Decizie · Curtea Constituțională

Decizia nr. 1034/2011

referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 6 din Legea nr. 26/1990 privind registrul comerțului și ale art. 3 din Normele metodologice nr. P/608-773/1998 privind modul de ținere a registrelor comerțului și de efectuare a înregistrărilor, emise de Camera de Comerț și Industrie a României și de Ministerul Justiției

prezumat în vigoare

Data actului
14 iulie 2011
Emitent
Curtea Constituțională
Publicat în
Monitorul Oficial nr. 675 din 22 septembrie 2011
Citează
6 acte
Structură
0 articole · 13.453 caractere
Sursă
legislatie.just.ro

Legături cu alte acte

Ce face acest act

Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1

Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.

Augustin Zegrean - președinte

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ștefan Minea - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent-șef

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.

Pe rol se află pronunțarea asupra excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 6 din Legea nr. 26/1990

privind registrul comerțului și ale art. 3 din Normele metodologice nr. P/608-773/1998 privind modul de ținere a registrelor comerțului și de efectuare a înregistrărilor, emise de Camera de Comerț și Industrie a României și de Ministerul Justiției, excepție ridicată de Societatea Comercială "Financiar Urban" - S.R.L. din Pitești în Dosarul nr. 436/1259/2010 al Tribunalului Comercial Argeș și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 3.476D/2010.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată în ceea ce privește dispozițiile

art. 6 din Legea nr. 26/1990 , sens în care invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale, și ca inadmisibilă, în ceea ce privește dispozițiile art. 3 din Normele metodologice nr. P/608-773/1998, întrucât actul normativ criticat nu este un act de reglementare primară.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

Prin Încheierea din 22 iunie 2010, pronunțată în Dosarul nr. 436/1259/2010, Tribunalul Comercial Argeș a sesizat Curtea Constituțională pentru soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor

art. 6 din Legea nr. 26/1990

privind Registrul comerțului și art. 3 din Normele metodologice nr. P/608-773/1998 privind modul de ținere a registrelor comerțului și de efectuare a înregistrărilor, emise de Camera de Comerț și Industrie a României și de Ministerul Justiției, excepție ridicată de Societatea Comercială "Financiar Urban" - S.R.L. din Pitești într-o cauză având ca obiect soluționarea recursului împotriva unei încheieri pronunțate de judecătorul delegat la Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Argeș.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că dispozițiile legale criticate creează un dezechilibru între petenții ce depun cereri la Oficiul Registrului Comerțului, pe de o parte, și acționarii, administratorii sau reprezentanții legali ai societăților comerciale, pe de altă parte, în sensul că primii pot înscrie în Registrul comerțului fapte sau acte nelegale ori abuzive care pot afecta societatea comercială. Mai mult, arată că, prin dispozițiile legale criticate, este îngrădit accesul liber la justiție și dreptul la apărare al acționarilor, administratorilor și al celorlalți reprezentanți legali ai societăților comerciale care nu sunt citați la judecarea cererilor de către judecătorii delegați la oficiul registrului comerțului, aceștia neputând lua cunoștință de actele depuse de terțe persoane la oficiu.

Autorul excepției de neconstituționalitate mai arată că dispozițiile legale criticate încalcă și dreptul de proprietate privată, libertatea comerțului și protecția concurenței loiale, întrucât, respectând procedura înregistrării în Registrul comerțului a actelor depuse de petenți numai în baza hotărârii judecătorului delegat, acționarii, administratorii și ceilalți reprezentanți legali ai societăților comerciale nu pot interveni la timp pentru stoparea unor acte frauduloase și păguboase pentru societățile lor.

Tribunalul Comercial Argeș consideră că excepția de neconstituționalitate invocată este neîntemeiată.

În conformitate cu dispozițiile

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile

art. 6 din Legea nr. 26/1990

privind registrul comerțului, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 49 din 4 februarie 1998, cu modificările și completările ulterioare, care au următorul conținut:

"(1) Înregistrările în registrul comerțului se fac pe baza unei încheieri a judecătorului delegat sau, după caz, a unei hotărâri judecătorești irevocabile, în afară de cazurile în care legea prevede altfel.

(1^1) Judecătorul-delegat întâi sesizat spre a dispune înregistrarea în registrul comerțului a mențiunilor privind fuziunea, divizarea sau schimbarea sediului social al unei persoane juridice în alt județ se va pronunța, prin aceeași încheiere, și asupra înmatriculării persoanelor juridice astfel înființate, radierii celor care își încetează existența ori înregistrării în registrul comerțului a modificării actelor constitutive ale persoanelor juridice care dobândesc o parte din patrimoniul persoanei juridice divizate, după caz, precum și asupra înmatriculării și radierii persoanelor juridice care își schimbă sediul social în alt județ.

(2) Încheierile judecătorului delegat privitoare la înmatriculare sau la orice alte înregistrări în registrul comerțului sunt executorii de drept și sunt supuse numai recursului.

(3) Termenul de recurs este de 15 zile și curge de la data pronunțării încheierii pentru părți și de la data publicării încheierii sau a actului modificator al actului constitutiv în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, pentru orice alte persoane interesate.

(4) Recursul se depune și se menționează în registrul comerțului unde s-a făcut înregistrarea. În termen de 3 zile de la data depunerii, oficiul registrului comerțului înaintează recursul curții de apel în a cărei rază teritorială se află domiciliul sau sediul comerciantului, iar în cazul sucursalelor înființate în alt județ, la curtea de apel în a cărei rază teritorială se află sediul sucursalei.

(5) Motivele recursului se pot depune la instanță, cu cel puțin două zile înaintea termenului de judecată.

(6) În cazul admiterii recursului, decizia instanței de recurs va fi menționată în registrul comerțului."

De asemenea, obiect al excepției de neconstituționalitate îl constituie și prevederile art. 3 din Normele metodologice nr. P/608-773/1998 privind modul de ținere a registrelor comerțului și de efectuare a înregistrărilor, emise de Camera de Comerț și Industrie a României și de Ministerul Justiției, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 176 din 11 mai 1998.

În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor art. 16 alin. (1) - Egalitatea în drepturi, art. 21 alin. (1), (2) și (3) - Accesul liber la justiție și dreptul la un proces echitabil, art. 24 - Dreptul la apărare, art. 44 - Dreptul de proprietate privată, art. 45 - Libertatea economică, art. 124 alin. (2) - Înfăptuirea justiției și art. 135 - Economia.

I. Examinând excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 6 din Legea nr. 26/1990

privind registrul comerțului, Curtea constată următoarele:

Sub aspectul admisibilității excepției de neconstituționalitate, Curtea observă că

art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 116/2009

pentru instituirea unor măsuri privind activitatea de înregistrare în registrul comerțului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 926 din 30 decembrie 2009, aprobată cu modificări și completări prin

Legea nr. 84/2010 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 323 din 17 mai 2010, prevede: "[...] competența de soluționare a cererilor de înregistrare în registrul comerțului și, după caz, a altor cereri aflate în competența de soluționare a judecătorului delegat, pe o perioadă de maximum 4 luni de la data intrării în vigoare a legii de aprobare a prezentei ordonanțe de urgență, aparține directorului oficiului registrului comerțului de pe lângă tribunal și/sau persoanei ori persoanelor desemnate de către directorul general al Oficiului Național al Registrului Comerțului."

În consecință, Curtea reține că, în momentul de față, atribuțiile judecătorului delegat au fost preluate de directorul oficiului registrului comerțului, fără ca instituția judecătorului delegat să fi fost, expres sau implicit, desființată. Din textul legal menționat se înțelege că numai pe o perioadă determinată competențele judecătorului delegat au fost preluate de către directorul oficiului registrului comerțului, urmând ca, în viitor, potrivit

art. 12 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 116/2009 , activitatea de înregistrare în registrul comerțului să fie efectuată de registratorii comerciali. Însă, până în momentul de față, nu a fost adoptată o atare reglementare legală; implicit, Curtea reține că aplicarea prevederilor legale referitoare la competențele judecătorului delegat a fost practic suspendată. Având în vedere aspectele expuse mai sus, Curtea constată că aceste dispoziții sunt în vigoare, fiind doar suspendată aplicarea lor.

Analizând pe fond critica de neconstituționalitate, Curtea constată că asupra prevederilor

art. 6 din Legea nr. 26/1990

s-a mai pronunțat, de exemplu, prin

Decizia nr. 1.670 din 15 decembrie 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 156 din 11 martie 2010, sau prin

Decizia nr. 1.339 din 22 octombrie 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 871 din 14 decembrie 2009. Cu acele prilejuri, a stabilit că, "potrivit art. 126 alin. (2) din Constituție, este atributul exclusiv al legiuitorului să reglementeze procedura de judecată, atâta vreme cât își subordonează acest demers regulilor și principiilor constituționale, iar prevederile de lege criticate sunt norme procedurale care reglementează aspecte referitoare la funcționarea societăților comerciale în condiții de legalitate, fără să conțină dispoziții de natură să îngrădească dreptul de liber acces la justiție ori dreptul de a beneficia de un proces echitabil".

Neintervenind elemente noi de natură a determina reconsiderarea jurisprudenței Curții, considerentele și soluția deciziilor menționate își păstrează valabilitatea și în cauza de față.

II. Curtea constată că autorul excepției critică pentru neconstituționalitate și prevederile Normelor metodologice nr. P/608-773/1998 privind modul de ținere a registrelor comerțului și de efectuare a înregistrărilor, emise de Camera de Comerț și Industrie a României și Ministerul Justiției. Or, potrivit art. 146 lit. d) din Constituție și

art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , pot face obiectul controlului de constituționalitate pe cale de excepție numai legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau ordonanțe. În consecință, controlul constituționalității actelor normative emise de autoritățile administrației publice centrale nu este de competența Curții Constituționale, cenzurarea eventualei nelegalități a acestora revenind instanțelor judecătorești.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

1. Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 6 din Legea nr. 26/1990

privind registrul comerțului, excepție ridicată de Societatea Comercială "Financiar Urban" - S.R.L. din Pitești în Dosarul nr. 436/1259/2010 al Tribunalului Comercial Argeș.

2. Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 3 din Normele metodologice nr. P/608-773/1998 privind modul de ținere a registrelor comerțului și de efectuare a înregistrărilor, emise de Camera de Comerț și Industrie a României și Ministerul Justiției, excepție ridicată de același autor în același dosar al aceleiași instanțe.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 14 iulie 2011.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent-șef,
Mihaela Senia Costinescu

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.