Decizia nr. 23/1999
referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 305 alin. 2 din Codul de procedură penală
prezumat în vigoare
Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.
Lucian Mihai - președinte
Constantin Doldur - judecător
Kozsokar Gabor - judecător
Ioan Muraru - judecător
Nicolae Popa - judecător
Lucian Stangu - judecător
Romul Petru Vonica - judecător
Ion Bonini - procuror
Florentina Geangu - magistrat-asistent
Pe rol, soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 305 alin. 2 din Codul de procedură penală, ridicată de Badila Marian în Dosarul nr. 297/1998 al Curții Militare de Apel București.
La apelul nominal se constata lipsa părților: Badila Marian, Socol Marie Jean și Ministerul de Interne.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, solicita respingerea excepției ca neîntemeiată, sustinand ca dispozițiile art. 305 alin. 2 din Codul de procedură penală nu contravin prevederilor art. 123 din Constituție. De asemenea, arata ca, prin Decizia nr. 268/1997, rămasă definitivă prin Decizia nr. 709/1997, Curtea Constituțională a constatat ca prevederile art. 305 alin. 2 din Codul de procedură penală sunt constituționale.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constata următoarele:
Prin Încheierea din 12 noiembrie 1998, pronunțată în Dosarul nr. 297/1998, Curtea Militară de Apel București a sesizat Curtea Constituțională cu soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 305 alin. 2 din Codul de procedură penală, ridicată de Badila Marian.
Prin excepție se susține, în esenta, ca art. 305 alin. 2 din Codul de procedură penală contravine art. 123 alin. (2) din Constituție, deoarece determina dependenta desfășurării procesului penal de opinia președintelui completului de judecată.
Exprimandu-și opinia în legătură cu excepția, Curtea Militară de Apel București a considerat ca aceasta este neîntemeiată, având în vedere ca "toți judecătorii care participa la soluționarea unei cauze își pot exprima independent și numai conform legii părerea, care poate și trebuie să fie consemnată în încheierea de ședința, act care este semnat numai de președintele completului de judecată". Pe lângă acest aspect, se arata în continuare, dacă în "încheierea de ședința s-a făcut vreo mențiune gresita, situația se poate rezolva în temeiul art. 195 din Codul de procedură penală prin îndreptarea erorii materiale ori în căile de atac (apel și recurs) o dată cu fondul cauzei".
Potrivit
art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicată, au fost solicitate punctele de vedere ale președinților celor două Camere ale Parlamentului și Guvernului.
Guvernul, în punctul sau de vedere, arata ca excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 305 alin. 2 din Codul de procedură penală este neîntemeiată, deoarece "principiul independentei judecătorilor asigura acestora o exprimare de opinie libera în limitele legii și ca atare judecătorii nu au doar dreptul, ci și obligația de a-și exprima și motiva părerea lor, într-o opinie separată, dacă este cazul". În continuare se precizează ca, asupra conformitatii prevederilor art. 305 alin. 2 din Codul de procedură penală cu dispozițiile constituționale, Curtea Constituțională s-a pronunțat prin Decizia nr. 268 din 18 iunie 1997, rămasă definitivă prin Decizia nr. 709 din 19 decembrie 1997.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile reprezentantului Ministerului Public, dispozițiile legale atacate, raportate la prevederile Constituției și ale
Legii nr. 47/1992 , retine următoarele:
Potrivit art. 144 lit. c) din Constituție și
art. 23 din Legea nr. 47/1992 , republicată, Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competența să soluționeze excepția ridicată.
Dispozițiile art. 305 alin. 2 din Codul de procedură penală au următorul cuprins: "Încheierea se întocmește de grefier în 24 de ore de la terminarea ședinței și se semnează de președintele completului de judecată și de grefier."
Autorul excepției susține ca acest text legal încalcă prevederile art. 123 alin. (2) din Constituție, potrivit căruia: "Judecătorii sunt independenți și se supun numai legii."
Examinând cauza, Curtea Constituțională constata ca dispozițiile art. 305 alin. 2 din Codul de procedură penală au mai făcut obiectul controlului de constituționalitate. Astfel, prin Decizia nr. 269 din 18 iunie 1997, rămasă definitivă prin Decizia nr. 709 din 19 decembrie 1997, ambele publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 134 din 2 aprilie 1998, respingând excepția de neconstituționalitate, Curtea Constituțională a statuat ca încheierea de ședința nu face decât sa consemneze fapte concrete, petrecute în ședința de judecată, care nu au în nici un fel caracterul unei judecati propriu-zise care să necesite semnarea acesteia de către toți membrii completului. Totodată s-a reținut ca susținerea potrivit căreia dispoziția legală atacată încalcă principiul independentei judecătorilor, consacrat de art. 123 alin. (2) din Constituție, nu poate fi reținută, deoarece, pe de o parte, acest principiu își găsește consacrarea cu prilejul pronunțării hotărârii sau deciziei date de instanța de judecată, iar pe de altă parte, încheierea de ședința poate fi atacată pe căile legale o dată cu sentinta sau decizia considerată nelegală sau netemeinica.
Motivele care au fundamentat decizia menționată subzistă și în cauza de fața și, pe cale de consecința, excepția de neconstituționalitate urmează a fi respinsă.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) din Constituție, precum și al art. 13 alin. (1) lit. A.c) și al
art. 23 din Legea nr. 47/1992 , republicată,
CURTEA
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 305 alin. 2 din Codul de procedură penală, ridicată de Badila Marian în Dosarul nr. 297/1998 al Curții Militare de Apel București.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din data de 11 februarie 1999.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, LUCIAN MIHAI Magistrat-asistent, Florentina Geangu
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.