Strategia din 30 aprilie 2013
pentru perioada 2013-2017
prezumat în vigoare
Capitolul I Introducere
În conformitate cu dispozițiile
art. 6 alin. (1) din Legea nr. 227/2006
privind prevenirea și combaterea dopajului în sport, republicată, cu modificările ulterioare, Agenția Națională AntiDoping, denumită în continuare Agenția, elaborează și supune spre aprobare Guvernului Strategia națională antidoping. Strategia națională antidoping pentru perioada 2013-2017, denumită în continuare Strategia, este elaborată în scopul concentrării/coordonării mai eficiente a activităților și resurselor pentru următorii 5 ani, stabilind în acest sens obiectivele generale și specifice pe direcțiile de acțiune asumate de toate instituțiile și autoritățile implicate în reducerea amplorii fenomenului dopajului, precum și în vederea prevenirii și combaterii producerii și traficului ilicit de substanțe dopante cu grad mare de risc. Prezenta strategie reprezintă rezultatul unui proces transparent de consultare a instituțiilor și autorităților guvernamentale, respectiv: Ministerul Tineretului și Sportului, Ministerul Afacerilor Interne, Inspectoratul General al Poliției Române, Inspectoratul General al Poliției de Frontieră, Ministerul Public, Direcția de investigare a infracțiunilor de criminalitate organizată și terorism, Ministerul Justiției, Autoritatea Națională a Vămilor, Ministerul Sănătății, Ministerul Educației Naționale, Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor, Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorului, Agenția Națională a Medicamentului, Oficiul Național al Registrului Comerțului, Comitetul Olimpic și Sportiv Român și structurile sportive.
Strategia respectă prevederile Codului Mondial Anti-Doping și stabilește obiectivele generale și specifice, principalele direcții de acțiune, programele și indicatorii de performanță necesari pentru monitorizarea și evaluarea eficienței activității de prevenire și combatere a dopajului în sport, precum și a activității de prevenire și combatere a producerii și traficului ilicit de substanțe dopante.
Prezenta strategie se implementează în intervalul 2013-2017 și urmează Strategiei naționale antidoping 2007-2012, aprobată prin
Hotărârea Guvernului nr. 894/2007 .
Implementarea Strategiei se realizează prin planul de acțiune aferent, care va fi promovat împreună cu Strategia, prin aceeași hotărâre a Guvernului.
Aprobarea Strategiei de către Guvernul României reprezintă o garanție a asumării acesteia ca document de politici publice în domeniu, conferind caracterul formal, precum și răspunsurile necesare în ceea ce privește fenomenul dopajului.
Elaborarea prezentei strategii a avut ca punct de plecare, pe de o parte, evaluarea Strategiei naționale antidoping 2007-2012, aprobată prin
Hotărârea Guvernului nr. 894/2007 , și, pe de altă parte, actele normative în domeniu apărute ulterior aprobării acesteia.
Capitolul II Definirea problemei
În societatea contemporană nu se poate vorbi despre performanță fără a se vorbi despre dopaj, nu se poate vorbi de sport, în general, aici avându-se în vedere și sportul recreativ, fără a vorbi de dopaj și de implicațiile acestuia, de alterarea valorilor sportului și a principiilor sportive, dar mai ales de implicațiile acestuia asupra sănătății sportivilor și a practicanților de sport recreativ.
În acest context, în ultimii ani, statele lumii au acordat o mai mare importanță activității anti-doping, prin crearea de organizații specializate în prevenirea și combaterea dopajului în sport și implementarea de strategii antidoping, cu obiective și direcții de acțiune similare.
Agenția este responsabilă cu implementarea politicilor anti-doping la nivel național, atât la nivelul sportului de performanță, cât și la nivelul sportului recreativ practicat în mod organizat.
Fenomenul de dopaj, însă, este un fenomen complex care presupune o abordare multidisciplinară, un efort conjugat al tuturor organismelor și organizațiilor cu responsabilități în sport.
În vederea prevenirii și combaterii dopajului în sport se impune, mai întâi de toate, existența unei legislații naționale armonizate cu legislația internațională în domeniu, implementarea unor programe educative coerente care să acopere publicul-țintă și a unui program de testare eficient, care să contribuie la diminuarea fenomenului de dopaj în sport.
În ultimii ani s-a constatat că fenomenul de dopaj s-a extins la practicanții de sport recreativ din sălile de culturism și fitness, motiv pentru care s-a impus extinderea activității de prevenire și combatere a dopajului și la nivelul acestora. Însă, spre deosebire de mediul sportiv, care este reglementat de
Legea educației fizice și sportului nr. 69/2000 , cu modificările și completările ulterioare, și de actele normative subsecvente acesteia, activitatea sălilor de culturism și fitness nu este o activitate reglementată din punctul de vedere al legislației referitoare la activitățile sportive. În consecință, pentru prevenirea și combaterea consumului de substanțe dopante în rândul practicanților de sport recreativ s-a creat cadrul legislativ care reglementează acest domeniu. Astfel, pe de o parte, s-au creat premisele diminuării surselor de distribuție a substanțelor interzise în sălile de culturism și fitness și, pe de altă parte, s-a redus piața pentru sportivi ținând cont de faptul că nu mai pot fi comercializate în România, fără drept, substanțe interzise/dopante și produse care conțin substanțe interzise/dopante.
Strategia își propune reformarea anumitor mentalități ale sistemului actual, alocarea de resurse umane suficiente, instruirea și perfecționarea personalului calificat, precum și eforturi financiare care trebuie asumate.
Capitolul III Cadrul juridic existent
În perioada 2007-2012 au fost elaborate, adoptate, modificate și completate acte normative având ca obiect reglementarea utilizării suplimentelor nutritive de către sportivi și prevenirea și combaterea traficului ilicit de substanțe cuprinse în Lista interzisă.
Astfel, au fost adoptate de către Guvern și Parlament următoarele acte normative:
a)
Ordonanța Guvernului nr. 59/2006
privind utilizarea suplimentelor nutritive de către sportivi, aprobată cu modificări și completări prin
b)
privind prevenirea și combaterea producerii și traficului ilicit de substanțe dopante cu grad de mare risc, republicată, cu modificările și completările ulterioare;
c)
Hotărârea Guvernului nr. 956/2011
privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea prevederilor
privind prevenirea și combaterea producerii și traficului ilicit de substanțe dopante cu grad mare de risc.
În prezent, ca urmare a modificărilor legislative intervenite în organizarea autorităților și instituțiilor administrației publice centrale de specialitate prin
privind reorganizarea unor autorități și instituții publice, raționalizarea cheltuielilor publice, susținerea mediului de afaceri și respectarea acordurilor-cadru cu Comisia Europeană și Fondul Monetar Internațional, cu modificările și completările ulterioare, Agenția este organizată ca instituție publică în subordinea Guvernului și în coordonarea prim-ministrului, finanțată din venituri proprii și subvenții acordate de la bugetul de stat prin bugetul Secretariatului General al Guvernului, având autonomie decizională în domeniul antidoping.
Cadrul legislativ care stă la baza fundamentării prezentei strategii cuprinde:
A. Documente internaționale și regionale
a) Codul Mondial Anti-Doping, elaborat de Agenția Mondială Anti-Doping, denumit în continuare Codul, adoptat la Conferința Mondială asupra Dopajului în Sport - Copenhaga, 3-5 martie 2003, asumat de România prin semnarea Memorandumului de la Copenhaga în anul 2003;
b) Convenția împotriva dopajului, adoptată, în cadrul Consiliului Europei, la Strasbourg la 16 noiembrie 1989, ratificată prin
Legea nr. 171/1998 , și Protocolul adițional la Convenția împotriva dopajului, adoptat la Varșovia la 12 septembrie 2002 și ratificat prin
c) Convenția internațională împotriva dopajului în sport, adoptată în cadrul Conferinței Generale a Organizației Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură, la Paris la 19 octombrie 2005, acceptată prin
B. Legislația națională
I. Acte normative ale Parlamentului și Guvernului
a)
Legea nr. 69/2000 , cu modificările și completările ulterioare;
b)
privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri, cu modificările și completările ulterioare;
c)
Hotărârea Guvernului nr. 884/2001
pentru aprobarea Regulamentului de punere în aplicare a dispozițiilor
Legii educației fizice și sportului nr. 69/2000 ;
d)
Hotărârea Guvernului nr. 311/2003
privind aprobarea înființării pe lângă Ministerul Tineretului și Sportului a unei activități finanțate integral din venituri proprii, cu completările ulterioare;
e)
Legea nr. 227/2006 , republicată, cu modificările și completările ulterioare;
f)
Ordonanța Guvernului nr. 59/2006 , aprobată cu modificări și completări prin
g)
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 121/2006
privind regimul juridic al precursorilor de droguri, aprobată cu modificări și completări prin
Legea nr. 186/2007 , cu modificările și completările ulterioare;
h)
Legea nr. 104/2008 , republicată, cu modificările și completările ulterioare;
i)
Hotărârea Guvernului nr. 1.522/2006
privind aprobarea structurii organizatorice și a Regulamentului de organizare și funcționare ale Agenției Naționale Anti-Doping, republicată, cu modificările și completările ulterioare;
j)
Hotărârea Guvernului nr. 894/2007
privind aprobarea Strategiei naționale antidoping pentru perioada 2007-2012 și a Planului de acțiune pentru implementarea acesteia;
k)
Hotărârea Guvernului nr. 1.056/2009
pentru aprobarea Normelor metodologice privind organizarea și desfășurarea controlului doping;
l)
Hotărârea Guvernului nr. 956/2011 .
II. Acte normative emise de președintele Agenției
a)
Ordinul președintelui Agenției Naționale Anti-Doping nr. 38/2013
pentru aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare a Comisiei de apel;
b)
Ordinul președintelui Agenției Naționale Anti-Doping nr. 160/2011
privind aprobarea taxei pentru autorizarea desfășurării activităților în sălile de culturism sau fitness, precum și a Metodologiei de organizare a cursului de instruire antidoping, cu modificările ulterioare;
c)
Ordinul președintelui Agenției Naționale Anti-Doping nr. 1/2012
pentru aprobarea condițiilor tehnice ale camerei pentru produse cu substanțe interzise, a procedurii de depozitare și păstrare a substanțelor dopante cu grad mare de risc ridicate în vederea confiscării și a formularelor proceselor-verbale prevăzute la art. 26 alin. (1) din Normele metodologice pentru aplicarea prevederilor
privind prevenirea și combaterea producerii și traficului ilicit de substanțe dopante cu grad mare de risc, aprobate prin
Hotărârea Guvernului nr. 956/2011 ;
d)
Ordinul președintelui Agenției Naționale Anti-Doping nr. 42/2012
pentru aprobarea procedurii de control privind prevenirea și combaterea producerii și traficului ilicit de substanțe dopante cu grad mare de risc și a formularului-tip de proces-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor, cu modificările ulterioare;
e)
Ordinul președintelui Agenției Naționale Anti-Doping nr. 37/2013
pentru aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare a Comisiei de audiere a sportivilor și a personalului asistent al sportivilor care au încălcat reglementările antidoping;
f)
Ordinul președintelui Agenției Naționale Anti-Doping nr. 156/2012
pentru aprobarea formularului-tip de proces-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor.
Capitolul IV Principii generale
Strategia se implementează cu respectarea următoarelor principii:
1. Principiul păstrării confidențialității și al respectării drepturilor și integrității sportivilor
2. Principiul responsabilității, care presupune asumarea responsabilității pentru acțiunile întreprinse și activitățile realizate. Agenția, prin activitățile desfășurate, are rolul de a fi apărătorul valorilor și spiritului sportului, așa cum sunt descrise în Cod, promovând, în același timp, onestitatea și buna-credință.
3. Principiul integrității profesionale - în activitatea lor, reprezentanții Agenției vor manifesta atât integritate morală, cât și profesională. În demersurile lor profesionale nu vor îngădui, nu vor instiga și nu vor consimți la nicio formă de discriminare.
4. Principiul continuității - activitățile desfășurate în cadrul programelor naționale antidoping au un caracter permanent și se bazează pe experiența anterioară acumulată la nivel național și internațional.
5. Principiul eficienței și profesionalismului - Agenția adoptă întotdeauna o abordare profesionistă în realizarea activităților, care vor fi continuu evaluate, atât din punctul de vedere al rezultatelor concrete, cât și al managementului instituțional. Prin profesionalismul lor și prin profilul lor moral, reprezentanții Agenției vor promova imaginea și credibilitatea instituțională a acesteia.
6. Principiul cooperării structurale - în baza căruia Agenția și instituțiile partenere ale acesteia implicate în prevenirea și combaterea dopajului la nivel național și internațional trebuie să coopereze îndeaproape
7. Principiul abordării etice - realizarea activităților conform celor mai înalte standarde ale comportamentului etic; dezvoltarea și aplicarea politicilor, procedurilor și practicilor care să reflecte dreptatea, echitatea și integritatea
8. Principiul celor mai bune practici și al inovației - referirea la standardele celor mai bune practici și aplicarea acestora în toate sectoarele de activitate, precum și dezvoltarea unor soluții inovatoare în soluționarea problemelor
Capitolul V Misiune, viziune și obiective generale
Secțiunea 1 Misiune și viziune
- Promovarea, coordonarea și monitorizarea, la nivel național, a luptei împotriva dopajului în sport prin adoptarea și implementarea politicilor și reglementărilor antidoping în conformitate cu legislația în vigoare
- O lume în care să se aprecieze și să se promoveze un sport curat
Secțiunea 2 Obiective generale
În conformitate cu prevederile
Legii nr. 227/2006 , republicată, cu modificările și completările ulterioare, și ale
Legii nr. 104/2008 , republicată, cu modificările și completările ulterioare, obiectivele generale ale Strategiei sunt:
1. Prevenirea și combaterea fenomenului de dopaj la nivel național prin creșterea gradului de conștientizare asupra consecințelor practicării dopajului și realizarea unui număr relevant de teste în competiție și în afara competiției, fără aviz prealabil
2. Efectuarea analizelor de control doping pentru dovedirea eventualelor cazuri de dopaj, în conformitate cu standardele internaționale existente
3. Elaborarea și dezvoltarea de proiecte și programe de cercetare științifică în domeniu
4. Prevenirea și combaterea producerii și traficului ilicit de substanțe dopante cu grad mare de risc
5. Reafirmarea angajamentului României și consolidarea poziției de partener credibil și activ în efortul global de luptă împotriva dopajului în sport
6. Dezvoltarea instituțională în vederea implementării politicilor adoptate în domeniu
Capitolul VI Direcții de acțiune
Secțiunea 1 Programul de educație, informare și prevenire
Obiectiv general
Creșterea gradului de conștientizare și educare a sportivilor, a personalului asistent și a celorlalți factori implicați asupra pericolelor și consecințelor practicării dopajului în sport
Obiective specifice
1. Creșterea gradului de conștientizare asupra riscurilor utilizării substanțelor și/sau metodelor interzise de către sportivi
2. Crearea unui mediu activ în lupta antidoping și dezvoltarea de atitudini și practici pentru practicarea sportului fără dopaj
3. Dezvoltarea unui sistem informațional pentru facilitarea accesului publicului-țintă la informațiile relevante din domeniu
4. Educarea și responsabilizarea sportivilor din loturile naționale și olimpice în raport cu exigențele Jocurilor Olimpice și Jocurilor Paralimpice
5. Promovarea programelor educative, a valorilor eticii, integrității și fairplay-ului în sport prin implicarea sportivilor activi sau retrași din activitatea sportivă
6. Dezvoltarea de parteneriate cu unitățile de învățământ cu profil sportiv pentru inițierea și derularea unor proiecte privind lupta împotriva dopajului în sport
7. Dezvoltarea de parteneriate cu unitățile de învățământ superior cu profil sportiv pentru introducerea cursului antidoping în programele de învățământ ale acestora
8. Creșterea gradului de implicare și responsabilizare a personalului asistent și a familiei sportivului în practicarea unui sport curat și adoptarea unui stil de viață sănătos
9. Informarea mass-mediei din România asupra politicilor și legislației care guvernează activitatea antidoping, pentru o cunoaștere corectă a fenomenului dopajului în sport
10. Dezvoltarea de parteneriate cu organisme naționale și internaționale din domeniul sănătății, cu organisme profesionale pentru informarea personalului medical cu privire la reglementările antidoping
11. Dezvoltarea unor parteneriate educative cu entitățile care desfășoară activități de culturism și fitness
Secțiunea 2 Programul de testare doping
Obiectiv general
Realizarea unui număr relevant de teste în competiție și în afara competiției, fără aviz prealabil, pentru protejarea sănătății sportivilor și a dreptului fundamental al acestora de a practica un sport curat
Obiective specifice
1. Elaborarea și realizarea Planului național anual de testare, într-un mod relevant, coerent și integrat
2. Stabilirea Lotului de testare înregistrat și gestionarea acestuia conform normelor interne și internaționale în vigoare
3. Formarea și perfecționarea ofițerilor de control doping în conformitate cu standardul ocupațional aprobat
4. Gestionarea rezultatelor controlului doping și a scutirilor de uz terapeutic, conform normelor interne și internaționale în vigoare
5. Administrarea eficientă și promovarea sistemului ADAMS al Agenției Mondiale Anti-Doping
Secțiunea 3 Programul de analiză doping
Obiectiv general
Efectuarea analizelor de control doping pentru dovedirea eventualelor cazuri de dopaj, în conformitate cu Standardele internaționale în domeniu
Obiective specifice
1. Realizarea numărului minim anual de analize de control doping, conform prevederilor Standardului Internațional pentru Laboratoare al Agenției Mondiale Anti-Doping
2. Menținerea acreditării internaționale a Laboratorului de control doping pentru recunoașterea la nivel internațional a rezultatelor analizelor efectuate
3. Menținerea acreditării ISO 17025
4. Dezvoltarea și diversificarea activității Laboratorului de control doping prin atragerea de noi clienți
5. Dezvoltarea bazei materiale a laboratorului corespunzător cerințelor specifice activității acestuia
Secțiunea 4 Programul de cercetare științifică
Obiectiv general
Realizarea de cercetări științifice în domeniu
Obiective specifice
1. Elaborarea și coparticiparea la proiecte de cercetare științifică în domeniu
2. Diseminarea rezultatelor cercetărilor efectuate
3. Implementarea de modele de bună practică aplicabile domeniului
Secțiunea 5 Programul de prevenire și combatere a producerii și traficului ilicit de substanțe dopante
Obiectiv general
Implementarea măsurilor privind combaterea traficului ilicit de substanțe dopante în sălile de culturism și fitness
Obiective specifice
1. Asigurarea autorizării funcționării sălilor de culturism și fitness din punctul de vedere al reglementărilor antidoping, în conformitate cu normele legale în vigoare
2. Asigurarea serviciilor de instruire antidoping a personalului din cadrul sălilor de culturism și fitness, cu respectarea normelor legale în vigoare
3. Asigurarea controlului aplicării normelor privind combaterea traficului ilicit de substanțe dopante în sălile de culturism și fitness
4. Gestionarea substanțelor dopante confiscate, în condițiile legii
Secțiunea 6 Programul de cooperare internațională
Obiectiv general
Reafirmarea angajamentului României și consolidarea poziției de partener credibil și activ în efortul global de luptă împotriva dopajului în sport
Obiective specifice
1. Intensificarea și dezvoltarea relațiilor de colaborare cu Agenția Mondială Anti-Doping pentru realizarea și implementarea programelor Agenției
2. Extinderea și diversificarea relațiilor de colaborare cu structuri ale Consiliului Europei, Uniunii Europene și UNESCO cu responsabilități în domeniul antidoping
3. Intensificarea cooperării bilaterale cu organizațiile naționale antidoping ale statelor semnatare ale Codului
4. Asigurarea reprezentării României în cadrul evenimentelor internaționale în domeniul luptei împotriva dopajului în sport, promovarea și susținerea unor reprezentanți români în organismele de conducere, în comisiile și comitetele forurilor internaționale în domeniul antidoping
5. Intensificarea colaborării cu structurile sportive internaționale și alte organizații cu responsabilități în domeniul antidoping
Secțiunea 7 Programul de dezvoltare instituțională
Obiectiv general
Organizarea, funcționarea și coordonarea activității Agenției, astfel încât să asigure îndeplinirea misiunii, a obiectivelor generale și specifice
Obiective specifice
1. Îmbunătățirea continuă a sistemului de management al calității la nivelul Agenției
2. Identificarea problemelor și stabilirea politicilor publice în domeniul antidoping și în domeniul combaterii traficului ilicit de substanțe dopante
3. Îmbunătățirea cadrului legislativ și armonizarea legislației naționale în domeniile de activitate ale Agenției cu reglementările internaționale în domeniu
4. Dezvoltarea sistemului de control intern/managerial în cadrul Agenției
5. Utilizarea resurselor Agenției în condiții de economicitate, eficiență, eficacitate pentru realizarea obiectivelor și misiunii acesteia
6. Formarea și perfecționarea continuă a experților antidoping din cadrul Agenției
Capitolul VII Rezultatele așteptate ale politicilor antidoping după implementarea Strategiei
Rezultatele așteptate după implementarea Strategiei, respectiv a politicilor antidoping sunt:
1. reducerea gradului de folosire a substanțelor și metodelor interzise de către sportivii de performanță;
2. realizarea numărului minim anual de probe de control doping;
3. menținerea acreditării Laboratorului de control doping de către Agenția Mondială Anti-Doping;
4. menținerea Sistemului de management al calității;
5. facilitarea integrării programelor antidoping în programele guvernamentale prin educație, cercetare științifică, sănătate publică și alte inițiative conexe;
6. dezvoltarea de reguli și modele pentru structurile sportive pentru coordonarea programelor de educație antidoping;
7. implementarea pașaportului biologic al sportivului, proiect internațional al Agenției Mondiale Anti-Doping, în urma dezvoltării metodelor de măsurare a parametrilor biologici ai sportivilor și completarea bazei internaționale de date cu acești parametri pentru fiecare sportiv;
8. dezvoltarea de noi metode bazate pe teste imunologice pentru detecția abuzului de hormoni peptidici, ameliorarea metodelor existente pentru detecția abuzului de hCG, hGH și EPO și introducerea de noi forme de EPO în metoda de analiză a acestei substanțe interzise;
9. extinderea tehnicii GC/C/IRMS - cromatografie de gaze cuplată cu spectrometrie de masă pentru rapoarte izotopice - pentru noi compuși endogeni;
10. îmbunătățirea limitelor de detecție pentru compușii determinați prin tehnicile de cromatografie de gaze sau lichide cuplate cu spectrometrie de masă în urma achiziționării de echipamente cu performanțe superioare și dezvoltarea de metode de analiză pe acestea;
11. scăderea disponibilității substanțelor interzise pe piața ilicită, identificarea și confiscarea substanțelor interzise și a suplimentelor alimentare ce conțin prohormoni și substanțe interzise, identificarea și închiderea laboratoarelor clandestine de producere a substanțelor dopante;
12. funcționarea unui sistem de coordonare a politicii antidoping care să evidențieze dacă intervențiile din domeniul combaterii traficului de substanțe dopante sunt echilibrate și eficiente din punct de vedere logistic și financiar;
13. creșterea gradului de conștientizare, de către publicul-țintă, a efectelor adverse ale substanțelor dopante asupra calității vieții, sănătății și siguranței la nivel individual și social;
14. adoptarea legislației specifice domeniului, actualizată și armonizată cu normele internaționale existente în domeniul dopajului.
Capitolul VIII Rezultatul acțiunilor
Obiectivele generale și specifice propuse sunt de natură să genereze până în anul 2017 un impact favorabil asupra calității vieții, sănătății și siguranței individuale și sociale, educarea publicului-țintă în spiritul unui sport curat și sensibilizarea acestuia vizavi de aspectele importante ale problematicii antidoping. În acest sens, Planul de acțiune aferent Strategiei detaliază și stabilește concret măsurile și intervențiile din domeniul reducerii consumului de substanțe dopante, precum și în domeniul combaterii traficului ilicit de substanțe dopante, pornind de la o abordare coerentă și eficientă.
Capitolul IX Indicatori
Planul de acțiune pentru implementarea Strategiei cuprinde activități/acțiuni și indicatori cantitativi și calitativi aferenți fiecărei acțiuni asumate de instituțiile responsabile.
Capitolul X Implicații pentru buget
Realizarea obiectivelor strategice ale Agenției necesită un suport financiar adecvat, fără de care lupta în fața fenomenului de dopaj rămâne ineficientă. Pentru asigurarea sustenabilității financiare a Strategiei se folosesc, ca surse de finanțare, subvențiile acordate de la bugetul de stat și veniturile proprii ale Agenției.
Identificarea și dezvoltarea mecanismelor financiare, inclusiv a componentelor legislative pentru punerea în aplicare a acestora, contribuie la consolidarea rolului instituțiilor naționale implicate și creșterea capacității de reacție a acestora la dinamica fenomenului de dopaj, utilizând în principal două paliere de finanțare, respectiv:
- atragerea și valorificarea optimă a fondurilor externe nerambursabile;
- alocarea echilibrată a surselor bugetare, prin legea bugetului de stat, la nivelul tuturor instituțiilor publice naționale implicate, în vederea susținerii financiare a programelor și activităților destinate reducerii și combaterii dopajului în sport.
Agenția dorește colaborarea cu terțe persoane și instituții din țară și străinătate interesate atât în susținerea financiară a proiectelor de prevenire și combatere a traficului și consumului de substanțe și a metodelor interzise, cât și a programelor de educație și cercetare.
În vederea achiziționării echipamentelor și accesoriilor necesare prelevării probelor la standardele impuse și dotării corespunzătoare a Laboratorului de control doping din cadrul Agenției, se impune un program susținut de investiții, reparații curente și capitale, ce includ echipamente performante, reactivi pentru analizele specifice de control doping, dar și echipamente și accesorii necesare prelevării probelor biologice la standarde internaționale.
Având în vedere faptul că Laboratorul de control doping a obținut acreditarea ISO 17025 și acreditarea din partea Agenției Mondiale Anti-Doping, este necesară menținerea acestora și a certificării Agenției Naționale Anti-Doping privind managementul calității conform ISO 9001:2000. Realizarea tuturor acestor aspecte, în cele mai bune condiții, presupune fundamentarea necesarului, optimizarea utilizării fondurilor disponibile, precum și procurarea de materiale și echipamente pentru uz permanent.
Pentru intervalul 2013-2017 al procesului de implementare aferent Strategiei, estimăm următorul efort bugetar:
Programe bugetare
Valoare
- lei -
2013
2014
2015
2016
2017
1
2
3
4
5
6
1. Programul de
educație, informare
și prevenire
846.174
769.217
1.074.261
1.111.739
1.205.174
2. Programul de
testare doping
968.232
825.623
1.165.681
1.215.652
1.300.232
3. Programul de
analiză doping
1.713.348
3.058.435
3.921.522
3.723.478
3.865.348
4. Programul de
cercetare
științifică
1.710.290
2.532.029
2.457.101
2.519.565
2.885.290
5. Programul de
prevenire și
combatere a produ-
cerii și traficului
ilicit de substanțe
dopante
1.089.261
928.826
1.311.391
1.367.609
1.462.761
6. Programul
de cooperare
internațională
363.087
309.609
437.130
455.870
487.587
7. Programul
de dezvoltare
instituțională
3.166.609
2.317.261
3.627.913
3.601.087
3.823.109
TOTAL AN:
9.857.000
10.741.000
13.995.000
13.995.000
15.029.500
Capitolul XI Implicații juridice
În plan legislativ se impune evaluarea actelor normative aplicabile domeniului prevenirii și combaterii dopajului în sport și prevenirii și combaterii producerii și traficului ilicit de substanțe cuprinse în Lista interzisă - Standard Internațional al Agenției Mondiale Anti-Doping, demersurile legislative urmărind, cu precădere, clarificarea competențelor și responsabilităților structurilor cu atribuții în materie.
Inițiativele legislative de modificare și/sau de completare a unor acte normative se vor realiza pe baza cerințelor și oportunităților rezultate din Strategie.
În perioada de referință 2013-2017, în plan legislativ se continuă demersurile pentru susținerea proiectului de lege privind suplimentele alimentare, proiect care se află în dezbaterea parlamentară, la Senat, și care a fost inițiat de Ministerul Sănătății Publice și Agenție. Proiectul are în vedere reglementarea regimului suplimentelor alimentare și transpune, în parte,
Directiva 2002/46/CE
a Parlamentului European și a Consiliului din 10 iunie 2002 referitoare la apropierea legislațiilor statelor membre privind suplimentele alimentare, cu modificările ulterioare.
De asemenea, se vor începe procedurile privind modificarea legislației privind prevenirea și combaterea dopajului în sport, ca urmare a noilor modificări ale Codului, precum și continuarea procedurilor de modificare și completare a
Legii nr. 104/2008 , republicată, cu modificările și completările ulterioare.
Capitolul XII Proceduri de monitorizare și evaluare
Monitorizarea Strategiei va fi efectuată prin colectarea regulată și sistematică de date și informații cu privire la activitățile prevăzute în planul de acțiune al acesteia, utilizându-se instrumente precum: rapoarte de activitate lunare, trimestriale, semestriale și/sau anuale, după caz, chestionare de evaluare; situații statistice; studii privind impactul social și economic al rezultatelor obținute și a modalităților propuse pentru atingerea acestora; sistemul de evaluare a ofițerilor de control doping; participarea la conferințe, congrese, simpozioane cu lucrări științifice; utilizarea semnalelor venite din partea instituțiilor cu care Agenția cooperează și din partea mass-mediei cu privire la activitatea de control desfășurată.
Pentru evaluarea performanței măsurilor propuse, procesul de monitorizare se va desfășura atât pe parcursul implementării, cât și după implementarea măsurilor. Pe parcursul implementării Strategiei, unele activități pot produce rezultate care să conducă la modificări ale modului în care au fost concepute activitățile.
Capitolul XIII Etape ulterioare și instituții responsabile
Pe baza rezultatelor evaluării Strategiei, la sfârșitul acestei perioade se va elabora și implementa o nouă strategie, avându-se în vedere contextul intern și internațional al fenomenului dopajului. Instituțiile responsabile cu implementarea noii strategii se vor stabili la acel moment, în funcție de noile obiective, acțiuni și competențe.
----------
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.