Reglementări · Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice

Reglementări din 22 aprilie 2013

"Ghid privind produse de finisare peliculogene utilizate în construcții, indicativ GE 056-2013"

prezumat în vigoare

Data actului: 22 aprilie 2013
Emitent: Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice
Publicat în: Monitorul Oficial nr. 259 bis din 9 mai 2013
Citează: 13 acte
Structură: 0 articole · 116.995 caractere
Sursă: legislatie.just.ro

Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.

---------

ANEXĂ

G H I D

PRIVIND PRODUSE DE FINISARE PELICULOGENE UTILIZATE ÎN CONSTRUCȚII

INDICATIV GE 056-2013

CUPRINS

OBIECT

DOMENIU DE APLICARE

TERMINOLOGIE

PRODUSE PELICULOGENE POLIMERICE UTILIZATE LA VOPSITORII

4.1.

CLASIFICARE GENERALĂ A PRODUSELOR PELICULOGENE POLIMERICE

4.2.

CERINȚE, CRITERII ȘI NIVELURI DE PERFORMANȚĂ PENTRU PRODUSELE PELICULOGENE POLIMERICE

4.2.1.

Criterii de alegere a protecțiilor cu produse peliculogene polimerice

4.2.2.

Caracteristicile de identificare ale produselor peliculogene polimerice

4.2.3.

Cerințele de calitate, criteriile și nivelurile de performanță principale ale produselor peliculogene polimerice utilizate în construcții

4.2.4.

Caracteristicile principale ale produselor peliculogene polimerice utilizate în construcții funcție de cerințele domeniului de aplicare

4.3.

EXECUTAREA LUCRĂRILOR DE FINISARE CU PRODUSE PELICULOGENE POLIMERICE

4.3.1.

Condiții de începere a lucrărilor de finisare

4.3.2.

Principalele etape ce trebuie parcurse la punerea în operă a produselor peliculogene

4.3.2.1.

Pregătirea suprafeței suport nouă

4.3.2.2.

Pregătirea suprafeței suport cu vopsitorie veche

4.3.2.3.

Modul de pregătire al suprafețelor în vederea aplicării de produse peliculogene polimerice de protecție

4.3.2.4.

Pregătirea produselor peliculogene în vederea punerii în operă

4.3.2.5.

Aplicarea amorsei/grundului

4.3.2.6.

Aplicarea propriu-zisă a produselor

4.3.3.

Tipul de produse care intră în alcătuirea protecțiilor cu produse peliculogene

4.3.4.

Modul de alcătuire al protecțiilor cu produse peliculogene

4.3.5.

Procedeele de aplicare ale produselor peliculogene de finisare-protecție

4.3.5.1.

Pensularea

4.3.5.2.

Pulverizare

4.3.5.3.

Aplicarea cu rola/trafaletul

4.3.5.4.

Modul de aplicare al protecțiilor cu produse peliculogene polimerice

PRODUSE NATURALE UTILIZATE LA ZUGRĂVELI

5.1.

Condiții generale

5.2.

Zugrăveli cu lapte de var

5.3.

Zugrăveli cu humă

MATERIALE AUXILIARE, SCULE ȘI DISPOZITIVE UTILIZATE

6.1.

Materiale auxiliare

6.2.

Scule și dispozitive

ASIGURAREA CALITĂȚII ȘI RECEPȚIA LUCRĂRILOR

7.1.

Cerințe generale privind calitatea lucrărilor realizate cu produse utilizate la vopsitorii și zugrăveli

7.2.

Condiții tehnice privind verificarea calității și recepția lucrărilor

7.3.

Verificarea lucrărilor realizate cu produse peliculogene polimerice și produse naturale pentru suprafețe de beton, tencuială/glet, plăci de gips-carton

7.4.

Verificarea lucrărilor de vopsitorii realizate cu produse peliculogene polimerice pentru suprafețe de lemn (rășinoase/foioase), metal

7.5.

Ambalarea, transportul și depozitarea materialelor pe șantier

ÎNTREȚINEREA LUCRĂRILOR DE FINISARE

MĂSURI PRIVIND PROTECȚIA ȘI IGIENA MUNCII

10.

MĂSURI PRIVIND PREVENIREA ȘI STINGEREA INCENDIILOR

ANEXA 1 - Referințe legislative și tehnice

ANEXA 2 - Valorile limită maxime ale conținutului de compuși organici volatili pentru vopsele și lacuri

ANEXA 3 - Anexa informativă: ZUGRĂVELI TRADIȚIONALE DECORATIVE ANEXA 4 - FIȘA TEHNICĂ DE SECURITATE (SAFETY DATA SHEET)

OBIECT

1.1.

Prezentul ghid se referă la executarea lucrărilor de finisare reprezentând vopsitorii cu produse peliculogene precum și la condițiile tehnice, criteriile și nivelurile de performanță corespunzătoare utilizării în construcții a produselor peliculogene.

1.2.

Ghidul se referă și la executarea lucrărilor privind zugrăveli cu produse naturale (zugrăveli cu lapte de var și humă).

1.3.

Produsele peliculogene utilizate în construcții trebuie să răspundă în mod adecvat cerințelor fundamentale aplicabile construcțiilor prezentate în Tabelului nr.1.

Tabelul nr.1

Cerințe fundamentale aplicabile construcțiilor

Răspuns adecvat al produselor pelicogene față de cerințele fundamentale aplicabile construcțiilor

Rezistență mecanică și

stabilitate

Nu influențează rezistența și stabilitatea construcțiilor pe care s-au aplicat.

Securitate la incendiu

Nu trebuie să modifice, pe cât posibil clasa de reacție la foc și rezistența la foc a suporturilor pe care sunt aplicate.

Igienă, sănătate și mediu înconjurător

refinisare a suprafețelor vehiculelor, cu modificările și completările ulterioare.

Siguranță și accesibilitate în exploatare

dacă se respectă măsurile din fișele cu date de securitate ale furnizorului.

Protecție împotriva zgomotului

Nu influențează această cerință

Economie de energie și izolație termică

Nu influențează această cerință

asigură igiena mediului interior și exterior;

pot avea efect antimicrobian ( produse speciale);

pot avea efect de autocurățare ( produse speciale);

pot asigura rol de ecranare a cladirilor, față de câmpurile electromagnetice din domeniul frecvențelor GSM( produse speciale);

se formulează astfel încât să nu fie cancerigene, mutagene, toxice și radioactive;

asigură protecția mediului înconjurător prin respectarea prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 735/2006 privind limitarea emisiilor de compuși organici volatili datorate utilizării solvenților organici în anumite vopsele, lacuri și în produsele de

asigură menținerea caracteristicilor de finisare-protecție după expunerea la agenți atmosferici – radiații UV, ploaie, îngheț-dezgheț, etc.

nu produc în timpul aplicării și exploatării disfuncții care să afecteze utilizatorii

1.4. Documentele de referință sunt enumerate în Anexa nr.1.

DOMENIU DE APLICARE

2.1.

Prevederile

prezentului

ghid

adresează

producătorilor,

proiectanților,

executanților, beneficiarilor (utilizatorilor) de lucrări de construcții, experților tehnici, verificatorilor de proiecte, responsabililor tehnici cu execuția precum și autorităților de avizare și control din domeniul construcțiilor.

2.2.

Produsele prezentate în acest ghid sunt utilizate la realizarea lucrărilor de finisare – vopsitorii și zugrăveli situate în mediu exterior și interior și care nu sunt expuse acțiunii agresive a agenților chimici, la clădiri noi (civile, industriale, agrozootehnice) precum și pentru lucrări de intervenții la clădiri existente. Clasele de expunere la care pot fi utilizate produsele peliculogene de finisare, funcție de acțiunile datorate mediului înconjurător, sunt:

a).

clasele de expunere: X0, XC1, XD1, XS1, XF1, XA1, pentru beton în interiorul și exteriorul clădirilor, conform reglementării tehnice “Normativ pentru producerea betonului și executarea lucrărilor din beton, beton armat și beton precomprimat. Partea 1: Producerea betonului”; NE 012/1:2007.

b).

clasele de expunere: de la clasa C1 la clasa C3, pentru oțel, în interiorul și exteriorul clădirilor, conform reglementării tehnice privind protecția împotriva coroziunii a construcțiilor din oțel, aplicabilă în vigoare.

2.3.

Prezentul ghid nu se referă la produse de protecție la foc, protecții anticorozive (pentru oțel, clasele de expunere: C4, C5-I, C5-M).

2.4.

Suporturile pe care se aplică produsele peliculogene de finisare pot fi :

elemente de beton (prefabricat sau turnat monolit);

mortare de tencuire pentru utilizare exterioară (tencuire) așa cum sunt definite conform SR EN 998- 1:2011;

mortare de gletuire pentru utilizare interioară (gletuire) așa cum sunt definite conform SR EN 998- 1:2011;

plăci de gips carton;

lemn (esențe de rășinoase și foioase);

f). suprafețe metalice feroase și neferoase.

TERMINOLOGIE

Terminologia prezentei reglementări este cea prevăzută în: SR EN ISO 4618:2007. Se prezintă în continuare câțiva termeni specifici:

3.1.

Produs peliculogen:

produs de vopsire care se aplică în film continuu pe suprafața suport.

3.2.

Sistem de vopsire:

totalitate a straturilor produselor de vopsire, care sunt aplicate pe un suport.

3.3.

Compus organic volatil (COV):

orice compus organic având un punct de fierbere inițial mai mic sau egal cu 250 grade C, măsurat la o presiune standard de 101,3 kPa.

3.4.

Conținut de compus organic volatil:

masa de compuși organici volatili exprimată în grame/litru (g/l) în formula unui produs în starea sa gata pentru utilizare. Masa de compuși organici volatili, într-un anumit produs dat, care reacționează chimic în timpul uscării și care formează parte a stratului de acoperire nu este considerată ca parte a conținutului de compuși organici volatili.

3.5.

Lavabilitate:

capacitatea unui film uscat de produs de vopsire de a fi eliberat prin spălare de praf, murdărie și pete superficiale fără schimbarea calităților sale specifice.

3.6.

Finețe de frecare:

termen corespunzător dimensiunilor celor mai mari particule din mediu de suspensie sau din produsul de vopsire și care este în mod normal măsurată cu ajutorul unui dispozitiv corespunzător.

3.7.

Putere de acoperire:

capacitate a unui produs de vopsire de a acoperi prin opacizare, culoarea sau contrastele de culoare ale unui suport.

3.8.

Flexibilitatea peliculei:

capacitate a unui film uscat de a urmări fără degradări, neregularitățile suportului pe care a fost aplicat.

3.9.

Luciu:

proprietate optică a unei suprafețe de vopsea caracterizată prin capacitatea sa de a reflecta lumina.

3.10.

Coeficientul de transmisie a apei lichide:

reprezintă creșterea masei funcție de rădăcina pătrată a timpului și suprafața de expunere.

3.11.

Coeficientul de transmisie a vaporilor de apă:

reprezintă creșterea masei funcție de timpul și suprafața de expunere.

3.12.

Humă:

substanță minerală (argiloasă) care în amestec cu un liant (clei de oase, aracet, etc) și apă se folosește la zugrăveli interioare; este o substanță grasă, sensibilă la umiditate, care nu are o aderență corespunzătoare la suport și nu este lavabilă.

3.13.

Var stins:

pulbere albă de hidroxid de calciu care se obține în urma reacției dintre varul nestins, oxid de calciu și apă și care se folosește pentru văruirea caselor, obținerea mortarului de var, etc.

3.14.

Agent agresiv:

factor de mediu ce acționează distructiv asupra construcției sau a diverselor sale părți componente, provocând degradarea prin coroziune a materialului de construcție.

3.15.

Frazele de risc și frazele de securitate:

sunt indicații care apar pe etichetele ambalajelor produselor peliculogene și care sunt date printr-o serie de numere precedate de litera R sau S, care indică natura riscurilor speciale ale unei substanțe (frazele de risc R) sau precauțiile de securitate recomandate (frazele de securitate S).

PRODUSE PELICULOGENE POLIMERICE UTILIZATE LA VOPSITORII

4.1.

CLASIFICARE GENERALĂ A PRODUSELOR PELICULOGENE POLIMERICE

Produsele peliculogene polimerice utilizate în construcții se clasifică după criteriile menționate în tabelul nr.2.

Tabelul nr.2

Nr.crt.

Criteriu de clasificare

Tipuri de produse peliculogene polimerice

Reacția de obținere a rășinilor sintetice

Structura chimică

macromolecule cu lanțuri formate numai din atomi de carbon (izolanțuri)

Polimeri hidrocarburi saturați Polimeri nesaturați (polibutadienă)

Polimeri aromatici (polistiren)

Polimeri halogenați

Polimeri alcooli și derivații lor

Polimeri amine și derivații lor

Polimeri nitrați

Polimeri aldehide și cetone

Polimeri carboxilici și derivații lor

Polimeri sulfonici

macromolecule cu catena principală formată din atomi de C și N, O, S, Si, P, etc. (heterolanțuri)

Polimeri cu atomi de oxigen:

Polimeri eteri Polimeri acetali

Polimeri esteri

Polimeri anhidride

Polimeri peroxizi

Policarbonați

Polimeri cu atomi de azot:

Polimine

Poliamide

Poliimide

Poliamidoimide

Poliuretani și derivați ureici

Polimeri cu azot în ciclu

Polimeri cu atomi de sulf:

Polimeri cu atomi de siliciu:

Polimeri cu atomi de fosfor

Polimeri cu mai mulți heteroatomi sau alți

heteroatomi

rășini de policondensare

rășini de polimerizare

rășini de poliadiție

macromolecule naturale modificate prin reacții chimice

poliesterice, aminice, fenolice

vinilice, acrilice

poliuretanice

polimeri analogi, etc.

Modul de uscare al produsului

Uscare fizică

Polimerul ce formează pelicula este prezent în produs

Rășini vinilice

Temperatura necesară

cca 20 o C (creșterea temperaturii grăbește evaporarea solventului)

Uscare chimică

Polimerul ce formează pelicula se formează prin reacție chimică pe obiect

a)uscare oxidativă

Rășini alchidice

Temperatura necesară

10-30 o C

b) uscare la cuptor

Rășini ureo- formaldehidice Rășini poliesterice nesaturate Rășini alchidice modificate Rășini acrilice

100-200 o C

c) produse în doi componenți

Rășini poliuretanice

>70 o C

policlorură de vinil

policlorură de viniliden poliacetat de vinil

Rășini ester- acrilice

Prezența/absența solventului

Lacuri și vopsele cu conținut de solvenți organici

Uscare fizică

Rășini nitro,

acrilice

Lacuri și vopsele pentru lemn și metal

Uscare la cuptor

Alchido- melaminice

Vopsele în doi componenți

Poliuretani

Lacuri și vopsele cu conținut de

apă

Dispersii apoase Dispersii în faze organice

Rășini pe bază de policarbonați

Grunduri

Vopsele pentru construcții

Lacuri și vopsele fără solvenți

Lacuri și vopsele în doi componenți

Poliesteri nesaturați

Poliuretani

Lacuri și vopsele pentru lemn, metal

Lacuri și vopsele pe bază de pulberi

Epoxidice Acrilice Policlorură de

vinil

Lacuri și vopsele pentru suprafețe metalice

Locul de utilizare

produse peliculogene pentru interior

neexpuse la acțiunea factorilor climatici

produse peliculogene pentru exterior

expuse la acțiunea factorilor climatici

Rolul în alcătuirea sistemului de protecție

amorsa/grund

primul strat într-un sistem de vopsire care are rolul de pregătire a stratului suport în vederea compatibilizării acestuia cu straturile următoare din sistemul de

vopsire

vopseaua intermediară

stratul de mijloc, opțional, folosit în special pentru vopselele în solvent, care are rolul de a face legătura între primul strat (de grund) și stratul final din sistemul de vopsire, care conferă sistemului rezistența

mecanică necesară

vopsea/email/lac

stratul final din sistemul de vopsire care are rolul de

protecție a suprafeței suport împotriva radiațiilor UV cât și împotriva acțiunii factorilor climatici

Aspectul peliculei, funcția de bază și compoziția de principiu

Grund

Chit

Lac

Vopsea

Produsul de bază din compoziția vopselei

Aspect: mat și colorat iar culoarea este mai puțin importantă deoarece reprezintă stratul de bază pe suprafața suport ce va fi acoperit cu vopsea;

Funcția: protecție anticorozivă și de pregătire a suportului în vederea aplicării straturilor următoare din sistemul de vopsire;

În starea finală sunt amestecuri de polimeri (liant) cu umpluturi și aditivi ce ameliorează proprietățile peliculelor.

Aspect: mat și poate fi colorat;

Funcția: fie de etanșare, izolare, prin umplerea fisurilor, crăpăturilor existente pe suprafața suport, fie de egalizare (nivelare a asperităților) a suprafeței suport;

În starea finală sunt amestecuri de polimeri (liant) cu conținut ridicat de umpluturi, cu consistență ridicată.

Aspect: incolore și transparente;

Funcția de bază este de protecție și estetizare a suprafețelor prin aplicarea de pelicule lucioase, semi- lucioase, semi-mate, mate, funcție de preferințele utilizatorului;

În starea finală sunt compuse integral din polimeri.

Aspect: semi-lucioase, semi-mate, mate, și colorate;

Funcția de bază este de protecție și estetizare, acoperire (mascare) a suprafeței inițiale și obținerea unor culori prestabilite;

În starea finală sunt amestecuri de polimeri (cu rol de liant), pigmenți, materiale de umplutură.

Aspect: lucioase, semi-lucioase, semi-mate, mate și colorate, funcție de preferințele utilizatorului;

Funcția de bază este de protecție și estetizare, acoperire (mascare) a suprafeței inițiale și obținerea unor culori prestabilite;

În starea finală sunt amestecuri de polimeri (cu rol de liant), pigmenți, materiale de umplutură.

Ulei, gudroane, bitumuri, derivați de colofoniu;

Derivați celulozici (nitroceluloză simplă sau combinată cu rășini acrilice, alchidice), derivați de colofoniu (esterificat sau eterificat);

Rășini de poliadiție (rășini epoxidice și poliuretanice);

Rășini de polimerizare (vinilice în soluție, vinilice tip plastisol sau organosol, acrilice, perclorvinilice);

Rășini alchidice, alchidice modificate, alchido-aminice, alchido-fenolice;

Rășini de policondensare (altele decât cele alchidice) ex.: poliesterice nesaturate, alchido-ureice cu întărire acidă, produse siliconice;

Tehnologia de fabricație

Rășinile pot fi grupate după condițiile în care are loc sinteza și anume:

10.

Modul de formare a peliculei

Se pot deosebi următoarele moduri de formare a peliculei, la rece sau la cald:

Formulările materialelor peliculogene reactive sunt de două tipuri, după numărul de componente (substanțe sau cel mai adesea amestecuri de substanțe livrate în ambalaje separate):

Componenta principală (A) desemnată în limbajul curent cu termenul de “rășină” deține ponderea masică majoritară în pelicula finală.

Componenta secundară (B) este desemnată prin termenul “întăritor” și poate avea rol de coreactant, catalizator sau inițiator pentru reacția de reticulare a celeilalte componente.

Raportul masic A/B trebuie respectat în mod riguros pentru a obține o peliculă complet întărită și cu performanțe fizico-mecanice corespunzătoare dar și pentru a preveni accelerarea sau retardarea reacției de întărire.

În cazul începerii premature a reacției, este posibil ca aceasta să aibă loc eventual înainte de evaporarea completă a diluantului sau chiar înainte de încheierea procesului de aplicare, cu rezultatul evident al ratării procesului de acoperire, impunând curățarea suportului înainte de reluarea operației sau al pierderii unor

cantități de material peliculogen.

Rășini sintetice solubile în apă (oleo-fenolice, alchido-fenolice, polibutadiene, epoxidice, acrilice);

Emulsii (dispersii) alchidice, vinilice, acrilice, copolimeri vinil-acrilici, stiren-acrilici etc., deci emulsii din rășini de polimerizare și policondensare.

modul de polimerizare sau policondensare (în bloc, soluție sau emulsie);

după temperatura de lucru (la temperaturi joase sau înalte).

Materiale peliculogene pe bază de soluții și dispersii de polimeri, formarea peliculei implică evaporarea și/sau difuzia diluantului inert (solvent sau mediu de dispersie) fără însă a se petrece nici o reacție chimică.

Materiale peliculogene reactive, în acest caz formarea peliculei presupune desfășurarea unei reacții chimice din categoria polireacțiilor, de regulă soldată cu obținerea unei rețele tridimensionale (reticulare). Utilizarea unui solvent cu rol de diluant este impusă de necesitatea de a facilita aplicarea pe suport a produsului.

Formulări monocomponente, în acest caz reacția survine în mod spontan, după evaporarea solventului, sub influența factorilor din mediul ambiant (lumină, oxigen, etc).

Formulări bicomponente, acestea au drept caracteristică promovarea reacției de reticulare care implică în mod necesar existența a doi reactanți, livrați în ambalaje separate și a căror contactare nu este permisă decât în momentul imediat anterior aplicării.

11.

Clasificare în funcție de reflexia regulată a peliculei de vopsea

Clasa G 1

- Lucios a

Clasa G 2

- Semi-lucios b

Clasa G 3

– Mat

a. În acord cu preferințele naționale, lucios poate fi și cu luciu înalt

b În acord cu preferințele naționale, semi-lucios poate fi semi-mat sau satin

12.

Clasificarea în funcție de grosimea filmului uscat

Clasa E 1

:S 50 μm

Clasa E 2

> 50 μm :S 100 μm Clasa E 3

> 100 μm :S 200 μm Clasa E 4

> 200 μm :S 400 μm

Clasa E 5

> 400 μm

13.

Clasificarea în funcție de finețea de frecare (gradul

de granulație)

Clasa S 1

- Granulație fină Clasa S 2

- Granulație medie

14.

Clasificarea în funcție de coeficientul de transmisie a vaporilor de

apă

Clasa V 0

- Nu există nici o cerință Clasa V 1

- Permeabilitate mare Clasa V 2

- Permeabilitate medie

Clasa V 3

- Permeabilitate scăzută

15.

Clasificarea în funcție de coeficientul de transmisie a apei

Clasa W 0

- Nu există nici o cerință Clasa W 1

- Permeabilitate mare Clasa W 2

- Permeabilitate medie

Clasa W 3

- Permeabilitate scăzută

16.

Clasificarea în funcție de rezistența la fisurare

Clasa A 0

- Nu există nici o cerință Clasa A 1

>100 μm

Clasa A 2

>250 μm , la o viteză de 0,05 mm/min Clasa A 3

> 500 μm, la o viteză de 0,05 mm/min Clasa A 4

>1250 μm, la o viteză de 0,5 mm/min

Clasa A 5

>2500 μm, la o viteză de 0,5 mm/min

17.

Clasificarea în funcție de permeabilitatea la

dioxidul de carbon

Clasa C 0

- Nu există nici o cerință Clasa C 1

<5 g/(m 2 xd) >50 m

18.

Clasificarea în funcție de rezistența peliculei la spălări repetate (lavabilitatea) exprimată

ca pierderea în grosime

Clasa 1 <5 μm după 200 cicluri de spălare

Clasa 2 2 5 μm și < 20 μm după 200 cicluri de spălare

Clasa 3 2 20 μm și < 70 μm după 200 cicluri de spălare Clasa 4 < 70 μm după 40 cicluri de spălare

Clasa 5 2 70 μm după 40 cicluri de spălare

19.

Clasificare funcție de puterea de acoperire a

Clasa 1 299,5

Clasa 2 298 și <99,5

peliculelor exprimată

Clasa 3 295 și <98

prin raportul de contrast și randamentul de

Clasa 4 <95

aplicare, Y b / Y w,

4.2.

CERINȚE, CRITERII ȘI NIVELURI DE PERFORMANȚĂ PENTRU PRODUSELE PELICULOGENE POLIMERICE

4.2.1.

Criterii de alegere a protecțiilor cu produse peliculogene polimerice.

Alegerea protecțiilor cu produse peliculogene polimerice de către proiectanți, utilizatori și beneficiari pentru realizarea unor lucrări performante și de calitate se face pe baza evaluării cauzelor reale sau potențiale de deteriorare și funcție de :

prezentarea condițiilor existente ale suprafețelor, suport nou sau vechi (și care poate fi beton prefabricat sau turnat monolit), mortare de tencuire, mortare de gletuire, plăci de gips carton, lemn (esențe de rășinoase și foioase), plăci din lemn masiv, suprafețe metalice (feroase și neferoase);

abordarea de proiectare;

cerințe pentru utilizare a suportului, condiții de interior sau exterior;

mediul de expunere, încăperi cu umiditate ridicată (bucătării, băi, hoteluri, restaurante, săli de sport, piscine, industia alimentară), încăperi care necesită un grad înalt de igienizare (spitale, cabinete medicale, clinici, spații de producție din domeniul farmaceutic), inclusiv condiții climatice;

protecția și repararea degradărilor apărute din cauza mediului înconjurător;

istoria suportului (tratamente anterioare);

cerințe privind protecția mediului.

4.2.2.

Caracteristicile de identificare ale produselor peliculogene polimerice sunt prezentate în tabelul nr.3.

4.2.3.

Cerințele de calitate, criteriile și nivelurile de performanță ale produselor peliculogene polimerice utilizate în construcții sunt prezentate în tabelul nr.4.

4.2.4.

Caracteristicile principale ale produselor peliculogene polimerice utilizate în construcții funcție de cerințele domeniului de aplicare sunt prezentate în tabelul nr.5.

Tabelul nr.3 - Caracteristicile de identificare ale produselor peliculogene polimerice

Nr. crt.

Caracteristică

Criteriu (parametru)de evaluare

Performanță (nivel, clasă, descriere)

Toleranța*

Referențial pentru metoda de evaluare a caracteristicii

Densitate, g/ml

Masa de produs raportată la volumul acestuia

±3%

SR EN ISO 2811-1:2011

Conținut de substanțe nevolatile, %

Reziduul rămas după îndepărtarea substanțelor volatile

±5%

SR EN ISO 3251:2008

Vâscozitate

Timp de curgere, prin utilizarea cupelor de curgere (secunde)

>30 <100;

±15%

SR EN ISO 2431:2012

Uscare

Timp de uscare

“uscat la suprafață”

±10%

SR EN ISO 9117-3:2010

Durata de utilizare

Intervalul maxim de utilizare după

amestecarea componentelor (pentru produse bicomponente)

±5%

SR EN ISO 9514:2005

*abaterea de la valoarea din fișa tehnică a produsului

Tabelul nr.4 - Criteriile și nivelurile de performanță principale ale produselor peliculogene polimerice utilizate în construcții

Nr. crt.

Caracteristică

Criteriu(parametu) de evaluare

Performanță (nivel, clasă, descriere)

Toleranța *

Referențial pentru metoda de

încercare

Observații

Capacitatea de întindere

Vizual

corespunzătoare

vizual

Pentru toate tipurile de produse peliculogene

Puterea de acoperire

Raportul de contrast, Y b / Y w,

(%)

Randamentul de aplicare, (m 2 /l)

Clasa 1 299,5

Clasa 2 298 și <99,5

Clasa 3 295 și <98

Clasa 4 <95

SR EN ISO 6504-3:2007

Pentru toate tipurile de produse peliculogene

Granulația

Finețe de frecare,( µm)

S 1

granulație fină <100 S 2

granulație medie <300

SR EN ISO 1524:2002

Pentru toate tipurile de produse peliculogene

Grosimea peliculei uscate

Grosime, (µm)

Clasa E 1

:S 50

Clasa E 2

> 50 :S 100 Clasa E 3

> 100:S 200 Clasa E 4

> 200:S 400

Clasa E 5

> 400

SR EN ISO 2808:2007

Pentru produsele peliculogene, aplicate pe suport de metal, lemn, beton

Reflexia regulată a peliculei, la 20 0 , 60 0 , 85 0

Gradul de luciu, exprimat prin clase

Clasa G1 - lucios 60 0 > 60 Clasa G2 - semi-lucios 60 0

:S60; 85 0 >10

Clasa G3 - mat 85 0 :S10

SR EN ISO 2813:2003

SR EN 1062-1:2004

Pentru produsele peliculogene, aplicate pe suport de metal, lemn, beton

Uscarea

Gradul de uscare "aparent completă",

(secunde)

corespunde valorii din fișa tehnică a produsului

SR EN ISO 3678:1999

Pentru produsele peliculogene, aplicate pe

suport de metal, lemn, beton

Permeabilitate la apă lichidă

Coeficientul de transmisie, al apei lichide,

W (kg/m 2 x h 0,5 )

Clasa W 0

Nu există nici o cerință

Clasa W 1

>0,5 -

Permeabilitate mare

Clasa W 2

0,1-0,5 -

Permeabilitate medie

Clasa W 3 <0,1-

Permeabilitate scăzută

SR EN 1062-3:2008

SR EN 1062-1:2004

Pentru produsele peliculogene aplicate pe suport de beton

Permeabilitate la vapori de apă

Coeficientul de transmisie al vaporilor de apă, V (g/m 2 x zi)

Clasa V 0

Nu există nici o cerință

Clasa V 1

>150 -

Permeabilitate mare

Clasa V 2

15 - 150

Permeabilitate medie

Clasa V 3

<15 -

Permeabilitate scăzută

SR EN ISO 7783:2012

SR EN 1062-

1:2004

Pentru produsele peliculogene aplicate pe suport de beton

Permeabilitate la dioxidul de carbon

Coeficientul de transmisie, al dioxidului de carbon, (g/(m 2 xd))

Grosimea echivalentă a difuziei prin stratul de aer, (m)

Clasa C 0

Nu există nici o cerință

Clasa C 1

- <5

>50

SR EN

1062-6:2003

SR EN

1062-1:2004

Pentru produsele peliculogene aplicate pe suport de beton

Conținutul de compuși organici volatili (COV)

masa de compuși organici volatili exprimată în grame/litru (g/l) în formula unui produs în starea sa gata pentru utilizare

conform Anexa nr.2 din prezentul ghid

SR EN ISO 11890-1:2007 SR EN ISO 11890-2:2007

Pentru toate tipurile de produse peliculogene

Rezistența la frecare umedă și a aptitudinii de curățare a acoperirilor

<10

Clasa 1 <5

după 200 cicluri de spălare Clasa 2 2 5 și < 20

după 200 cicluri de spălare Clasa 3 2 20 și < 70

după 200 cicluri de spălare Clasa 4 < 70

după 40 cicluri de spălare Clasa 5 2 70

după 40 cicluri de spălare

SR EN ISO 11998:2007 SR EN 13300:2002

Pentru toate tipurile de produse peliculogene

pierderea de masă, (g/m 2 )

pierderea în grosime, (μm)

Aderența

Rezistența la tracțiune pe suport, (MPa)

>0,5

SR EN ISO 4624:2003

Pentru toate tipurile de produse peliculogene, aplicate pe suport de beton, lemn,

metal

Rezistența la fisurare

Dimensiunile fisurilor deschise sub acțiunea unei forțe aplicată la o anumită viteză, (μm)

Clasa A 0

Nu există nici o cerință Clasa A 1

>100

Clasa A 2

>250, la o viteză de 0,05 mm/min

Clasa A 3 >500, la o viteză de 0,05 mm/min

Clasa A 4 >1250, la o viteză de 0,5 mm/min

Clasa A 5 >2500, la o viteză de 0,5

mm/min

SR EN

1062-7:2004

Pentru produsele peliculogene aplicate pe suport de beton

Aderența

Cifra de aderență (prin încercarea la caroiaj)

SR EN ISO 2409:2007

Pentru produsele peliculogene aplicate pe suport de lemn și metal

Rezistența la lovire (prin încercarea la căderea unei mase)

Vizual, exprimat în distanța la care apare degradarea peliculei la căderea unei mase,

(cm)

10 -100

fără desprindere

SR EN ISO 6272-1:2012

Pentru produsele peliculogene aplicate pe suport de beton, lemn, metal

suprafață perfect netedă

desprindere 5% din caroiaj

desprindere 5% până la 15% din caroiaj

desprindere 15% până la 35% din caroiaj

desprindere 35% până la 65% din caroiaj

desprindere > 65% din caroiaj

Rezistența la zgâriere

Vizual, exprimat în greutatea la care apare degradarea peliculei la zgârierea

cu un ac, (grame)

50 - 500

fără desprindere

SR EN ISO 1518-1:2011 SR EN ISO 1518-2:2012

Pentru toate produsele peliculogene

Rezistența la îndoire (pe dorn cilindric)

Vizual, exprimat prin diametrul dornului cilindric la care apare degradarea peliculei,

(cm)

fără fisuri

SR EN ISO 1519:2011

Pentru produsele peliculogene aplicate pe suport de metal

Caracteristici de durabilitate ale produselor peliculogene

Durabilitatea peliculei după îmbătrânire artificială prin expunere la radiații UV fluorescente și la apă (condensare sau

șpreiere)

Numărul defectelor

Conform standardului de evaluare

SR EN ISO 4628-1:2004

SR EN ISO 11507:2007

Pentru produsele peliculogene aplicate pe suport de beton, lemn, metal utilizate la exterior

Dimensiunea

defectelor

Intensitatea modificărilor

aspectului

Durabilatea peliculei după îmbătrânire artificială prin expunere la radiațiile filtrate ale unei lămpi cu arc cu xenon

Gradul de bășicare

Conform standardului de evaluare

SR EN ISO 4628-2:2004

SR EN ISO 11341:2005

Pentru produsele peliculogene aplicate pe suport de beton, lemn, metal

utilizate la exterior

Gradul de ruginire**

Conform standardului de evaluare

SR EN ISO 4628-3:2004

Durabilitatea peliculei după expunere la îmbătrânire naturală în condiții climatice

specifice mediului urban-industrial

Gradul de fisurare

Conform standardului de evaluare

SR EN ISO 4628-4:2004

SR EN ISO 2810:2005

Pentru produsele peliculogene aplicate pe suport de beton, lemn, metal

utilizate la exterior

Gradul de exfoliere

Conform standardului de evaluare

SR EN ISO 4628-5:2004

Durabilitatea peliculei după expunere la ceață salin

Gradul de cretare***

Conform standardelor de evaluare

SR EN ISO 4628-6:2012 SR EN ISO 4628-7:2004

SR EN ISO 9227:2007

Pentru produsele peliculogene aplicate pe suport de beton, lemn, metal

utilizate la exterior

Gradul de exfoliere**

Conform standardului de evaluare

SR EN ISO 4628-8:2004

Rezistența la umiditate (condensare repetată)

Gradul coroziune filiformă**

Conform standardului de evaluare

SR EN ISO 4628-10:2004

SR ISO 11503:1997

Pentru produsele peliculogene

aplicate pe suport de beton, lemn, metal

*abaterea de la valoarea din fișa tehnică a produsului

**Numai pentru suporturi de metal.

***Numai pentru suporturi minerale.

Tabelul nr.5 - Caracteristicile principale ale produselor peliculogene polimerice utilizate în construcții funcție de cerințele domeniului de aplicare

Natura suportului

Beton suprafață poroasă Beton suprafață neporoasă Mortar de tencuire Mortar de gletuire

Plăci de gips-carton

Lemn rășinoase / foioase

Metal feros/neferos

Nr. crt.

Tip produs

Caracteristică produs

Amorsă în dispersie apoasă

Grund de zidărie pentru astuparea porilor

Vopsea în dispersie apoasă

Vopsea/email în solvent monocomponentă

Vopsea/email în solvent bicomponentă

Grund în disperise apoasă

Lac/baiț în dispersie apoasă

Lac/baiț în solvent monocomponent

Lac/baiț în solvent bicomponent

Vopsea/email în

solvent monocomponentă

Vopsea/email în solvent bicomponentă

Grund anticoroziv

Vopsea/email în solvent monocomponent

Vopsea/email în solvent bicomponent

Densitate

■

Conținut de substanțe nevolatile

■

Vâscozitate

■

Uscare

■

Durata de utilizare

■

Puterea de acoperire

■

Granulație

■

Grosimea peliculei uscate

■

Reflexia regulată a peliculei, la 20 0 , 60 0 ,

85 0

■

10.

Permeabilitatea la apă lichidă

•

11.

Permeabilitatea la vaporii de apă

12.

Permeabilitatea la dioxidul de carbon

13.

Conținutul de compuși organici volatili

14.

Rezistența la fisurare

•

15.

16.

Rezistența la frecare umedă și a aptitudinii de curățare a acoperirilor

Aderența

■

17.

Aderența, cifra de aderența

■

18.

Rezistența la lovire

(prin încercarea la căderea unei mase)

■

19.

Rezistența la zgâriere

■

20.

Rezistența la îndoire (pe dorn cilindric)

■

21.

Durabilitatea peliculei după îmbătrânire artificială prin expunere la radiații UV fluorescente și la apă (condensare sau

șpreiere)

•

◄

•

◄

•

◄

•

◄

•

◄

•

◄

•

◄

•

◄

•

◄

•

◄

•

◄

22.

23.

Durabilitatea peliculei după îmbătrânire artificială prin expunere la radiațiile filtrate ale unei lămpi cu arc cu xenon

Durabilitatea peliculei după expunere la îmbătrânire naturală în condiții climatice

specifice mediului urban-industrial

•

►

•

►

•

►

•

►

•

►

•

►

•

►

•

►

•

►

•

►

•

►

•

♦

•

♦

•

♦

•

♦

•

♦

•

♦

•

♦

•

♦

•

♦

•

♦

•

♦

24.

Durabilitatea peliculei

după expunere la ceață salină

25.

Rezistența la umiditate (condensare repetată)

[iJ

Legendă : Simboluri care semnifică caracteristica specifică domeniului de utilizare:

■,

simbol care se referă la caracteristicile care se determină în funcție de produs și de natura suportului;

simbol care se referă la caracteristicile care se determină pentru utilizare la interiorul construcțiilor;

•,

simbol care se referă la caracteristicile care se determină pentru utilizare la exteriorul construcțiilor;

utilizări speciale:

◄,

simbol care se referă la expunere la radiații UV și apă;

►,

simbol care se referă la expunere la xenon ;

simbol care se referă la expunere la ceață salină;

♦,

simbol care se referă la expunere în mediu natural urban-industrial;

[iJ,

simbol care se referă la expunere la umiditate.

NOTĂ:

Pentru caracteristicile în dreptul cărora nu există simbol, nu se fac încercări.

4.3.

EXECUTAREA LUCRĂRILOR DE FINISARE CU PRODUSE PELICULOGENE POLIMERICE

4.3.1.

Condiții de începere a lucrărilor de vopsitorii

4.3.1.1.

Înainte de începerea lucrărilor de vopsitorii trebuie terminate toate lucrările și reparațiile de tencuieli, glet, placaje, lucrări de termo și hidroizolații, instalații sanitare, electrice și de încălzire, precum și lucrările la pardoseli, exclusiv lustruirea.

4.3.1.2.

În încăperile în care urmează să se monteze pardoseli din parchet sau mase plastice, lucrările de vopsitorii se vor executa înaintea aplicării îmbrăcăminții pardoselii, fiind necesară protejarea stratului suport al îmbrăcăminții împotriva umezelii și a murdăriei.

4.3.1.3.

Tâmplăria de lemn și cea metalică trebuie montată definitiv; accesoriile metalice la tâmplărie trebuie să fie montate corect și trebuie verificată buna lor funcționare, cu excepția drucărelor și a șildurilor care se vor fixa după vopsirea tâmplăriei.

4.3.1.4.

Înainte de începerea lucrărilor de vopsitorii ale fațadelor, trebuie să fie complet executate toate lucrările de la fațada clădirii precum: ștreșini, cornișe, glafuri, socluri, cofrete pentru instalații electrice sau de gaze, etc., precum și trotuarele.

4.3.1.5.

Finisajele nu se vor executa pe timp de ceață și nici la un interval mai mic de 2 ore de la încetarea ploii (în condiții de temperatură care să permită uscarea suprafeței). Se va evita lucrul la fațade în orele de însorire maximă sau vânt puternic, pentru a evita uscarea accelerată și crăparea peliculelor.

4.3.1.6.

Înainte de începerea lucrărilor de vopsitorii se va verifica dacă suprafețele suport au atins umiditatea de regim (pentru suprafețele tencuite 3%, pentru suprafețele gletuite 8%, pentru suprafețele de lemn 12%) . Aceasta se obține în condiții obișnuite (umiditate relativă a aerului de 60% și temperatură +18 0 C÷ 20 0 C), după cca. 30 zile de la aplicarea mortarului de tencuire și după cca. 2 săptămâni de la executarea gletului. Verificarea umidității se realizează cu aparate speciale, iar în cazul în care pe șantier nu se găsesc aparatele indicate, de ex. pe suprafețe suport de beton, mortare de tencuire și gletuire se poate verifica uscarea prin următoarea metodă: cu ajutorul unei pensule curate se aplică pe o porțiune mică (cca. 2x5 cm) din suprafața suport o soluție de fenolftaleină în alcool, în concentrație de 1%; dacă porțiunea respectivă se colorează în violet sau în roz intens, stratul suport are o umiditate mai mare de 3%.

4.3.1.7.

Diferența de temperatură între aerul înconjurător și suprafețele care se finisează nu trebuie să fie mai mare de 6 0 C, pentru a se evita condensarea vaporilor.

4.3.1.8.

La executarea lucrărilor de finisare cu produse peliculogene se va ține seama de compatibilitatea dintre natura fiecărui tip de finisaj și stratul suport pe care se aplică, precum și compatibilitatea dintre diferitele straturi ce alcătuiesc protecția.

4.3.2.

Principalele etape ce trebuie parcurse la punerea în operă a produselor peliculogene polimerice

sunt:

pregătirea suprafeței suport nouă;

pregătirea suprafeței suport cu vopsitorie veche;

pregătirea produselor în vederea aplicării;

aplicarea amorsei/grundului;

aplicarea propriu-zisă a produselor.

4.3.2.1.

Pregătirea suprafeJei suport nouă

4.3.2.1.1.

Pregătirea suprafeței de beton/mortare de tencuire sau gletuire, plăci de gips carton 4.3.2.1.1.1. Suprafețele finisate cu mortare de tencuire trebuie drișcuite cât mai fin, pentru

ca urmele de drișcă să fie cât mai puțin vizibile.

4.3.2.1.1.2.

Pentru suprafețele de beton, dacă suprafața prezintă pori rămași de la turnare sau găuri se vor executa reparațiile necesare, după ce în prealabil bavurile și dungile ieșite în relief se vor îndepărta prin șlefuire și desprăfuire pentru a obține o suprafață netedă, curată și uscată, fără pete de praf, sau alte materiale, iar substanțele grase se elimină prin degresare.

4.3.2.1.1.3.

Vopsitoriile și zugrăvelile pereților și tavanelor se vor începe numai la o temperatură a aerului, în mediul ambiant, de +5 0 C până la +35 0 C, în cazul produselor în dispersie apoasă și de +10 0 C până la +35 0 C, în cazul produselor în solvenți organici. Acest regim se va menține în tot timpul executării lucărilor de vopsitorii și zugrăveli și cel puțin încă 8 ore pentru vopsitoriile și zugrăvelile cu produse în dispersie apoasă și 15 zile pentru vopsitoriile cu produse în solvenți organici, după executarea lor.

4.3.2.1.1.4.

Umiditatea relativă a mediului trebuie să fie de maxim 70%. 4.3.2.1.1.5. Temperatura suportului trebuie să fie +5 0 C până la +35 0 C. 4.3.2.1.1.6. Umiditatea suprafețelor va fi de:

2,5-3%, la suprafețele din beton, zidărie tencuită sau la cele gletuite;

8% la suprafețele gletuite cu glet de ipsos;

pentru vopselele în dispersie apoasă cu permeabilitate mare la vaporii de apă umiditatea suportului poate fi max.20-30%.

4.3.2.1.2.

Pregătirea suprafeței suport de lemn (rășinoase/foioase)

4.3.2.1.2.1.

Tâmplăria va fi verificată în privința bunei execuții și funcționări.

4.3.2.1.2.2.

vor verifica și corecta suprafețele de lemn,

se vor chitui fisurile cu chit pentru lemn, se vor taia nodurile, se vor acoperi cuiele, se vor curăța scurgerile de rășină sau alte murdării, se vor corecta defectele și dacă este cazul se vor degresa.

4.3.2.1.2.3.

Suprafețele corectate, după uscare, se vor șmirghelui, se va

îndepărta rumegușul, se vor chitui, șlefui și desprăfui.

4.3.2.1.2.4.

Accesoriile metalice ale tâmplăriei care nu sunt vopsite din fabricație, vor fi grunduite și vopsite.

4.3.2.1.2.5.

Umiditatea suportului de lemn (rășinoase și foioase) trebuie să fie de 10-12%, iar pentru parchet de maxim 6%.

4.3.2.1.2.6.

În cazul în care este necesar ca suprafața lemnului să fie supusă unor tratamente speciale (insectofungicizare, etc.), acestea trebuie să fie compatibile cu produsul de finisare utilizat.

4.3.2.1.2.7.

În cazul aplicării produselor pe parchet, pregătirea parchetului se face mecanizat cu mașina de rașchetat.

4.3.2.1.3.

Pregătirea suprafeței suport de metal (feros/neferos)

4.3.2.1.3.1.

Suprafețele metalice nu trebuie să prezinte pete de rugină, țunder / zgură de la sudură sau alte operații mecanice, păcură, materii grase, mortar, materii solide (praf, noroi), etc.

4.3.2.1.3.2.

Se realizează o îndepărtare chimică a murdăriei grosiere prin spălare cu solvent sau agenți de spălare.

4.3.2.1.3.3.

Pregătirea suprafețelor metalice se poate realiza prin una din următoarele metode:

prin metode ce implică acțiunea agenților chimici:

spălare cu agenți de spălare (pe baza de acizi slabi și tari, săruri sulfurate, agenți tensioactivi, solvenți organici);

decapare acidă sau alcalină;

prin pretratarea suprafețelor cu grund reactiv sau prin fosfatare.

prin metode ce implică acțiunea mijloacelor mecanice:

metode manuale - răzuire, periere, șlefuire, șmirgheluire;

metode mecanice - cu perii rotative, șaibe rotative din material abraziv, ciocane pneumatice, freze mecanice etc;

sablare – prin diferite procedee (cu ajutorul alicelor metalice, electrocorindonului, nisipului sau altor materiale abrazive granulare care sunt propulsate cu viteză prin centrifugare mecanică sau cu ajutorul unui jet de gaz sau lichid pe suprafața suport), urmată de grunduire (în maxim 4 ore de la sablare);

metoda cu flacără (în special oxiacetilenică) care îndepărtează de pe oțel rugina, țunderul, peliculele vechi de vopsea.

4.3.2.1.3.4.

După curățare, se desprăfuiește suprafața, se degresează (cu excepția cazului sablării), fără a contamina suprafața prin atingere cu mâna sau cu alte materiale care o pot impurifica și se aplică în cel mai scurt timp primul strat din sistemul de vopsire (grundul).

4.3.2.1.3.5.

Verificarea degresării suprafețelor se face prin aplicarea pe suprafață a câtorva picături de benzină de extracție. După aproximativ 10 secunde, în același loc se aplică un disc de

hîrtie de filtru, cu diametrul de cca. 10 mm, îmbibat cu același solvent. Existența petelor grase pe disc dovedește o degresare necorespunzătoare.

4.3.2.1.3.6.

Verificarea clătirii suprafeței se face cu hîrtie indicatoare de pH, clătirea considerîndu-se corespunzătoare la pH=7.

4.3.2.1.3.7.

Temperatura suportului trebuie să fie cu cel puțin 3 0 C peste punctul de rouă pentru a preveni condensarea umidității atmosferice.

4.3.2.2.

Pregătirea suprafeJei suport cu vopsitorie veche

4.3.2.2.1.

Suprafețele suport care au mai fost vopsite cu vopsele în dispersie apoasă se vor curăța prin răzuire cu șpaclu, se vor spăla cu apă și săpun iar după uscare se vor pregăti ca pentru suprafețele suport noi.

4.3.2.2.2.

Suprafețele suport care au mai fost vopsite cu vopsele în solvent organic se vor curăța prin ardere cu lampa de benzină, sau prin folosirea de soluții speciale pentru curățare, după care se vor îndepărta vopsitoriile vechi cu șpaclu înainte de răcirea lor. Îndepărtarea vopsitoriilor vechi se mai poate face cu paste decapante, prin înmuiere și curățare cu șpaclu.

4.3.2.2.3.

Dacă tencuiala sau gletul sunt deteriorate și degradate odată cu îndepărtarea vopsitoriilor vechi, suprafața trebuie refăcută prin aplicarea unei tencuieli noi sau a unui glet nou.

4.3.2.2.4.

În cazul în care suprafața prezintă infestare cu fungi, bacterii sau alge este obligatorie tratarea suprafețelor cu produse speciale (fungicide, algicide, bactericide, etc.).

4.3.2.2.5.

Vopsitoriile vechi degradate de pe tâmplăria metalică sau de lemn, se curăță în mod similar ca de pe suprafețele tencuite/gletuite, după ce în prealabil se realizează îndepărtarea materialului neaderent la suport. După îndepărtarea vopsitoriilor vechi, pregătirea suprafețelor se va face ca în cazul unor finisaje noi.

4.3.2.3.

Modul de pregătire al suprafeJelor în vederea aplicării de produse peliculogene polimerice de protecJie este prezentat în Schema nr. 1.

LEMN

VECHI

NOU

VECHI

NOU

VECHI

METAL

BETON/TENCUIALĂ/GLET

STRATUL SUPORT

DEGRESARE

NOU

AMORSARE

ȘMIRGHELUIREA

ÎNDEPĂRTAREA RUMEGUȘULUI

Îndepărtarea finisajului existent

Corectarea suprafețelor, chituirea/tăierea nodurilor

DESPRĂFUIRE

ȘLEFUIRE

AMORSARE

TRATAMENTE SPECIALE

Refacerea tencuielii/ gletului

TRATAMENTE SPECIALE

DEGRESARE

cu excepția sablării

DESPRĂFUIRE

ȘLEFUIRE

CHITUIRE

Curățarea printr-o metodă aleasă (agenți chimici, mijloace mecanice, sablare, metoda cu flacăra)

Îndepărtarea finisajului existent

Curățarea chimică a murdăriei

prin spălare cu detergent sau solvent

Schema nr.1 - Modul de pregătire al suprafețelor în vederea aplicării de produse peliculogene polimerice de protecție

4.3.2.4.

Pregătirea produselor peliculogene în vederea punerii în operă

Pregătirea produselor peliculogene se realizează astfel:

produsele trebuiesc condiționate înainte de utilizare la temperatura de aplicare (+5  C÷35  C);

se verifică dacă sunt menținute calitățile produselor ca urmare a depozitării acestora (separări de faze, aglomerări, impurități, etc);

se selectează și se omogenizează componenții în ambalajele originale, în conformitate cu fișa tehnică a produsului;

înaintea și în timpul aplicării produselor peliculogene, trebuie să fie luate în considerare temperatura și conținutul de umiditate al substratului, caracteristicile mediului de expunere, temperatura, umiditatea relativă, punctul de condensare.

4.3.2.5.

Aplicarea amorsei/grundului

4.3.2.5.1.

Aplicarea amorsei/grundului trebuie să fie adaptată suportului astfel încât prin impregnarea suportului să se asigure ancorarea straturilor de vopsea nouă sau vopseaua veche deja existentă, în cazul în care aceasta este destul de rezistentă și nu s-a îndepărtat de pe suport, și ținând cont de compatibilitatea acestuia atât cu stratul de vopsea nouă cât și cu cea deja existentă.

4.3.2.5.2.

Grunduirea este obligatorie și constă în aplicarea a cel puțin un strat de amorsă în general diluată cu apă curată și rece, în cazul produselor peliculogene în dispersie apoasă, sau cu grund diluat în cazul produselor în solvent, conform recomandărilor din fișa tehnică a produsului.

4.3.2.6.

Aplicarea propriu-zisă a produselor

4.3.2.6.1.

Aplicarea

succesivă

straturilor

din

alcătuirea

protecțiilor

produse peliculogene se va realiza conform documentației tehnice

și în conformitate strictă cu indicațiile producătorului din fișa tehnică.

4.3.2.6.2.

Se vor respecta indicațiile producătorului referitoare la:

asigurarea condițiilor de mediu, temperatura și umiditatea relativă a aerului;

asigurarea condițiilor impuse suprafeței suport: temperatură, umiditate;

metoda de aplicare a produsului;

timpul de uscare;

grosimea stratului produselor;

timpul condiționărilor între straturi, etc.

4.3.3.

Tipul de produse care intră în alcătuire a protecțiilor cu produse peliculogene

4.3.3.1.

Tipul de produse care intră în alcătuirea protecțiilor cu produse peliculogene, funcție de suprafața de aplicare (compatibilitatea produselor cu suportul și domeniul de utilizare) sunt prezentate în Tabelul nr.6.

4.3.4.

Modul de alcătuire al protecțiilor cu produse peliculogene este prezentat în schemele nr.2, nr.3 și nr.4.

Tabelul nr.6 - Tipul de produse care intră în alcătuirea protecțiilor cu produse peliculogene, funcție de suprafața de aplicare (compatibilitatea produselor cu suportul și domeniul de utilizare)

Nr. crt.

Tip produs

Suprafața suport din:

Beton suprafață poroasă

Beton suprafață neporoasă

Mortar de tencuire

Mortar de gletuire

Plăci de gips-carton

Lemn rășinoase / foioase

Metal feros/ neferos

Amorsă în dispersie apoasă

Grund de zidărie pentru astuparea porilor

Vopsele în dispersie apoasă pentru interior

x* )

Vopsele în dispersie apoasă pentru exterior

x* )

Grund anticoroziv (în solvent sau

în dispersie apoasă)

Amorsă în solvent

Vopsele în solvent pentru interior

Vopsele în solvent pentru exterior

Email în solvent pentru interior

Email în solvent pentru exterior

Email în dispersie apoasă pentru interior

Email în dispersie apoasă pentru exterior

x* )

Grund în dispersie apoasă

Lac/baiț în dispersie apoasă monocomponent

Lac/baiț în solvent organic

monocomponent pentru interior

Lac/baiț în solvent organic monocomponent

pentru exterior

Lac/baiț în solvent organic bicomponent

pentru exterior

NOTA: * )

Produse cu formulare specială pentru lemn și metal

Pentru exterior

Pentru interior

Strat 1 Amorsă

Strat 1 Grund pentru

astuparea porilor

Strat 2 Vopsea în dispersie

apoasă, diluată cu apă, în proporțiile recomandate de producător

Strat 3 Vopsea în dispersie

apoasă nediluată

Strat 2 Vopsea în dispersie

apoasă, diluată cu apă, în proporțiile recomandate de producător

Poros și neporos

Produse pe bază de polimeri în solvent

Strat 1 Vopsea/email bicomponent, în solvent, diluat cu diluant specific în

proporțiile recomandate de producător

SUPORT DE BETON/TENCUIALĂ/GLET

Produse pe bază de polimeri în dispersie apoasă

Schema nr.2 - Modul de alcătuire a protecțiilor cu produse peliculogene pe suport de beton/tencuială/glet

poros

neporos

Strat 1 Vopsea/email monocomponent, în solvent, diluat cu diluant specific în

proporțiile recomandate de producător

Strat 2,3 Vopsea/email monocomponent, în solvent, diluat sau nediluat

Strat 2,3 Vopsea/email bicomponent, în solvent, diluat sau nediluat

Strat 3 Vopsea în dispersie

apoasă, diluată cu apă, în proporțiile recomandate de producător

SUPORT DE LEMN

Strat 1 Vopsea/email

în solvent, diluat cu solvent specific în proporțiile recomandate de producător

Strat 1

Grund în dispersie

apoasă

Strat 1 Grund în solvent

Strat 1 Baiț în solvent

Strat 2,3

Vopsea/email monocomponent în dispersie apoasă

Strat 2,3

Lac/Baiț monocomponent în dispersie apoasă

Strat 3,4

Lac bicomponent

în solvent, diluat sau nediluat

Strat 3,4

Lac monocomponent în solvent,diluat sau nediluat

Strat 2 Grund transparent

în solvent

Strat 2,3 Lac

bicomponent în solvent, diluat

sau nediluat

Strat 2,3 Lac

monocomponent în solvent,diluat sau nediluat

Schema nr.3 - Modul de alcătuire a protecțiilor cu produse peliculogene pe suport de lemn

Strat 2,3

Vopsea/email monocomponent în solvent

diluat sau nediluat

Strat 2,3

Vopsea/email bicomponent în solvent diluat sau

nediluat

Strat 2,3 Vopsea /email bicomponent, în solvent, diluat sau

nediluat

Strat 2,3 Vopsea /email

monocomponent, în solvent, diluat sau nediluat

Strat 1 Grund anticoroziv în solvent

Strat 2,3 Email

monocomponent, în dispersie apoasă, diluat sau nediluat

Strat 1 Grund anticoroziv în dispersie apoasă

Schema nr.4 - Modul de alcătuire a protecțiilor cu produse peliculogene pe suport de metal

SUPORT DE METAL

4.3.5.

Procedeele de aplicare ale produselor peliculogene de finisare-protecție

Procedeele de aplicare a produselor peliculogene de finisare-protecție sunt următoarele:

4.3.5.1.

Pensularea

4.3.5.1.1.

Pensularea se aplică pentru produsele peliculogene de vâscozitate medie și redusă.

4.3.5.1.2.

Pensularea se folosește pentru toate tipurile de produse peliculogene, în special pentru suprafețe mici, pentru unghiuri și a zone puțin accesibile.

4.3.5.1.3.

Pentru suprafețele mari se poate folosi bidineaua.

4.3.5.2.

Pulverizare

4.3.5.2.1.

Pulverizarea se realizează cu pistolul, prin 2 metode, astfel:

a).

pulverizare fără aer (airless);

b).

pulverizare cu aer comprimat.

4.3.5.2.2.

Echipamentul de pulverizare trebuie utilizat adecvat, de către persoane instruite, urmărindu-se corelarea între presiunea de lucru, vâscozitate și dimensiunea duzei alese, în scopul atingerii parametrilor necesari pentru obținerea unei pelicule uniforme.

4.3.5.2.3.

Pentru obținerea unor acoperiri continue și uniforme se va ține cont de recomandările din fișele tehnice ale produselor referitoare la reglarea vâscozității produsului, presiunea de pulverizare, temperatura produsului, distanța față de suprafața de protejat și unghiul de pulverizare.

4.3.5.2.4.

În cazul aplicării prin pulverizare a produselor se recomandă ca primul strat al sistemului (grundul) să fie aplicat manual, cu pensula, pentru a avea o aderență mai bună la suport. Pentru suprafețe mari, aplicarea grundului se face prin pulverizare, după pregătirea corespunzătoare a suprafețelor.

4.3.5.3.

Aplicarea cu rola/trafaletul

4.3.5.3.1.

Este metoda cel mai frecvent folosită pentru zugrăveli interioare sau exterioare; este o metodă simplă care nu necesită utilaje speciale.

4.3.5.3.2.

Prin folosirea de role profilate se pot obține straturi succesive de culori și modele diferite.

4.3.5.3.3.

Aplicarea produselor peliculogene cu rola/trafaletul nu presupune cunoștințe de specialitate.

4.3.5.4.

Modul de aplicare al protecJiilor cu produse peliculogene polimerice

este prezentat în tabelul nr.7

Tabelul nr.7 - Modul de aplicare a protecțiilor cu produse peliculogene polimerice

Nr. crt.

Tip produs

Suprafața suport din:

Beton suprafață poroasă

Beton suprafață neporoasă

Mortar de tencuire

Mortar de gletuire

Plăci de gips-carton

Lemn rășinoase / foioase

Metal feros/ neferos

Amorsă în dispersie apoasă

Grund de zidărie pentru astuparea porilor

Vopsele în dispersie apoasă pentru interior

Vopsele în dispersie apoasă pentru exterior

Grund anticoroziv (în solvent sau

în dispersie apoasă)

Amorsă în solvent

Vopsele în solvent pentru interior

Vopsele în solvent pentru exterior

Email în solvent pentru interior

Email în solvent pentru exterior

Email în dispersie apoasă pentru interior

Email în dispersie apoasă pentru exterior

Grund în dispersie apoasă

Lac/baiț în dispersie apoasă monocomponent

Lac/baiț în solvent organic monocomponent pentru interior

Lac/baiț în solvent organic monocomponent pentru exterior

Lac/baiț în solvent organic bicomponent

pentru exterior

Legendă :

- pensulă;

- bidinea;

- rola/trafalet;

- pistol.

PRODUSE NATURALE UTILIZATE LA ZUGRĂVELI

5.1

Condiții generale de execuție

5.1.1.

Pregătirea suprafețelor

5.1.1.1.

Suprafețele trebuie drișcuite cât mai fin, pentru ca urmele de drișcă să fie cât mai puțin vizibile; toate reparațiile necesare trebuie să fie executate îngrijit, terminat.

5.1.1.2.

Zugrăvelile vechi se vor răzui cu spaclul, pereții și tavanele se vor spăla cu apă și săpun și după uscare se vor pregăti de zugrăvire ca în cazul unei zugrăveli noi.

5.1.1.3.

Zugrăvelile pereților și tavanelor se vor începe numai la o temperatură a aerului, în mediul ambiant, de +5 0 C până la +35 0 C. Acest regim se va menține în tot timpul executării lucrărilor de zugrăveli și cel puțin încă 8 ore, după executarea lor.

5.1.1.4.

Umiditatea relativă a mediului trebuie să fie de maxim 70%.

5.1.1.5.

Temperatura suportului trebuie să fie +5 0 C până la +35 0 C.

5.1.1.6.

Zugrăvelile nu se vor executa pe timp de ceață și nici la un interval mai mic de 2 ore de la încetarea ploii (în condiții de temperatură care să permită uscarea suprafeței). Se va evita lucrul la fațade în orele de însorire maximă sau vânt puternic, pentru a evita uscarea accelerată și crăparea zugrăvelii.

5.1.1.7.

Înainte de începerea lucrărilor de zugraveli se va verifica dacă suprafețele suport au atins umiditatea de regim (pentru suprafețele tencuite 3%, pentru suprafețele gletuite 8%). Aceasta se obține în condiții obișnuite (umiditate relativă a aerului de 60% și temperatură +18 0 C÷ 20 0 C), după cca. 30 zile de la aplicarea mortarului de tencuire și după cca. 2 săptămâni de la executarea gletului. Verificarea umidității se realizează cu aparate speciale, iar în cazul în care pe șantier nu se găsesc aparatele indicate, de ex. pe suprafețe suport de beton, mortare de tencuire și gletuire se poate verifica uscarea prin următoarea metodă: cu ajutorul unei pensule curate se aplică pe o porțiune mică (cca. 2x5 cm) din suprafața suport o soluție de fenolftaleină în alcool, în concentrație de 1%; dacă porțiunea respectivă se colorează în violet sau în roz intens, stratul suport are o umiditate mai mare de 3%.

5.1.1.8.

La executarea lucrărilor de zugrăveli se va ține seama de compatibilitatea dintre natura fiecărui tip de finisaj și stratul suport pe care se aplică, precum și de compatibilitatea dintre diferitele straturi ce alcătuiesc protecția.

5.2.

Zugrăveli cu lapte de var

5.2.1.

Domeniu de aplicare

5.2.1.1.

Zugrăvelile cu lapte de var se aplică la exteriorul și interiorul construcțiilor, pe suprafețe tencuite, pe zidării aparente, pe glet de var, pe beton, la construcții de locuințe și social- culturale, industriale (când nu sunt supuse agresivității agenților chimici), agrozootehnice și lucrări de organizare de șantier; pe suprafețe de lemn, ca dezinfectant.

5.2.1.2.

Zugrăvelile cu lapte de var, colorate, se aplică la exterior sau interior, în aceleași condiții ca la pct. 5.2.1.1.

5.2.2.

Materiale

5.2.2.1.

Amestecurile preparate pentru zugrăveli cu lapte de var trebuie să fie rezistente la lumină și la acțiunea mediului în care se vor găsi suprafețele respective în timpul exploatării. Compozițiile trebuie să aibă o astfel de consistență, încât acoperirea suprafețelor să se poată face corect, fără ca materialul să curgă și fără să rămână urme vizibile de bidinea sau pensulă; de asemnenea trebuie să aibă pigmenții bine fixați. Pentru aceasta, în compoziții se vor introduce uleiuri.

5.2.2.2.

Materialele utilizate la executarea zugrăvelilor sunt enunțate mai jos:

var pentru construcții;

ulei tehnic de in;

oxizi, pigmenți pentru vopsele;

abrazivi pe suport;

corpuri abrazive cu liant ceramic.

5.2.3.

Condiții de execuție

5.2.3.1.

Prepararea compozițiilor de zugrăveli cu lapte de var

5.2.3.1.1.

Laptele de var folosit la zugrăveli se prepară din var pastă gata stins, prin diluarea pastei de var cu apă în proporție de 1 parte var la 1,5 părți apă (în volume) și amestecare până la perfecta omogenizare. În caz că nu există pe șantier var gata preparat, laptele de var se poate prepara din var bulgări (2….2,5 părți apă la 1 parte var bulgări, în volume). Nu se va face prepararea în recipiente (butoaie, găleți) din tablă neagră, deoarece ruginesc și schimbă culoarea laptelui de var.

5.2.3.1.2.

Varul pastă poate fi folosit la zugrăveli după 3-5 zile de la preparare.

5.2.3.1.3.

Laptelui de var i se adaugă, amestecând continuu, până la omogenizare, grăsimi (ulei de in, ulei de rapiță sau ulei de floarea soarelui în proporție de 1…2%, în volume).

5.2.3.1.4.

În cazul zugrăvelilor colorate se adaugă pigmenți în praf, până la nuanța dorită. Laptele de var strecurat se amestecă cu colorantul muiat în apă cu 24 ore înainte de strecurare. Este necesar ca, compozițiile colorate să se prepare în cantități suficiente pentru zugrăvirea cel puțin a unei încăperi (la interior) sau a unei fațade (la exterior), pentru a evita variațiile de nuanță în cadrul aceluiași câmp vizibil.

5.2.3.1.5.

Înainte de întrebuințare, compoziția se va strecura prin site fine (900 ochiuri/cm 2 ), cu țesătură din sârmă de alamă, pentru reținerea atât a impurităților cât și a particulelor de var nestins sau de pigment.

5.2.3.1.6.

La locul de muncă, compoziția de zugrăveală se transportă și se păstrează în găleți de tablă zincată sau material plastic.

5.2.4.

Aplicarea zugrăvelii

5.2.4.1.

Spoielile (preparate din lapte de var, fără pigmenți și grăsimi) și zugrăvelile de var se execută în două – trei straturi. Primul strat are rolul de grund, constituind stratul de legătură între suprafața pregătită și zugrăveală;el creează o suprafață uniformă ca porozitate, putere de absorbție și culoare. Aplicarea primului strat se face imediat după terminarea lucrărilor pregătitoare, cel mult după 2...4 ore, în caz contrar, ștergerea de praf se va efectua din nou înainte de aplicarea primului strat de zugrăveală.

5.2.4.2.

La zugrăvirea pereților se delimitează de la început suprafețele care trebuie să fie zugrăvite diferit, prin trasarea unor linii subțiri între suprafețele respective, de ex. între tavan și pereți. Trasarea liniilor de reper se va face cu o sfoară trecută prin praf de pigmenți. Zona imediat învecinată liniei de demarcație se zugrăvește cu o pensulă.

5.2.4.3.

Zugrăveala se aplică prin stropire cu aparate de pulverizat. . Pentru a asigura o mai bună aderență de suport, primul strat de zugrăveală se poate aplica cu bidineaua. Se admite și aplicarea manuală cu bidineaua a tuturor straturilor zugrăvelii numai pe suprafețe mici.

5.2.4.4.

În cazul zugrăvelii manuale, întinderea straturilor se va face purtându-se bidineaua pe direcții perpendiculare, la plafoane ultima netezire se va face pe direcția luminii, spre fereastră, iar la pereți în sens orizontal. În timpul lucrului se vor evita depunerile la fundul vasului.

5.2.4.5.

Fiecare strat se va aplica numai după uscarea celui precedent.

5.2.4.6.

Zugrăvirea manuală se va face concomitent de către doi zugravi, unul executând zugrăvirea părții superioare a peretelui de pe scara dublă, iar celălalt zugrăvind de pe pardoseală partea inferioară a peretelui, pentru a evita apariția de dungi la locul de îmbinare.

5.2.4.7.

La zugrăvirea fațadelor, pentru a se împiedica uscarea bruscă și cojirea zugrăvelilor, se va evita aplicarea acestora pe soare puternic. Aplicarea se va face în primele ore ale dimineții sau după amiaza (în lunile de vară). În cazul când este necesar să se lucreze pe timp însorit, suprafața se va uda cu apă în prealabil.

5.3.

Zugrăveli cu humă

5.3.1.

Domeniu de aplicare

5.3.1.1.

Zugrăvelile preparate cu humă sau caolină, se aplică la interiorul construcțiilor, în încăperi cu umiditatea relativă a aerului sub 60%, pe suprafețe gletuite cu glet de var sau glet de ipsos, la clădiri de locuit și social-culturale, construcții industriale (unde nu sunt supuse agresivității agenților chimici), agrozootehnice, precum și la lucrări provizorii.

5.3.2.

Materiale

5.3.2.1.

Amestecurile preparate cu humă trebuie să reziste la lumină și la acțiunea mediului în care se vor găsi suprafețele respective în timpul exploatării. Compozițiile trebuie să aibă o astfel de consistență, încât acoperirea suprafețelor să se poată face corect, fără ca materialul să curgă și fără să rămână urme vizibile de bidinea sau pensulă; de asemenea trebuie să aibă pigmenții bine fixați. Pentru aceasta, în compozițiile de zugrăvit se va introduce un adaos preparat din clei de oase sau de piele.

5.3.2.2 Materialele utilizate la executarea zugrăvelilor sunt enunțate mai jos;

ipsos de construcții și ipsos de modelat;

caolin;

humă;

clei de oase și clei de piele;

cretă măcinată;

oxizi, pigmenți pentru vopsele;

praf de bronz alb și galben;

praf de mătase;

corpuri abrazive cu lianți ceramici.

5.3.3.

Condiții de execuție

5.3.3.1.

Prepararea compoziției de zugrăvit pentru zugrăveli cu humă

5.3.3.1.1.

La prepararea compoziției de zugrăvit se vor folosi: humă înmuiată în apă, pigmenți și soluție de clei.

5.3.3.1.2.

Înmuierea humei în apă se face în proporție de 2 litri de apă la 1 kg humă bulgări frământați mărunt. Cantitatea de apă poate varia în funcție de calitatea humei. Se toarnă întâi apă, atât cât să acopere bulgării de humă; restul de apă se adaugă după înmuierea acestora. Pentru înmuire bulgării se vor lăsa în apă timp de 5.... 24 ore, după care amestecul se va omogeniza bine cu o lopată.

5.3.3.1.3.

Pigmenții vor fi înmuiați în apă cu 24 ore înainte de prepararea compoziției.

5.3.3.1.4.

Soluția de clei se va prepara din clei și apă în proporție de 1 kg clei la 5 litri de apă. Plăcuțele de clei sparte în bucăți sau cleiul granulat se înmoaie în apă timp de 24 ore. După aceea amestecul se fierbe, introducând vasul cu clei în alt vas cu apă care fierbe. Fundul vasului cu clei nu trebuie să atingă fundul vasului cu apă.

5.3.3.1.5.

Prepararea compoziției de zugrăveală se va face astfel: se toarnă soluția de clei în amestecul de humă cu apă, în proporție de 100 g soluție clei la 1 litru de humă cu apă, după aceea se adaugă pigmenții înmuiați în apă, până la obținerea nuanței cerute de proiectant. Este necesar ca, compozițiile colorate să se prepare în cantități suficiente pentru zugrăvirea cel puțin a unei încăperi, la interior, sau a unei fațade, la exterior, pentru a evita variațiile de nuanțe, în cadrul aceluiași câmp vizibil. Întreaga compoziție se va stecura prin sita cu 900 ochiuri/cm 2 .

5.3.3.1.6.

Concomitent se va prepara și o soluție de săpun cu apă, în proporție de 1 kg săpun la circa 16 l apă. Se introduce săpunul, pastă sau bucăți, într-o cantitate mică de apă caldă, amestecând până la dizolvarea completă a săpunului. Se adaugă apoi restul de apă caldă, se omogenizează și se stecoară prin sita cu 900 ochiuri/cm 2 .

5.3.4.

Aplicarea zugrăvelii cu humă

5.3.4.1.

Se aplică un prim strat de săpun, preparat ca la pct. 5.3.3.1.6., după care se face repararea defectelor mărunte la tavan și pereți, cu pastă de ipsos. După uscarea și șlefuirea reparațiilor se aplică un strat de săpun pe porțiunile reparate, după care se va aplica compoziția de zugrăveală în trei straturi, pe întreaga suprafață. Atât săpunul cât și primul strat de zugrăveală, se aplică cu bidineaua. Ultimele straturi de zugrăveală se aplică mecanizat cu aparate de pulverizat, sau în cazuri speciale, pe suprafețe mici, tot cu bidineaua.

5.3.4.2.

Compoziția de zugrăveală, după ce a fost amestecată cu soluția de clei, se va întrebuința în timp de 24- 48 ore de la preparare, întrucât se alterează cu timpul, în special vara.

5.3.4.3.

Toate celelalte indicații tehnologice privind aplicarea manuală sau mecanică a zugrăvelii, sunt indicate la zugrăvelile cu lapte de var.

5.3.5.

Prepararea compoziției de zugrăvit pentru zugrăveli cu caolină

5.3.5.1.

Zugrăvelile cu caolină se întrebuințează de obicei fără pigmenți, pentru obținerea unei

compoziții

zugrăveală

culoare

albă

pentru

zugrăvirea

tavanelor.

Mai

rar,

se întrebuințează împreună cu diverși pigmenți, la compozițiile de zugrăvit pereții, în locul humei.

5.3.5.2.

Prepararea se face în mod similar ca la zugrăvelile cu humă și clei, în aceleași proporții, huma fiind înlocuită cu caolină.

5.3.5.3.

Zugrăveala cu caolină se aplică pe suprafețe gletuite, tehnologia de aplicare este aceeași ca la zugrăvelile cu humă și clei.

5.3.6.

Pentru zugrăveli tradiționale decorative se va consulta Anexa nr. 3.

MATERIALE AUXILIARE, SCULE ȘI DISPOZITIVE UTILIZATE

6.1.

Materiale auxiliare

Materialele auxiliare utilizate sunt:

solvenți recomandați de producător pentru diluarea produselor peliculogene în vederea aplicării, degresării suprafețelor ce urmează a fi finisate și/sau pentru ștergerea sculelor și dispozitivelor;

deșeuri din materiale textile, pentru curățarea sculelor și dispozitivelor.

6.2.

Scule și dispozitive

6.2.1.

Sculele și dispozitivele uzuale necesare pentru punerea în operă a produselor peliculogene utilizate în construcții sunt:

perii de sârmă, hârtii abrazive, pânza abrazivă;

perii rotative, șaibe rotative din material abraziv ;

echipamente pentru sablare, cu alice metalice, electrocorindon, nisip sau alte materiale abrazive granulare;

dispozitiv pentru amestecarea componentelor (în cazul produselor bicomponente) sau pentru omogenizarea acestora (în cazul produselor monocomponente);

dispozitiv pentru cântărirea componentelor, în cazul produselor bicomponente, în proporțiile prevăzute;

echipamente de pulverizare: pulverizare airless sau cu pistolul de aer comprimat.

pensule pentru aplicarea grundurilor sau amorselor, vopselelor în spații greu accesibile, bidinele;

spatule, șpacluri plane sau profilate, mistrii, gletiere;

rola/trafalet de cauciuc, materiale buretoase sau textile;

mănușă de blană, burete sau lavete.

ASIGURAREA CALITĂȚII ȘI RECEPȚIA LUCRĂRILOR

7.1.

Cerințe generale privind calitatea lucrărilor realizate cu produse utilizate la vopsitorii și zugrăveli.

În vederea asigurării calității lucrărilor executantul va urmări în principal:

7.1.1.

Criteriile de identificare ale materialelor (fișe tehnice care să cuprindă un minim de condiții de identificare, domeniu de utilizare, instrucțiuni de punere în operă și fișa de securitate a produselor- a se vedea Anexa nr.4).

7.1.2.

Declarația de conformitate a producătorului, pentru materialele utilizate în lucrările de finisare, trebuie să asigure nivelurile minime de performanță cerute.

7.1.3.

Respectarea procedeului tehnologic de aplicare – succesiunea de operații compatibile astfel încât parametrii lucrării finale privind calitatea suprafeței să poată fi executate conform proiectului.

7.1.4.

Respectarea condițiilor de depozitare, conservare, transport. Pentru depozitarea de scurtă durată și lungă durată, producătorul va preciza datele privind condițiile depozitării (temperatură, clasă de periculozitate etc. - inclusiv cele aferente ambalajului).

7.1.5.

Respectarea condițiilor de punere în operă care să asigure calitatea garantată.

7.1.6.

Asigurarea unui sistem de management a calității și a unui plan intern de control a calității lucrărilor.

7.1.7.

Lucrările de finisare cu produse peliculogene se vor executa în conformitate cu proiectul de execuție și prevederile din prezentul ghid.

7.1.8.

Se interzice folosirea produselor peliculogene cu termenul de valabilitate depășit.

7.2.

Condiții tehnice privind verificarea calității și recepția lucrărilor

7.2.1.

Controlul în timpul execuției se face de către executant, prin organele sale de control tehnic de calitate, precum și de beneficiar și proiectant, urmărindu-se respectarea prevederilor din prezentul ghid.

7.2.2.

Pe parcursul executării lucrărilor de finisare se verifică în mod special (de către șeful punctului de lucru):

îndeplinirea condițiilor de calitate a suprafețelor suport conform pct. 4.3.1. și 4.3.2., în cazuri de importanță deosebită consemnându-se acestea în procese-verbale de lucrări ascunse;

calitatea principalelor materiale ce intră în lucru, conform fișelor tehnice;

respectarea prevederilor din proiect și a dispozițiilor de șantier;

corectitudinea execuției, conform prevederilor pct. 4.3 din prezentul ghid.

7.2.3.

Pentru lucrările găsite necorespunzătoare se vor da dispoziții de șantier pentru remediere sau refacere.

7.2.4.

Verificările care se execută la terminarea unei faze de lucrări, se vor face cel puțin câte una la fiecare încăpere și cel puțin una la fiecare 100 m 2 . La recepția preliminară se va efectua direct de către comisia de recepție aceleași verificări dar cu o frecvență de minim 1/5 din frecvența precedentă.

7.2.5.

Recepția și verificarea lucrărilor de finisaje se vor face numai după uscarea lor completă.

7.3.

Verificarea lucrărilor realizate cu produse peliculogene polimerice și produse naturale pentru suprafețe de beton, tencuială/glet, plăci de gips-carton

7.3.1.

Prin examinarea “in situ” a suprafețelor se verifică următoarele:

corespondența finisajelor interioare și exterioare cu prevederile proiectului și dispozițiile ulterioare, spre a se constata concordanța lucrărilor executate cu prevederile acestora;

aspectul suprafețelor, trebuie să aibă o culoare uniformă, să nu prezinte pete, scurgeri, stropi, bășici și coji, fire de păr sau urme de la pensulă sau bidinea (urmele de bidinea sunt admise numai dacă sunt vizibile până la o distanță de cel mult 1m de la suprafața zugrăvită), nu se admit corecturi sau retușuri locale care sunt în neconcordanță cu tonul general, chiar la distanțe mai mici de 1m;

rectilinitatea liniaturilor de separație se verifică cu ochiul și la nevoie cu un dreptar de lungime adecvată. Ele trebuie să fie fără înădiri și de o lățime uniformă pe toată lungimea lor.

Se admit la un perete cel mult două devieri izolate, care să nu se abată de la linia dreaptă cu mai mult de 2 mm;

aderența prin caroiaj, se aplică pe suprafața de analizat prin zgâriere un caroiaj cu distanța dintre linii de 1mm sau 2 mm și se observă vizual desprinderi ale peliculei;

grosimea peliculei, cu ajutorul unui aparat de măsurare a grosimii pe suprafețe feroase și neferoase;

gradul de luciu, cu ajutorul unui aparat de măsurare a grosimii pe suprafețe feroase și neferoase.

7.4.

Verificarea lucrărilor de vopsitorii realizate cu produse peliculogene polimerice pentru suprafețe de lemn (rășinoase/foioase), metal

7.4.1.

Înainte de începerea verificării calității lucrărilor, se verifică dacă s-a format pelicula rezistentă (uscarea produsului), prin ciocănirea ușoară a suprafeței pe care este aplicat produsul cu degetul în mai multe puncte.

7.4.2.

Prin examinarea vizuală se verifică aspectul finisajului, avându-se în vedere următoarele:

suprafețele finisate trebuie să prezinte pe toată suprafața același ton de culoare și același aspect lucios sau mat, după cum se prevede în proiect sau în mostrele stabilite;

vopseaua trebuie aplicată până la acoperirea completă a suprafeței, adică să nu prezinte straturi prin care să se vadă suportul, și nici pete, desprinderi, cute, bășici, scurgeri, lipsuri de bucăți de peliculă, crăpături ori fisuri, care pot genera în viitor desprinderea stratului, aglomerări de pigmenți, neregularități cauzate de chituiri sau șlefuire necorespunzătoare, urme de pensulă, fire de păr, urme de vopsea veche care nu a fost suficient de bine îndepărtată;

la vopsitoriile aplicate pe tâmplărie se va verifica vizual buna acoperire a suporturilor de lemn sau metalice bine chituite și șlefuite în prealabil, se va controla ca accesoriile metalice vizibile (șilduri, drucăre, cremoane, olivere, etc) să nu fie pătate de vopsea;

nu se admit pete de mortar sau zugrăveală pe suprafețele de tâmplărie vopsite sau care urmează a fi vopsite;

pentru controlarea pregătirii corecte a suprafețelor de tâmplărie înaintea vopsirii (curățarea, șlefuirea, chituirea rosturilor, etc), se vor face verificări prin sondaje în diferite puncte, înlăturându-se cu grijă vopseaua până la stratul suport;

se va examina vizual dacă țevile, radiatoarele, convectoarele, aerotermele, ventilatoarele, etc. sunt vopsite în culorile prescrise și dacă vopseaua este de culoare uniformă, fără pete, urme de pensulă, crăpături sau alte defecte;

se va controla dacă pregătirea fețelor laterale și spatele acestor piese și aparate sunt vopsite pe toate elementele, fără locuri neacoperite, umflături, etc; pentru verificarea suprafețelor din spatele conductelor, radiatoarelor, etc, se va folosi oglinda;

se va controla prin sondaje dacă este aplicată vopseaua pe suprafețele corect pregătite în prealabil și dacă este executată conform proiectului (curățarea de rugină sau mortar, aplicarea succesivă a straturilor prevăzute în proiect);

bordurile, frizurile și liniatura trebuie să fie de acceași lățime pe toată lungimea, să nu prezinte curburi sau frânturi pe același aliniament, iar înnădirile să nu fie vizibile de la distanță mai mare de 1m;

separațiile dintre finisajele produselor peliculogene în dispersie și produsele peliculogene în solvent, pe același perete, precum și cele dintre pereți și tavane, trebuie să fie distincte, fără suprapuneri, ondulații, etc;

verificarea rectilinității liniilor de separație se va face cu un dreptar de lungime cât mai mare; la această verificare trebuie ca pe un întreg perete să nu existe mai mult de 2 devieri izolate și care să nu se abată de la linia dreaptă cu mai mult de 2 mm;

calitatea lucrărilor de finisare executate pe suprafețele metalice se verifică în același mod ca cele pentru lucrările de finisaje pe suprafețele de beton, prezentate la pct. 7.4.

7.5.

Ambalarea, transportul și depozitarea materialelor pe șantier

7.5.1.

Ambalajele cu produse peliculogene (tip găleți din polietilenă, cutii sau bidoane metalice), vor fi prevăzute cu etichete unde trebuie înscrise următoarele indicații lizibile, în limba română, care nu pot fi șterse:

sigla firmei producătoare;

denumirea comercială a produsului;

denumirea chimică a substanței sau substanțelor chimice periculoase prezente în preparatul chimic;

ziua, luna și anul de fabricație;

volumul sau masa produsului astfel:

la capacități de: 25 - 50 - 125 - 250 - 375 - 500 - 750 -

1000 - 2000 - 2500 - 4000 5000 – 10000

exprimați în ml, iar peste 10 l în kg);

termen de valabilitate;

instrucțiuni de depozitare;

date din fișa tehnică a produsului;

instrucțiuni de utilizare;

semne de avertizare (a se feri de îngheț);

număr lot.

simbolurile de pericol și indicațiile de pericol;

fraze de risc - fraze R;

fraze de securitate - fraze S;

semne de avertizare: LIMITA DE TEMPERATURĂ +35 0 C, A NU SE RĂSTURNA !

conținutul maxim de compuși organici volatili (COV).

7.5.2.

Ambalajele vor fi închise ermetic și depozitate în magazii închise, uscate, bine ventilate, la temperaturi cuprinse între +5 și +35

o C, pentru a se evita degradarea produselor și posibilitatea de formare a amestecurilor explozive.

7.5.3.

Depozitele trebuie să satisfacă condițiile de securitate împotriva incendiilor.

7.5.4.

Transportul se face în mijloace de transport acoperite în care se asigură temperatura minimă de +5 o C, asigurându-se respectarea normelor de securitate a muncii și prevenire a incendiilor pentru produse nocive și inflamabile.

7.5.5.

Ambalarea, etichetarea și transportul produselor peliculogene de finisare trebuie să se realizeze în concordanță cu cerințele naționale în domeniu substanțelor și amestecurilor periculoase care transpun cerințele UE în domeniu, astfel:

a).

Hotărârea Guvernului nr.1408/2008, privind clasificarea, ambalarea și etichetarea substanțelor periculoase;

b).

Hotărârea Guvernului nr. 937/2010, privind clasificarea, ambalarea si etichetarea la introducerea pe piata a preparatelor periculoase;

c).

Regulamentul (CE) nr 1907/2006, al Parlamentului european si al Consiliului privind înregistrarea,

evaluarea,

autorizarea

restricționarea

substanțelor

chimice

(

REACH);

cu modificarile si completarile ulterioare;

d).

Regulamentul Parlamentului European și al Consiliului European (CE) nr. 1272/2008 privind clasificarea, etichetarea și ambalarea substanțelor și a amestecurilor, de modificare și de abrogare a Directivelor 67/548/CEE și 1999/45/CE, precum și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1907/2006;

cu modificarile si completarile ulterioare ;

e).

Hotărâre Guvernului nr. 530/2001, pentru aprobarea Instructiunilor de metrologie legală IML 8-01 "Preambalarea unor produse în funcție de masă sau volum” cu modificările și completările ulterioare:

f).

Hotărârea Guvernului nr.735/2006 privind limitarea emisiilor de compuși organici volatili datorate utilizării solvenților organici în anumite vopsele, lacuri și în produsele de refinisare a suprafețelor vehiculelor, cu modificările și completările ulterioare.

ÎNTREȚINEREA LUCRĂRILOR DE FINISARE

8.1.

Suprafețele finisate cu produse peliculogene în dispersie apoasă, var și humă pentru interior, se întrețin prin curățarea de praf cu perii cu coadă lungă, cu fire de păr sau sintetice.

8.2.

Spălarea suprafețelor finisate cu produse peliculogene în dispersie apoasă se poate realiza cu o cârpă înmuiată în apă și stoarsă.

8.3.

Nu se recomandă spălarea suprafețelor finisate cu produse peliculogene în dispersie apoasă înainte de 30 zile de la realizarea lor.

8.4.

Suprafețele finisate cu produse peliculogene pe bază de solvenți organici sau produse peliculogene în dispersie apoasă pentru exterior se pot curăța prin spălare cu cârpa sau buretele cu apă caldă și dacă este necesar se adaugă și săpun sau detergenți, după care se revine și se șterge cu o cârpă curată uscată. În cazul în care spălarea nu este necesară suprafața se poate șterge direct cu o cârpă uscată moale.

8.5.

Nu se recomandă spălarea unui finisaj cu produse peliculogene în solvenți organici cu vechime mai mică de 14 zile.

8.6.

Întreținerea suprafețelor se poate face și prin suplimentarea numărului de straturi după o pregătire în prealabil a suportului.

MĂSURI PRIVIND PROTECȚIA ȘI IGIENA MUNCII

9.1.

Pe durata lucrărilor de finisare – protecție se vor respecta cu strictețe măsurile de protecția muncii prevăzute în:

Legea nr. 319/2006 a securității și sănătății în muncă;

Hotărârea nr.1425/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii securității și sănătății în muncă nr. 319/2006, cu modificarile si completările ulterioare;

Hotărârea Guvernului nr. 1218/2006 privind stabilirea cerințelor minime de securitate și sanătate în muncă pentru asigurarea protecției lucrătorilor împotriva riscurilor legate de prezența agenților chimici:

Hotărârea Guvernului nr. 355/2007 privind supravegherea sanătății lucrătorilor, cu modificările ulterioare.

9.2.

Muncitorii care prepară amestecurile de produse peliculogene cu solvenți organici și le transvazează din bidoane sau butoaie trebuie să poarte ochelari de protecție și să efectueze aceste operații în locuri ferite de surse de foc.

9.3.

Pentru muncitorii care lucrează la înălțime se vor verifica și asigura stabilitatea podinelor, scărilor de acces, eșafodajelor, etc.

9.4.

În cazul lucrărilor de finisare interioară cu mijloace mecanizate și în cazul aplicării produselor peliculogene cu uscare rapidă care conțin solvenți organici toxici, muncitorii trebuie să poarte măști cu filtre adecvate sau izolante ori ochelari de protecție (în cazul când se poartă o semimască).

10.

MĂSURI PRIVIND PREVENIREA ȘI STINGEREA INCENDIILOR

10.1.

Pe durata lucrărilor de finisare – protecție se vor respecta cu strictețe măsurile de prevenire și stingere a incendiilor prevăzute în:

Ordin MAI nr.163/2007 pentru aprobarea Normelor generale de apărare împotriva incendiilor;

Ordinul MAI nr.712/2005 pentru aprobarea Dispozițiilor generale privind instruirea salariaților în domeniul situațiilor de urgență;

Legea nr. 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor, cu modificările ulterioare.

10.2.

Muncitorii care lucreză cu produse peliculogene pe bază de solvenți inflamabili vor fi instruiți zilnic, de asemenea se vor instrui și muncitorii care lucrează temporar în zona respectivă.

10.3.

În imediata apropiere a locului unde se lucrează cu solvenți, trebuie să fie așezate stingătoare de incendiu, în număr suficient, la loc vizibil și ușor accesibil.

10.4.

În jurul locului unde se lucrează cu aceste materiale, pe o rază de cel puțin 10 m, trebuie să fie puse afișe ușor de citit, de la distanță, cu inscripțiile: FUMATUL STRICT INTERZIS, NU VĂ APROPIAȚI CU FOC DESCHIS, NU SUDAȚI.

10.5.

În cazul lucrului în spații închise, trebuie să se lucreze cu ferestrele și ușile deschide, iar în clădirea respectivă este strict interzis să se lucreze cu foc deschis sau să se sudeze, la oricare din nivelee clădirii.

10.6.

În cazul imposibilității asigurării ventilației naturale se va realiza obligatoriu ventilarea artificială, în special în spațiile închise.

10.7.

La terminarea lucrului, în fiecare zi, toate materialele inflamabile vor fi duse cu capacul ambalajelor fixate ermetic și închise în magazii destinate în mod special acestor materiale, având scris pe ușă: PERICOL DE INCENDIU, NU FUMAȚI, NU INTRAȚI CU FOC DESCHIS.

10.8.

Când se transportă recipiente cu solvenți organici sau cu produse peliculogene pe bază de solvenți, acestea trebuie să fie acoperite, iar muncitorii care le transportă vor trece cu ele numai prin locuri fără foc deschis și nu vor fuma.

Notă:

REFERINȚE LEGISLATIVE ȘI TEHNICE

Anexa nr.1

Referințele datate au fost luate în considerare la data elaborării prezentei reglementări tehnice.

La data utilizării reglementării tehnice se va consulta ultima formă în vigoare a referințelor legislative și tehnice.

A.1.1. Legislație:

Nr. crt.

Acte legislative

Publicația

vehiculelor, cu modificările și completările ulterioare.

Monitorul Oficial României,Partea nr.521/16.06.2006

al I,

Hotărârea Guvernului nr.1218/2006 privind stabilirea cerințelor minime de securitate și sanătate în muncă pentru asigurarea protecției lucrătorilor împotriva riscurilor legate de prezența

agenților chimici.

Monitorul Oficial României, Partea nr.845/13.10.2006

al I

Hotărârea Guvernului nr.355/2007 privind sanătății lucrătorilor, cu modificările ulterioare.

supravegherea

Monitorul Oficial

României, Partea nr.332/17.05.2007

al I

Regulamentul (CE) nr 1907/2006, al Parlamentului European și al Consiliului privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea și restricționarea substanțelor chimice ( REACH); cu modificările și

completările ulterioare.

Jurnal oficial al Uniunii Europene L396/30.12.2006

completările ulterioare.

Jurnal oficial al Uniunii Europene L353/31.12.2008

Hotărârea Guvernului nr.1408/2008 privind clasificarea, ambalarea și etichetarea substanțelor periculoase

Monitorul Oficial

României, Partea nr.813/4.12.2008

al I

Hotărârea Guvernului nr. 937/2010 privind clasificarea, ambalarea și etichetarea la introducerea pe piață a preparatelor

periculoase

Monitorul Oficial al României, Partea I

nr.690/14.09.2010

Hotărârea Guvernului nr. 530/2001 pentru aprobarea Instrucțiunilor de metrologie legală IML 8-01 "Preambalarea unor produse în funcție de masă sau volum", republicată, cu

modificările și completările ulterioare

Monitorul Oficial României, Partea nr.528/11.06.2004

al I

Ordinul MAI nr.163/2007 pentru aprobarea Normelor generale de apărare împotriva incendiilor

Monitorul Oficial României, Partea nr.216/29.03.2007

al I

10.

Legea nr. 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor cu

Monitorul Oficial

Nr. crt.

Acte legislative

Publicația

modificările ulterioare

României, Partea I nr.633/21.07.2006

11.

Ordinul MAI nr.712/2005 pentru aprobarea Dispozițiilor generale privind instruirea salariaților în domeniul situațiilor de urgență

Monitorul Oficial al

României, Partea I nr.599/2005

12.

Legea nr. 319/2006 a securității și sănătății în muncă

Monitorul Oficial al României Partea I nr.

646 din 26/07/2006

13.

Hotărârea Guvernului nr. 1425/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii securității și sănătății în muncă nr. 319/2006, cu modificările și completările

ulterioare

Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 882 din 30/10/2006

A 1.2. Reglementări tehnice

Nr. crt.

Denumire reglementare

Publicația

Normativ pentru producerea betonului și executarea lucrărilor din beton, beton armat și beton precomprimat. Partea 1: Producerea betonului. Indicativ NE 012/1:2007, aprobat prin Ordinul Ministrului Dezvoltării Lucrărilor Publice și Locuinței

nr. 577/2008

Monitorul Oficial al României Partea I nr.374/2008

A 1.3. Standarde:

Nr. crt.

Indice standard

Denumire standard

SR EN 998-1:2011

Specificație a mortarelor pentru zidărie. Partea 1: Mortare

pentru tencuire și gletuire

SR EN 1062-1:2004

Vopsele și lacuri. Produse de vopsire și sisteme de acoperire

pentru zidărie și betoane exterioare. Partea 1: Clasificare

SR EN 1062-3:2008

Vopsele și lacuri. Produse de vopsire și sisteme de acoperire pentru zidărie și betoane exterioare. Partea 3: Determinarea permeabilității la apă lichidă

SR EN 1062-6:2003

Vopsele și lacuri. Produse de vopsire și sisteme de acoperire

pentru zidărie și betoane exterioare. Partea 6: Determinarea permeabilității la dioxid de carbon

SR EN 1062-7:2004

Vopsele și lacuri. Produse de vopsire și sisteme de acoperire

pentru zidărie și betoane exterioare. Partea 7: Determinarea rezistenței la fisurare

SR EN ISO 1518-1:2011

Vopsele și lacuri. Determinarea rezistenței la zgâriere. Partea 1: Metoda cu încărcare constantă

SR EN ISO 1518-2:2012

Vopsele și lacuri. Determinarea rezistenței la zgâriere. Partea 2: Metoda cu încărcare variabilă

Nr. crt.

Indice standard

Denumire standard

SR EN ISO 1519:2011

Vopsele și lacuri. Încercare la îndoire (pe dorn cilindric)

SR EN ISO 1524:2002

Vopsele, lacuri și cerneluri tipografice. Determinarea fineții de dispersie

10.

SR EN ISO 2409: 2007

Vopsele și lacuri. Încercarea la caroiaj

11.

SR EN ISO 2431:2012

Vopsele și lacuri. Determinarea timpului de curgere prin utilizarea cupelor de curgere

12.

SR EN ISO 2808:2007

Vopsele și lacuri. Determinarea grosimii peliculei

13.

SR EN ISO 2810:2005

Vopsele și lacuri. Îmbătrânire naturală a acoperirilor. Expunere

și evaluare

14.

SR EN ISO 2811-1:2011

Vopsele și lacuri. Determinarea densității. Partea 1: Metoda cu picnometru

15.

SR EN ISO 2813:2003

Vopsele și lacuri. Determinarea reflexiei regulate a peliculelor de vopsea nemetalizată la 20 grade, 60 grade și 85 grade

16.

SR EN ISO 3251:2008

Lacuri, vopsele și materiale plastice. Determinarea conținutului de substanțe nevolatile

17.

SR EN ISO 3678:1999

Vopsele și lacuri. Încercarea de uscare “aparent completă”

18.

SR EN ISO 4618:2007

Vopsele și lacuri. Termeni și definiții

19.

SR EN ISO 4624:2003

Vopsele și lacuri. Încercare la tracțiune

20.

SR EN ISO 4628-1:2004

Vopsele și lacuri. Evaluarea degradării suprafețelor acoperite. Aprecierea numărului și dimensiunii defectelor și a intensității modificărilor uniforme ale aspectului. Partea 1: Introducere

generală și sistemul de notare

21.

SR EN ISO 4628-2:2004

Vopsele și lacuri. Evaluarea degradării suprafețelor acoperite. Aprecierea numărului și dimensiunii defectelor și a intensității modificărilor uniforme ale aspectului. Partea 2: Evaluarea

gradului de bășicare

22.

SR EN ISO 4628-3:2004

Vopsele și lacuri. Evaluarea degradării suprafețelor acoperite. Aprecierea numărului și dimensiunii defectelor și a intensității modificărilor uniforme ale aspectului. Partea 3: Aprecierea

gradului de ruginire

23.

SR EN ISO 4628-4:2004

Vopsele și lacuri. Evaluarea degradării suprafețelor acoperite. Aprecierea numărului și dimensiunii defectelor și a intensității modificărilor uniforme ale aspectului. Partea 4: Aprecierea

gradului de fisurare

24.

SR EN ISO 4628-5:2004

Vopsele și lacuri. Evaluarea degradării suprafețelor acoperite. Aprecierea numărului și dimensiunii defectelor și a intensității modificărilor uniforme ale aspectului. Partea 5: Aprecierea

gradului de exfoliere

Nr. crt.

Indice standard

Denumire standard

25.

SR EN ISO 4628-6:2012

Vopsele și lacuri. Evaluarea degradării suprafețelor vopsite. Aprecierea numărului și dimensiunii defectelor, și a intensității schimbărilor uniforme de aspect. Partea 6: Evaluarea gradului

de cretare prin metoda benzii adezive

26.

SR EN ISO 4628-7:2004

Vopsele și lacuri. Evaluarea degradării suprafețelor acoperite. Aprecierea numărului și dimensiunii defectelor și a intensității modificărilor uniforme ale aspectului. Partea 7: Aprecierea

gradului de cretare prin metoda cu o bucată de velur.

27.

SR EN ISO 4628-8:2005

Lacuri și vopsele. Evaluarea degradării suprafețelor acoperite. Aprecierea numărului și dimensiunii defectelor și a intensității modificărilor uniforme ale aspectului. Partea 8: Evaluarea

gradului de exfoliere și a coroziunii în jurul unei zgârieturi

28.

SR EN ISO 4628- 10:2004

Vopsele și lacuri. Evaluarea degradării suprafețelor acoperite. Aprecierea numărului și dimensiunii defectelor și a intensității modificărilor uniforme ale aspectului. Partea 10: Aprecierea

gradului de coroziune filiformă

29.

SR EN ISO 6504-3:2007

Vopsele și lacuri. Determinarea puterii de acoperire. Partea 3: Determinarea raportului de contrast al vopselelor deschise la un

randament de aplicare determinat

30.

SR EN ISO 6272-1:2012

Vopsele și lacuri. Încercări de deformare rapidă (rezistența la șoc). Partea 1: Încercarea prin căderea unei mase cu penetrator

cu suprafață mare

31.

SR EN ISO 7783-2012

Vopsele și lacuri. Determinarea proprietăților de transmisie a

vaporilor de apă.Metoda cu cupa.

32.

SR EN ISO 9117-3:2010

Vopsele și lacuri. Încercări de uscare. Partea 3: Încercare de

uscare la suprafață cu ajutorul unor bile de sticlă

33.

SR EN ISO 9227:2007

Încercări la coroziune în atmosfere artificiale. Încercări în ceață salină

34.

SR EN ISO 9514:2005

Lacuri și vopsele. Determinarea duratei de viață a sistemelor de acoperire

multicomponente.

Pregătirea

și

condiționarea

eșantioanelor și linii directoare pentru încercare

35.

SR EN ISO 11998:2007

Vopsele și lacuri. Determinarea rezistenței la frecare umedă și a aptitudinii de curățare a acoperirilor

36.

SR EN ISO 11341:2005

Vopsele și lacuri. Îmbătrânire artificială și expunere la iradiere artificială. Expunere la radiațiile filtrate ale unei lămpi cu arc

cu xenon

37.

SR ISO 11503:1997

Vopsele

și

lacuri.

Determinarea

rezistenței

umiditate

(condensare repetată)

38.

SR EN ISO 11507:2007

Vopsele și lacuri. Expunerea acoperirilor la îmbătrânire artificială. Expunere la radiații UV fluorescente și la apă

39.

SR EN ISO 11890- 1:2007

Vopsele și lacuri. Determinarea conținutului de compuși organici volatili (COV). Partea 1: Metoda prin diferență

40.

SR EN ISO 11890- 2:2007

Vopsele și lacuri. Determinarea conținutului de compuși organici volatili (COV). Partea 2: Metoda prin cromatografie

Nr. crt.

Indice standard

Denumire standard

de gaze

41.

SR EN 13300:2002

Vopsele și lacuri. Produse de vopsire și sisteme de acoperire pe

bază de apă pentru pereți și tavane interioare. Clasificare.

Anexa nr.2

Valorile limită maxime ale conținutului de compuși organici volatili pentru vopsele și lacuri

Subcategoria produsului

Tip

Faza I [g/l] (*)

(de la data de 01.01.2007)

Faza II [g/l] (*)

(de la data de 01.01.2010)

Acoperiri mate pentru pereți interiori și tavane (luciu :S25 la 60 0 )

SBA (**)

SBS (***)

400

Acoperiri lucioase pentru pereți interiori și tavane (luciu >25 la 60 0 )

SBA

SBS

150

400

100

Acoperiri pentru pereți exteriori pe substrat mineral

SBA

SBS

450

430

Vopsele de interior/exterior pentru decorare, pentru lemn, metal

SBA

SBS

150

400

130

300

Lacuri pentru lemn și lacuri pentru interior/exterior, incluzând lacuri opace pentru lemn

SBA SBS

150

500

130

400

Lacuri colorate de interior/exterior pentru lemn

SBA SBS

150

700

130

700

Grunduri

SBA

SBS

450

350

Grunduri de impregnare

SBA

SBS

750

Acoperiri performante - monocomponente

SBA

SBS

140

600

140

500

Subcategoria produsului

Tip

Faza I [g/l] (*)

(de la data de 01.01.2007)

Faza II [g/l] (*)

(de la data de 01.01.2010)

Acoperiri performante reactive- bicomponente cu destinație specială (de ex. pentru pardoseli

SBA SBS

140

550

140

500

Acoperiri multicolore

SBA

SBS

150

400

100

Acoperiri cu efect decorativ

SBA

SBS

300

500

200

(*) g/l produs gata pentru utilizare (**) strat de acoperire pe bază de apă

(***) strat de acoperire pe bază de solvent

1 - Conform Anexei nr. 2 - Valori limită maxime ale conținutului de compuși organici volatili pentru vopsele, lacuri și produse de refinisare a suprafețelor vehiculelor, cap. A – Valorile limită maxime ale conținutului de compuși organici volatili pentru vopsele și lacuri, din Hotărârea Guvernului nr. 735/2006 privind limitarea emisiilor de compuși organici volatili datorate utilizării solvenților organici în anumite vopsele, lacuri și în produsele de refinisare a suprafețelor vehiculelor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 521 din 16 iunie 2006, cu modificările și completările ulterioare.

ANEXA nr.3 - INFORMATIVĂ

ZUGRĂVELI TRADIȚIONALE DECORATIVE

A 3.1. Zugrăveli cu desene, liniaturi și stropite

A 3.1.1. Zugrăvelile cu desene, liniaturile și zugrăvelile stropite, se vor executa pe suprafețe pregătite în prealabil într-o singură culoare, care constituie fondul. Zugrăveala simplă de fond se execută în conformitate cu pct. 5.3.3.1. și 5.3.4.

A 3.1.2. Compoziția se prepară din soluție de clei cu adaos de apă și pigmenți minerali. Soluția de clei preparată în conformitate cu pct. 5.3.3.1.4. se diluează cu apă în proporție de 100 g soluție de clei la 1 litru de apă. În locul soluției de clei se poate folosi lapte animal în aceeași proporție. Pigmenții se adaugă până la obținerea nuanței dorite.

A 3.1.3. Desenele rezultate cu compozițiile preparate conform A 3.1.2. pot fi completate cu un desen în culoare de bronz (galben sau alb).

A 3.2. Executarea desenului cu rola

A 3.2.1. Compoziția de zugrăveală se aplică pe cilindrul rolei confecționat din burete, cu ajutorul unei pensule. Aplicarea desenului se face purtând rola pe perete de sus în jos. Trebuie să se asigure u niformitatea desenului în cazul finisărilor interioare executate cu rola, trafaletul, șpaclu etc. Nu sunt admise pete sau sărituri și nici suprapuneri sau lipituri ale desenului; se admite lipsa desenului numai la legătura a două fâșii vecine, pe o lățime de cel mult 1 mm.

Se va avea grijă ca benzile cu desene obținute să fie perfect verticale și să nu apară zone de suprapunere a desenului sau zone neacoperite între benzile cu desen.

A 3.3. Executarea desenului cu pânză de sac, de in sau cu piele de căprioară

A 3.3.1. Pânza de sac, de in sau de piele de căprioară, se înmoaie în prealabil în vasul cu compoziția de zugrăvit și se stoarce ușor, răsucindu-se ca să formeze un sul. Prin rostogolirea pe perete a sulului astfel format se obține un desen neregulat, indicat în special pentru lambriuri. Se pot aplica cu acest sistem desene în mai multe culori.

A 3.4. Executarea desenului cu șabloane

A 3.4.1. Pentru folosirea șabloanelor se vor trasa în prealabil linii de reper, una orizonatală la partea superioară a peretelui și altele verticale la colțurile camerei. Liniile de reper se vor trasa cu o sfoară trecută prin praf de pigmenți. Centrarea șabloanelor pe liniile de reper se face cu ajutorul unor semne tăiate în colțurile lor.

A 3.4.2. Modul de lucru cu șablonul este următorul:

a).

se aplică șablonul pe perete;

b).

se aplică culoarea cu ajutorul unei bidinele cu părul fin și scurt, lungime de 2cm…3 cm, peste locurile tăiate ale șablonului, prin mișcări circulare ale bidinelei.

A 3.4.3. Desenele compuse din câteva culori se realizează cu șabloane diferite, cu desene corespunzătoare fiecărei culori.

A 3.4.4. Liniaturile se vor executa pentru a delimita tavanul, lambriurile, soclurile sau pentru completarea ori încadrarea lucrărilor decorative. Liniile simple sau grupurile de linii trebuie să corespundă, în ceea ce privește dimensiunile și coloritul detaliului, desenului de zugrăveală.

A 3.4.5. Poziția liniilor se va trasa cu ajutorul unei sfori subțiri, bine răsucită, trasă prin praf de ceară sau pigment (care nu pătează suprafața), iar trasarea se va face pe semne marcate în prealabil.

A 3.4.6. Liniatura se realizează cu pensule speciale de diferite grosimi. Tragerea liniilor se face prin sprijinirea și deplasarea pensulei pe un dreptar subțire și elastic (din lemn sau material plastic).

A 3.4.7. În cazul când detaliul desenului de zugrăveală prevede despărțirea tavanelor de pereți printr-o baghetă de lemn, aceasta se va monta după o linie trasată în mod similar ca mai sus, prin prindere cu ținte bătute în dibluri; diblurile vor fi montate în tencuială din 50 în 50 cm. Baghetele de lemn vor fi vopsite sau lăcuite în prealabil.

A 3.5. Executarea zugrăvelilor stropite

A 3.5.1. Zugrăvelile stropite se execută

pe suprafețele pe care s-a aplicat în prealabil o culoare de fond. Pentru zugrăvirea în mai multe culori stropite, operațiile se execută succesiv, stropirea unei culori făcându-se după ce s-a uscat culoarea precedentă. Prin stropirea a 3…4 culori, se pot realiza imitații de mozaic, granit etc.

A 3.5.2. Aplicarea zugrăvelilor stropite se face cu ajutorul unei bidinele cu părul scurt (6 cm), sau cu un dispozitiv special (indicat la pct. A 3.6.7.). Nu se vor folosi bidinele cu părul lung deoarece zugrăveala va rezulta neuniformă, cu pete. Pentru a se evita pătarea suprafeței, se va stoarce bidineaua de surplusul de compoziție.

A 3.5.3. Stropirea se execută prin lovirea ușoară a bidinelei de mână sau de o riglă, păstrându-se același sens de aplicare, astfel ca să se obțină o acoperire cât mai uniformă a suprafeței ce se zugrăvește. Porțiunile care nu trebuie stropite se acoperă cu hârtie, panouri sau rigle de protecție.

A 3.5.4. Stropirea se poate executa și cu praf de mătase. Prepararea compoziției se face în mod similar cu cea pentru bronzare, cu deosebirea că în loc de 100 g praf de bronz se pune 50 g praf de mătase.

A 3.6. Zugrăveli în relief

A 3.6.1. Calcio-vecchio cu bob mărunt se aplică în general pe pereții gletuiți; se mai poate aplica și pe pereți tencuiți și drișcuiți fin. Înainte de stropirea pastei pentru calcio, se aplică pe perete un grund din soluție de clei preparată ca la pct. 5.3.3.1.4.

A 3.6.2. Calcio-vecchio cu bob mărunt se obține prin stropirea pe perete a unei paste cu următoarea compoziție (cantitățile sunt date pentru 1 m 2

de suprafața executată):

a).

ipsos 1,000 kg;

b).

humă 0,500 kg;

c).

clei de oase 0,100 kg;

d).

apă 1,000 litru.

A 3.6.3. Cantitățile pot prezenta mici variații (±5%), în funcție de calitatea materialelor, a suprafețelor suport, a uneltelor cu care se face aplicarea și a îndemânării lucrătorilor.

A 3.6.4. Huma se pisează și se pune într-un vas cu apă iar după ce s-a dizolvat complet se amestecă și se strecoară. Se adaugă cleiul, continuându-se amestecarea, apoi se adaugă ipsosul, până la consistența necesară.

A 3.6.5. Soluția de humă și clei se poate prepara în cantități necesare pentru executarea de lucrări pe durată mai mare (1…2 zile). Adaosul de ipsos se va face numai pentru cantități ce se pot consuma în 30…60 minute de la preparare.

A 3.6.6. Aplicarea pastei se face fie cu ajutorul unei bidinele din păr de porc, care se lovește de mână, fie cu o bidinea din paie de orez și o bucată de tablă îndoită în formă de „S”, în acest caz o margine a tablei ținându- se cu o mână iar de cealaltă margine se bate părul bidinelei.

A 3.6.7. Stropirea pastei de calcio se poate face și cu ajutorul unui dispozitiv de stropit compus dintr-o cutie de metal în interiorul căreia se rotește o perie cilindrică acționată de la exterior cu o manivelă. În cutie se toarnă compoziția de zugrăveală, care prin rotirea periei și lovirea acesteia de o plăcuță rigidă montată deasupra ei, împrăștie stropii uniform pe pereți.

A 3.6.8. Primul strat se formează prin aplicarea unor stropi mai rari, după care se aplică încă 2-3 straturi până se uniformizează întreaga suprafață.

A 3.6.9. Colorarea pereților pe care s-a aplicat calcio-vecchio mărunt se face în general prin aplicarea pe deasupra a unei zugrăveli colorate, cu ajutorul unei pompe de zugrăvit. În cazul în care se cere executarea unui calcio cu boabe colorate diferit, pasta se nuanțează pentru fiecare strat în parte înainte de aplicare. Calcio-vecchio mărunt nu se patinează.

A 3.6.10. Calcio-vecchio cu relief mare se aplică pe pereți negletuiți, tencuiți și drișcuiți fin.

A 3.6.11. Pe tencuială se aplică un grund dintr-o soluție de clei, preparată după cum s-a indicat la pct. 5.3.3.1.4. După aplicarea și uscarea grundului se aplică pasta de ipsos cu o pensulă lată. Pasta se poate prelucra în diferite modele, cu un burete de cauciuc, cu un rulou de cauciuc care are aplicat pe el un desen în relief sau prin simpla învârtire a pensulei perpendicular pe suprafața peretelui și smulgerea pensulei de pe suprafață.

A 3.6.12. Pasta se prepară în mod similar ca la calcio-vecchio cu bob mărunt, în care se adaugă 0,020 kg/m 2

ulei de in.

A 3.6.13. După uscarea pastei se aplică o zugrăveală, care după uscare poate rămâne nepatinată sau poate fi patinată pentru obținerea unor efecte estetice superioare.

A 3.6.14. Operația de patinare constă în aplicarea pe vârfurile reliefului de calcio-vecchio a unei culori mai deschise sau mai închise decât culoarea de fond din adâncituri. Patinarea se poate face și cu ceară colorată, preparată din ceară de albine diluată cu benzină în proporție de 1,5 kg ceară la 8 litri benzină, la care se adaugă colorant până la nuanța cerută. Soluția de ceară în benzină preparată cu cantitățile de mai sus este suficientă pentru patinarea a 10 m 2

de suprafață. Coloranții folosiți vor fi coloranți speciali solubili în grăsimi și se vor prepara prin amestecarea în prealabil cu puțin ulei. Aplicarea stratului de ceară se face cu o cârpă moale, curată și uscată.

A 3.6.15. În lipsa coloranților speciali pentru ceară, suprafața se poate patina cu o cârpă înmuiată într-o zugrăveală colorată cu adaos de clei, după uscarea căreia se lustruiește cu ceară necolorată.

ANEXA nr. 4

FIȘA TEHNICĂ DE SECURITATE (SAFETY DATA SHEET)

„Fișa

tehnică

securitate”

(Safety

Data

Sheet)

transmite

informații

referitoare

la substanțele și produsele clasificate ca agenți chimici periculoși, inclusiv informații

consistente și precise din „ Raportul Chimic de siguranță”( Chemical Safety Report), astfel încât prevederile din

„Fișa tehnică de securitate” să poată asigura utilizatorilor măsurile necesare pentru protecția sănătății oamenilor, siguranță la locul de muncă și în exploatare și protecția mediului ambiant.

Informațiile prevăzute în „Fișa tehnică de securitate” permit evaluarea riscurilor , ca și stabilirea și realizarea măsurilor de prevenire și protecție a sănătății oamenilor și mediului conform prevederilor din Anexa II a

Regulamentului

(CE) nr 1907/2006, al Parlamentului european si al Consiliului privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea si restricționarea substanțelor chimice ( REACH); cu modificarile si completarile ulterioare, astfel:

Cap. 1 – Identificarea substanței/amestecului și a societății; Cap. 2 – Identificarea pericolelor;

Cap. 3 – Compoziție/informații privind componenți(ingredientele); Cap. 4 – Măsuri de prim ajutor;

Cap.5 – Măsuri de stingere a incendiilor;

Cap.6 – Măsuri în cazul pierderilor accidentale; Cap.7 – Manipulare și depozitare;

Cap. 8 – Controlul expunerii/protecția personală; Cap.9 – Proprietăți fizice și chimice;

Cap. 10 – Stabilitate și reactivitate; Cap. 11 – Informații toxicologice; Cap. 12 – Informații ecologice;

Cap. 13 – Considerații privind eliminarea; Cap. 14 – Informații privind transportul; Cap. 15 - Informații privind reglementarea; Cap. 16 – Alte informații .

Furnizorul unui produs are obligația de a comunica informații privind substanțele aflate în concentrații de peste 0,1% din greutate și care fac parte din categoria substanțelor care trebuie introduse în Anexa XIV din

Regulamentul

(CE) nr 1907/2006

(CMR categoria 1 și 2, persistente, bioacumulative , toxice, etc).

„Fișa tehnică de securitate” va trebui pusă la dispoziție și pentru produsele care nu sunt clasificate ca periculoase, în sensul prevederilor

Regulamentul (CE) nr 1907/2006 .

*) Aprobat de Ordinul 1.768 din 22 aprilie 2013, care a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 259 din 9 mai 2013

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.