Decizie · Curtea Constituțională

Decizia nr. 1491/2011

referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor Decretului nr. 186/1961 privind aderarea Republicii Populare Române la Convenția pentru recunoașterea și executarea sentințelor arbitrale străine, adoptată la New York, la 10 iunie 1958

prezumat în vigoare

Data actului
15 noiembrie 2011
Emitent
Curtea Constituțională
Publicat în
Monitorul Oficial nr. 68 din 27 ianuarie 2012
Citează
3 acte
Structură
0 articole · 8.885 caractere
Sursă
legislatie.just.ro

Legături cu alte acte

Ce face acest act

Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1

  • Decretul nr. 186/1961 24 iulie 1961 privind aderarea Republicii Populare Române la Convenția pentru recunoașterea și executare…

Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.

Acsinte Gaspar - președinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ștefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent-șef

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

Decretului nr. 186/1961

privind aderarea Republicii Populare Române la Convenția pentru recunoașterea și executarea sentințelor arbitrale străine, adoptată la New York, la 10 iunie 1958, excepție ridicată de Societatea Comercială "Sanex" - S.A. din Cluj-Napoca în Dosarul nr. 739/1.285/2010 al Tribunalului Comercial Cluj și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 4.522D/2010.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca inadmisibilă, critica vizând aspecte referitoare la interpretarea și aplicarea dispozițiilor

Decretului nr. 186/1961

de către instanțele judecătorești, aspecte ce excedează competenței de control a Curții Constituționale.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

Prin Încheierea din 27 octombrie 2010, pronunțată în Dosarul nr. 739/1.285/2010, Tribunalul Comercial Cluj a sesizat Curtea Constituțională cu soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

Decretului nr. 186/1961

privind aderarea Republicii Populare Române la Convenția pentru recunoașterea și executarea sentințelor arbitrale străine, adoptată la New York, la 10 iunie 1958.

Excepția a fost ridicată de Societatea Comercială "Sanex" - S.A. din Cluj-Napoca într-o cauză având ca obiect recunoașterea și încuviințarea executării unei hotărâri arbitrale străine.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că

Decretul nr. 186/1961

permite pronunțarea unei hotărâri judecătorești prin care o persoană să fie obligată să îndeplinească anumite prestații sau să suporte anumite consecințe patrimoniale negative fără asigurarea unui control judiciar efectiv. Cât timp instanța de recunoaștere și de încuviințare a executării unei hotărâri arbitrale străine este transformată, prin dispozițiile legale criticate, într-un simplu oficiu al instanței care a pronunțat hotărârea, fără posibilitatea de a verifica condițiile de valabilitate a acesteia, accesul liber la justiție este unul iluzoriu.

Tribunalul Comercial Cluj apreciază excepția de neconstituționalitate ca fiind neîntemeiată, în condițiile în care dispozițiile unicului articol al

Decretului nr. 186/1961

exprimă voința statului român de a adera la dispozițiile Convenției pentru recunoașterea și executarea sentințelor arbitrale străine, adoptată la New York, la 10 iunie 1958. Aceste dispoziții nu pot contraveni nici Constituției în vigoare la momentul respectiv și nici celei actuale, deoarece manifestarea de voință a statului român de a deveni parte semnatară a convenției respective reprezintă o expresie a suveranității sale, consacrată atât prin art. 17 din Constituția Republicii Populare Române din 1952, cât și prin art. 1 alin. (1) din actuala Lege fundamentală.

În conformitate cu dispozițiile

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

Avocatul Poporului consideră excepția de neconstituționalitate ca fiind neîntemeiată, textele de lege criticate fiind în deplină concordanță cu prevederile constituționale invocate.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile

Decretului nr. 186/1961

privind aderarea Republicii Populare Române la Convenția pentru recunoașterea și executarea sentințelor arbitrale străine, adoptată la New York, la 10 iunie 1958, cuprinse în articolul unic, potrivit căruia "Republica Populară Română aderă la Convenția pentru recunoașterea și executarea sentințelor arbitrale străine, adoptată la New York, la 10 iunie 1958, cu următoarele rezerve:

Republica Populară Română va aplica Convenția numai la diferendele rezultate din raporturi de drept contractuale sau necontractuale care sunt considerate comerciale de către legislația sa națională.

Republica Populară Română va aplica Convenția la recunoașterea și executarea sentințelor date pe teritoriul unui alt stat contractant. În ce privește sentințele date pe teritoriul unor state necontractante, Republica Populară Română va aplica Convenția numai pe baza reciprocității stabilite prin înțelegerea prin înțelegerea între părți."

În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 11 alin. (2) - Dreptul intern și dreptul internațional, art. 20 alin. (2) - Tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 21 - Accesul liber la justiție și în art. 24 - Dreptul la apărare. De asemenea, sunt considerate a fi încălcate și prevederile art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, precum și ale art. 47 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că prevederile

Decretului nr. 186/1961

consacră aderarea României la Convenția pentru recunoașterea și executarea sentințelor arbitrale străine, adoptată la New York, la 10 iunie 1958, cu anumite rezerve sub aspectul aplicabilității convenției, pe de o parte, exclusiv cu privire la diferendele rezultate din raporturi de drept contractuale sau necontractuale care sunt considerate comerciale, și, pe de altă parte, numai în condiții de reciprocitate stabilite prin înțelegerea între părți, în ce privește sentințele date pe teritoriul unor state necontractante.

Curtea reține că autorul excepției își întemeiază critica pe ipoteza în care instanța judecătorească ar considera că aplicarea Convenției pentru recunoașterea și executarea sentințelor arbitrale străine exclude sarcina probării faptului că hotărârea arbitrală străină are caracter definitiv potrivit legii statului în care hotărârea a fost pronunțată, obligație prevăzută de art. 167 alin. (1) lit. c) și de

art. 171 din Legea nr. 105/1992

privind reglementarea raporturilor de drept internațional privat.

Or, ținând seama de obiectul de reglementare al

Decretului nr. 186/1961 , precum și de motivele invocate de autorul excepției, Curtea urmează a respinge critica ca fiind inadmisibilă, aspectele învederate Curții vizând în mod exclusiv modul de aplicare a actului normativ de către instanțele judecătorești române.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

Decretului nr. 186/1961

privind aderarea Republicii Populare Române la Convenția pentru recunoașterea și executarea sentințelor arbitrale străine, adoptată la New York, la 10 iunie 1958, excepție ridicată de Societatea Comercială "Sanex" - S.A. din Cluj-Napoca în Dosarul nr. 739/1.285/2010 al Tribunalului Comercial Cluj.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 15 noiembrie 2011.

PREȘEDINTE,
ACSINTE GASPAR
Magistrat-asistent-șef,
Mihaela Senia Costinescu
_________

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.