Decretul nr. 276/1973

Articolul 1

Veniturile realizate din Republica Socialistă România de orice persoane fizice sau juridice nerezidente, din operațiuni efectuate cu organizații române, sînt supuse impozitului, indiferent dacă sînt încasate în țara sau în străinătate.

Se considera persoane nerezidente în Republica Socialistă România persoanele fizice care locuiesc în străinătate sau se afla în Republica Socialistă România pe o durată totală mai mica de 120 de zile într-un an, precum și persoanele juridice care nu au sediul în țara.

Articolul 2

Impunerea veniturilor realizate din Republica Socialistă România de persoanele nerezidente se face de către plătitori prin reținerea, la fiecare plata, a următoarelor cote de impozit:

a) 15 la suta, în cazul dobinzilor la creditele comerciale, precum și al comisioanelor la tranzacțiile comerciale;

b) 15 la suta, în cazul veniturilor din:

- lucrări de asistența tehnica și școlarizarea personalului;

- transporturi aeriene și navale. Impozitul se percepe numai de la beneficiarii de venit care au sediul sau domiciliul în statele care impun veniturile similare obținute din acele state de către beneficiarii români;

- controlul calitativ sau cantitativ al mărfurilor;

- onorarii pentru expertize, consultații medicale, consultații științifice sau tehnice, precum și din remunerații pentru orice prestări de servicii;

c) 20 la suta, în cazul veniturilor din cesionarea sau exploatarea brevetelor de invenție, a licențelor, a marcilor de fabrica și a altor asemenea drepturi;

d) 25 la suta, în cazul veniturilor din activități artistice sau distractive, altele decît cele plătite cu titlul de salarii sau pentru colaborări.

În cazul în care persoanele fizice și juridice române sînt supuse, pentru venituri de natura celor de mai sus, realizate în alte state, la impozit cu cote mai mari decît cele prevăzute în prezentul articol, Consiliul de Miniștri va putea majoră cotele de impozit pînă la nivelul celor aplicate de statele respective beneficiarilor români de venituri.

Articolul 3

Sumele reținute potrivit art. 2 constituie impozit definitiv și se vărsa, pînă la 15 ale lunii următoare aceleia în care s-a făcut plata veniturilor, la bugetul local al unității administrativ-teritoriale în raza căreia plătitorul își are sediul.

Articolul 4

Prevederile prezentului decret nu se aplică veniturilor realizate, de către persoanele nerezidente, din salarii, din lucrări de litere, arta și știința și din alte activități decît cele prevăzute la art. 2, precum și veniturilor realizate de societățile mixte române, de reprezentantele firmelor străine și de persoanele străine rezidente în Republica Socialistă România, din activități desfășurate pe teritoriul acesteia.

Veniturile prevăzute la alineatul precedent rămîn supuse impozitului potrivit normelor legale care reglementează impunerea unor asemenea venituri.

Articolul 5

Prin hotărîre a Consiliului de Miniștri se pot aproba scutiri și reduceri de impozit pentru unele categorii de venituri sau, de la caz la caz, la propunerea ministerelor interesate.

Articolul 6

În situațiile în care exista convenții pentru evitarea dublei impuneri sau alte acorduri internaționale la care Republica Socialistă România este parte, se aplică, cu privire la impozitul pe venit, prevederile din acele convenții sau acorduri.

Articolul 7

Dispozițiile articolelor precedente se intregesc cu prevederile

Decretului nr. 153/1954

privitor la impozitul pe veniturile populației, cu modificările și completările ulterioare.

Articolul 8

Prezentul decret intră în vigoare pe data de 1 ianuarie 1974.

Veniturile care fac obiectul prezentului decret, realizate pînă la data de 1 ianuarie 1974, rămîn supuse dispozițiilor legale referitoare la impozite în vigoare pînă la această dată.

Veniturile care fac obiectul prezentului decret, realizate în executarea unor contracte, se impun potrivit reglementării în vigoare la data încheierii acelor contracte.