nu putea fi amânată.

II. 1. În privința incriminării unor fapte ca infracțiuni, Curtea constată că norma constituțională prevăzută la art. 23 alin. (12) vizează noțiunea de "lege" în înțelesul de act de reglementare primară, și nu în înțeles strict formal. În acest sens, prin

Decizia nr. 120 din 16 martie 2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 296 din 5 aprilie 2004, Curtea a arătat că "în ceea ce privește noțiunea de «lege» utilizată în Constituție, republicată, în art. 124, potrivit căruia justiția se înfăptuiește în numele legii, iar judecătorii sunt independenți și se supun numai legii, Curtea reține că aceasta are în vedere un sens larg ce acoperă ansamblul dispozițiilor normative cuprinse în Legea fundamentală și actele normative ce formează dreptul intern. Astfel, conceputul de «lege» are mai multe înțelesuri în funcție de distincția ce operează între criteriul formal sau organic și cel material". De asemenea, Curtea a statuat prin numeroase decizii, pronunțate în urma controlului exercitat asupra prevederilor unor ordonanțe de urgență ale Guvernului, constituționalitatea normelor de reglementare a infracțiunilor prevăzute în cadrul acestor acte normative. (A se vedea în acest sens

Decizia nr. 829 din 22 iunie 2010 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 478 din 13 iulie 2010, și

Decizia nr. 605 din 6 mai 2010 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 364 din 3 iunie 2010.)

Având în vedere argumentele expuse anterior, Curtea constată că dispozițiile legale criticate nu încalcă prevederile art. 23 alin. (12) din Constituție, în privința reglementării prin ordonanță de urgență a infracțiunii prevăzute la

art. 22^4 alin. (1) din Legea nr. 33/2007 .

2. În ceea ce privește critica dispozițiilor

art. 22^4 alin. (1) din Legea nr. 33/2007 , în conformitate cu care acestea ar contraveni principiului minimei intervenții, Curtea constată că incriminarea ca infracțiuni a faptelor ce prezintă un anumit grad de pericol social ține de politica penală a statului, iar stabilirea acesteia este de competența legiuitorului.

În cauza de față, Curtea reține că prin incriminarea faptei de vot multiplu sunt ocrotite valori sociale importante, iar nesocotirea acestora ar prezenta un pericolul social sporit. Toate acestea demonstrează faptul că legiuitorul este îndreptățit din punct de vedere constituțional să incrimineze aceste fapte, să impună sancțiuni penale disuasive.

Întrucât textul criticat nu încalcă art. 23 alin. (12) din Constituție, Curtea constată că art. 53 din Constituție, invocat de autorul excepției, nu are incidență în cauză.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 22^4 alin. (1) din Legea nr. 33/2007

privind organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Parlamentul European, excepție ridicată de Alexandru Mureșan în Dosarul nr. 249/1.752/2010 al Judecătoriei Jibou.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 12 mai 2011.