Legea nr. 12/1974

Articolul 1

În Republica Socialistă România piscicultura și pescuitul reprezintă o activitate economică principala pentru valorificarea superioară a apelor naturale și a celor amenajate în scop piscicol.

Articolul 2

Apele naturale, curgătoare și stătătoare de pe întreg teritoriul Republicii Socialiste România, inclusiv apele maritime interioare și marea teritorială, cît și terenurile acoperite cu apa ca urmare a indiguirilor sau bararilor de vai - heleșteie, iazuri, lacuri de acumulare -, care servesc sau oferă condiții pentru înmulțirea, creșterea și pescuitul peștelui, crustaceelor sau altor animale acvatice, sînt considerate, în sensul prezentei legi, bazine piscicole.

De asemenea, sînt considerate ca făcînd parte temporar din bazinele piscicole apele de pe zonele inundabile, numai pe perioada pînă la retragerea viiturilor, dacă oferă condițiile prevăzute la alineatul precedent.

Bazinele piscicole se împart, din punct de vedere al exploatării, în bazine amenajate și bazine naturale. Acestea pot fi grupate pe zone sau complexe distincte avînd denumiri proprii.

Helesteiele, iazurile, lacurile de acumulare, apele curgătoare de munte în care s-au executat lucrări de amenajări piscicole și pastravariile sînt bazine piscicole amenajate.

Celelalte bazine piscicole sînt considerate bazine piscicole naturale.

Articolul 3

Prin fond piscicol se înțelege totalitatea populației piscicole și a celorlalte resurse naturale de hrana constituite din fauna și flora acvatica a bazinelor piscicole.

Articolul 4

Bazinele piscicole și fondul piscicol din acestea sînt proprietate de stat. Se exceptează fondul piscicol din bazinele piscicole aflate pe terenurile proprietatea cooperativelor agricole de producție.

Folosirea bazinelor piscicole în alte scopuri decît cele arătate la art. 1 se poate face numai pe bază de decret prezidential.

Terenurile care nu pot fi folosite economic pentru producția agricolă și se preteaza pentru amenajări piscicole se vor destina cu prioritate în acest scop.

Articolul 5

Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare și Apelor, Ministerul Economiei Forestiere și Materialelor de Construcții, împreună cu comitetele executive ale consiliilor populare județene și al municipiului București, vor identifica și delimita toate terenurile mlastinoase, sărăturate și alte terenuri neproductive apte pentru piscicultura, în scopul creării de noi crescatorii și pepiniere piscicole pe baza unui program de amenajări, avînd răspunderea executării acestuia.

Unitățile piscicole de stat cărora li se vor atribui potrivit legii terenurile prevăzute în alineatul precedent și cooperativele agricole de producție deținătoare de asemenea terenuri sînt obligate să le amenajeze, direct sau prin cooperare, pentru piscicultura conform prevederilor planului național unic de dezvoltare economico-socială.

Articolul 6

Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare și Apelor, Ministerul Economiei Forestiere și Materialelor de Construcții și Ministerul Educației și Învățămîntului răspund de efectuarea studiilor, cercetărilor, experimentarilor și de elaborarea proiectelor și realizarea lor, asigurind aplicarea celor mai eficiente tehnologii, instalații, utilaje și aparatura și de pregătirea cadrelor, în vederea realizării într-o conceptie unitară a programului de dezvoltare a pisciculturii și pescuitului.

Articolul 7

Unitățile piscicole de stat și cooperativele agricole de producție pe ale căror terenuri sînt situate bazine piscicole denumite în continuare unități piscicole, sînt obligate:

a) sa înființeze și sa dezvolte direct sau prin cooperare pepiniere piscicole care să asigure materialul de populare, pentru bazinele piscicole amenajate și naturale;

b) sa imbunatateasca tehnologia de producere și creștere a puietului și de selecționare a speciilor de pești cu valoare economică ridicată, sa aclimatizeze noi specii de pești și sa extindă creșterea peștelui în amestec de specii, în condițiile legii, pe baza concluziilor rezultate din studii, cercetări și experimentari, efectuate de către unitățile de cercetare;

c) sa introducă tehnologii noi de folosire a furajelor și ingrasamintelor și sa mecanizeze operațiunile de exploatare piscicolă;

d) să execute lucrări curente de întreținere a canalelor și girlelor de alimentare, a izvoarelor de apa și a zonelor de pescuit;

e) să execute lucrări de amenajare, protecție și salvare a fondului piscicol din lacuri, balti și ape de munte;

f) sa ia măsuri pentru combaterea epizootiilor și a dăunătorilor fondului piscicol;

g) sa organizeze exploatarea crescatoriilor piscicole în asa fel încît să asigure valorificarea peștelui viu și proaspăt în tot timpul anului;

h) sa valorifice producția marfa de peste planificata la fondul de stat.

Articolul 8

Ministerele, celelalte organe centrale, comitetele executive ale consiliilor populare județene și al municipiului București, care au în subordine unități ce construiesc și exploatează baraje hidroenergetice și lacuri de acumulare pentru regularizarea debitelor de apa, irigații sau agrement, sînt obligate să asigure executarea lucrărilor necesare dezvoltării pisciculturii și pescuitului, potrivit avizelor ce se vor emite de Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare și Apelor pentru apele de șes și colinare și, respectiv, de Ministerul Economiei Forestiere și Materialelor de Construcții pentru apele de munte.

Articolul 9

Întreprinderile, instituțiile, organizațiile economice de stat și cooperatiste care folosesc apa din bazine piscicole în alte scopuri decît cel piscicol sînt obligate:

a) sa instaleze dispozitive care să împiedice intrarea peștelui din bazinele piscicole în sistemul de alimentare cu apa pentru irigații și industrii, conform avizului organelor județene de specialitate;

b) sa ia măsuri pentru curățirea zonelor de pescuit și pentru protejarea și salvarea fondului piscicol la golirea lacurilor de acumulare;

c) să asigure debitul de apa necesar dezvoltării normale a faunei piscicole în aval de lacurile de acumulare potrivit documentațiilor tehnico-economice aprobate;

d) sa construiască în apele curgătoare pinteni pentru abaterea apei, trecatori pentru peste și orice alte lucrări necesare pentru protecția peștelui.

Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare și Apelor și Ministerul Economiei Forestiere și Materialelor de Construcții vor stabili condițiile tehnice de executare a lucrărilor prevăzute la lit. a)-d) și vor urmări respectarea lor.

Articolul 10

Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare și Apelor și Ministerul Economiei Forestiere și Materialelor de Construcții răspund de protecția și dezvoltarea speciilor valoroase de pești - sturioni, scrumbie de Dunăre, chefal și lostrita - și vor adopta tehnologii moderne de creștere, bazate pe studii și cercetări științifice, în care scop vor lua măsuri pentru:

a) amenajarea de zone naturale de reproducere a sturionilor;

b) înființarea de stațiuni pentru producerea puietului de sturioni și de lostrita;

c) aclimatizarea, în condițiile legii, de noi specii de sturioni adaptabili creșterii în apele Dunării și cele salmastre;

d) organizarea de centre pentru înmulțirea și creșterea chefalului;

e) executarea de construcții pentru împiedicarea evadării pestilor valorosi în Marea Neagra.

Articolul 11

Ministerul Energiei Electrice are obligația să asigure la noile baraje hidroenergetice pe Dunăre executarea concomitenta a unor construcții speciale care să permită trecerea reproducatorilor de sturioni și a scrumbiilor din aval în amonte de baraje, precum și pentru prevenirea distrugerii peștelui.

Articolul 12

Unitățile deținătoare de bazine piscicole răspund de asigurarea pazei armate și protecția fondului piscicol în condițiile prevăzute de lege.

Articolul 13

Prin pescuit în sensul prezentei legi, se înțelege prinderea peștelui și a celorlalte vietuitoare acvatice pe bază de autorizație în locuri, perioade, cu unelte și în dimensiunile permise de lege, în scop industrial, științific sau sportiv.

Articolul 14

Prin pescuit industrial se înțelege prinderea peștelui și a celorlalte vietuitoare acvatice de către personalul autorizat al unităților economice care exploatează bazinele piscicole.

Articolul 15

Pescuitul oricăror specii de peste sau altor animale acvatice în scopuri științifice, pentru cultura artificiala sau repopularii, cît și pentru protecția fondului piscicol, se poate efectua în orice timp, loc și cu orice unelte sau metode, cu autorizarea prealabilă, după caz, a Ministerului Agriculturii, Industriei Alimentare și Apelor sau a Ministerului Economiei Forestiere și Materialelor de Construcții.

Articolul 16

Prin pescuit sportiv se înțelege pescuitul efectuat în scop de agrement de orice persoană, membru al Asociației Generale a Vinatorilor și Pescarilor Sportivi, pe bază de permis eliberat de aceasta, pentru bazinele și zonele piscicole pe care le are în folosință.

De asemenea, pescuitul sportiv poate fi exercitat pe bază de autorizație eliberata de Ministerul Economiei Forestiere și Materialelor de Construcții pentru bazinele aflate în administrarea directa a unităților din subordine, cu excepția pastravariilor, cu plata taxelor legale.

Pescuitul sportiv se va exercita în condițiile prevăzute în anexa nr. 1, care face parte integrantă din prezenta lege.

Articolul 17

Exercitarea pescuitului de orice fel în bazinele piscicole se va face cu respectarea următoarelor reguli:

A. Perioadele și zonele de prohibitie a pescuitului

Se interzice pescuitul oricăror specii de peste, crustacee, moluste și alte vietuitoare acvatice, după cum urmează:

a) în apele colinare, de șes și Dunăre cu delta sa, 60 de zile consecutive în perioada de la 1 aprilie pînă la 30 iunie;

b) în Complexul Razelm-Sinoe, ghiolurile Belciuc, Erenciuc și lacurile litorale, în perioada de la 1 aprilie pînă la 30 iunie. În stufariile din Complexul Razelm-Sinoe și în fața acestora pe o distanta de 50 metri spre larg, precum și în lacul Zmeica, în tot cursul anului;

c) în Dunăre în fața girlelor, canalelor și privalelor de alimentare a baltilor, pe o distanta de cîte 500 metri de ambele părți ale gurilor de vărsare, cît și în interiorul acestora, în perioada de la 15 martie pînă la 15 iunie;

d) la gura de vărsare în Dunăre a rîurilor Siret, Ialomita, Arges, Olt și Jiu, pe o distanta de 1 kilometru de ambele părți ale gurilor și pe cursul acestor riuri pe o distanta de 10 kilometri de la confluenta, în perioada de la 1 martie pînă la 1 iulie;

e) în fața gurii Dunării - meleaua Sfîntu Gheorghe - pînă la Ciotic, în perioada de la 1 aprilie pînă la 31 iulie; în aval de Ciotic, pe baza cercetărilor ce se vor efectua, Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare și Apelor va fixa anual zone de prohibitie a pescuitului cu taliene;

f) cu navoadele de orice tip în delta și lunca inundabila a Dunării în perioada de la 15 aprilie pînă la 15 septembrie, iar în Complexul Razelm-Sinoe și ghiolurile Belciuc și Erenciuc în perioada de la 1 aprilie pînă la 1 octombrie;

g) în apele de munte, pentru pastravul indigen, fîntînel și coregon, în perioada de la 15 septembrie pînă la 30 aprilie; pentru pastravul curcubeu, lipan și lostrita în perioada de la 1 ianuarie pînă la 31 mai.

B. Limitarea pescuitului anumitor specii de peste

Se interzice pescuitul:

a) sturionilor și a scrumbiei în tot cursul anului în fața gurilor de vărsare a Dunării în mare pe o adîncime de 5 kilometri în largul marii și pe un coridor lat de 2 kilometri socotit cît 1 kilometru de o parte și de alta a axului bratelor Sfîntu Gheorghe și Sulina. În fața bratului Chilia, lățimea coridorului interzis este de 1 kilometru spre sud de axul bratului, iar spre nord pînă la limita apelor teritoriale române;

b) sturionilor în tot cursul anului, cu carmace și carmacute în senalul Dunării, inclusiv bratele sale, iar în zona litorala în perioada de la 15 februarie pînă la 15 mai cu carmace și ohane;

c) sturionilor în următoarele locuri și perioade:

- în sectorul de la Marea Neagra pînă la gura Prutului, în perioada de la 15 martie pînă la 15 aprilie;

- în sectorul de la gura Prutului pînă la gura Timocului, în perioada de la 15 aprilie pînă la 15 mai;

- în sectorul gura Timocului pînă la Cladova, în perioada de la 15 mai pînă la 30 iunie;

d) scrumbiei de Dunăre în următoarele locuri și perioade:

- în sectorul de la Marea Neagra pînă la Ceatalul Ismail, 5 zile consecutive, în perioada de la 15 martie pînă la 1 mai;

- în sectorul Ceatalul Ismail-Vadul Oii, cîte 20 de zile consecutive, în perioada de la 1 aprilie pînă la 15 mai;

- în sectorul Vadul Oii pînă la gura Timocului, 30 de zile consecutive, în perioada de la 15 aprilie pînă la 1 iulie;

e) lostritei, fără autorizație specială eliberata de Ministerul Economiei Forestiere și Materialelor de Construcții;

f) cu momeli metalice și pești artificiali în riurile populate cu lostrita.

C. Uneltele și metodele de pescuit interzise

Se interzice folosirea următoarelor unelte și metode de pescuit:

a) setci fixe în zona litoralului marin;

b) setci și ave de orice tip în Complexul Razelm-Sinoe, ghiolurile Belciuc, Erenciuc și lacurile litorale;

c) pescuitul electric, cu materii explozive, precum și cu substanțe narcotice de orice fel;

d) pescuitul reproducatorilor în timpul perioadei de prohibitie, prin orice metode, sau distrugerea icrelor de peste, în aceeași perioadă, în zonele de reproducere naturala;

e) pescuitul puietului și al reproducatorilor de peste din pepiniere și crescatorii piscicole, în alte scopuri decît repopularea ori pescuitul industrial;

f) pescuitul sturionilor sub dimensiunea legală în alte scopuri decît repopularea;

g) prinderea peștelui cu unelte de pescuit din plasa, în apele de munte.

Articolul 18

Perioadele de prohibitie a pescuitului prevăzute la art. 17 lit. A pot fi prelungite de Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare și Apelor pentru apele colinare, de șes și Dunăre cu delta sa și de Ministerul Economiei Forestiere și Materialelor de Construcții pentru apele de munte, în funcție de condițiile hidrometeorologice.

Ministerele prevăzute la alineatul precedent pot interzice în tot anul sau în anumite perioade pescuitul unor specii de peste, în scopul protecției și refacerii fondului piscicol.

Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare și Apelor va putea, în condiții hidroclimatice cu totul excepționale, sa devanseze sau sa prelungească datele de prohibitie a pescuitului, mentinind numărul total de zile prevăzute la art. 17 lit. A lit. a)-f) și art. 17 lit. B lit. d).

Articolul 19

Pentru apele curgătoare care constituie frontiera de stat, perioadele de prohibitie și regulile de pescuit vor fi stabilite în concordanta cu convențiile internaționale încheiate cu celelalte state riverane.

Articolul 20

Se interzice:

a) mutarea, deteriorarea sau distrugerea semnelor indicatoare așezate în raza bazinelor piscicole;

b) așezarea uneltelor de pescuit fixe sau plutitoare pe mai mult de două treimi din lățimea rîurilor, girlelor sau canalelor pescaresti;

c) recoltarea stufului, papurii, rogozului sau ierbii din bazinele piscicole, fără autorizarea unității piscicole;

d) circulația cu ambarcatiuni cu motor în bazinele piscicole din delta și lunca Dunării și Complexul de lacuri Razelm-Sinoe. Se exceptează circulația pe căile navigabile și cele de acces la localitățile care nu au alte cai de comunicație și circulația cu ambarcatiuni de către organele Ministerului de Interne, Ministerului Apărării Naționale și a celor ce au autorizarea specială a Ministerului Agriculturii, Industriei Alimentare și Apelor pentru aceste zone;

e) circulația cu autovehicule, scoaterea materialului lemnos prin albiile apelor de munte, precum și circulația cu ambarcatiuni cu motor în lacurile naturale de munte fără autorizația Ministerului Economiei Forestiere și Materialelor de Construcții;

f) închiderea cu garduri, prispe sau cu unelte de pescuit de orice fel a girlelor de legătură, a baltilor și terenurilor inundabile, dacă prin aceasta se împiedica accesul pestilor în timpul viiturilor de apa, precum și scurgerea apelor din ele. Fac excepție închiderile pescaresti și stuficole din delta și lunca Dunării în perioadele de viituri, în locurile și condițiile stabilite de Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare și Apelor;

g) introducerea la pasunat a animalelor, adapatul acestora și circulația cu orice mijloace de transport în incinta și pe digurile heleșteelor , iazurilor, pepinierelor și pastravariilor, în orice perioada, fără autorizația unității piscicole. În celelalte bazine amenajate și în bazinele piscicole naturale, introducerea la pasunat a animalelor și adapatul acestora în perioada de prohibitie a pescuitului sînt permise numai în locurile stabilite și marcate de unitățile piscicole;

h) oprirea, abaterea, rastocirea unei ape curgătoare sau scurgerea ei în parte sau în întregime în orice scop, fără acordul unității piscicole;

i) reducerea debitului de apa în bazine piscicole dacă prin aceasta se periclitează existenta faunei piscicole;

j) deschiderea, închiderea sau obstruarea canalelor din bazinele piscicole și manipularea instalațiilor hidrotehnice de orice fel, în alt mod decît cel stabilit prin norme tehnice de Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare și Apelor;

k) distrugerea sau degradarea digurilor, barajelor și canalelor pescaresti, taluzurilor și malurilor inierbate;

l) introducerea altor specii de pești decît cele existente în bazinele piscicole, fără avizul Ministerului Agriculturii, Industriei Alimentare și Apelor, respectiv al Ministerului Economiei Forestiere și Materialelor de Construcții;

m) efectuarea lucrărilor de foraje hidrogeologice în bazine piscicole fără autorizarea unității piscicole;

n) deținerea cu orice titlu de navoade, voloace, setci, ave, prostovoale, virse, de către persoanele fizice neautorizate.

Articolul 21

Dimensiunile minime ale pestilor și altor animale acvatice care pot fi pescuite și dimensiunile minime ale ochiurilor uneltelor de pescuit sînt prevăzute în anexa nr. 2, care face parte integrantă din prezenta lege.

Articolul 22

Unitățile piscicole vor delimita și marca cu semne vizibile zonele de protecție a peștelui unde pescuitul este interzis sau sînt aplicabile alte norme restrictive. De asemenea, Asociația Generală a Vinatorilor și Pescarilor Sportivi va marca, delimita și afișa condițiile și zonele în care se exercită pescuitul sportiv.

Articolul 23

Îndrumarea unitară a activității piscicole se exercită de către Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare și Apelor; îndrumarea activității piscicole în apele de munte se exercită împreună cu Ministerul Economiei Forestiere și Materialelor de Construcții.

Răspunderea pentru activitatea piscicolă în apele colinare, de șes și maritime revine Ministerului Agriculturii, Industriei Alimentare și Apelor, iar pentru apele de munte, Ministerului Economiei Forestiere și Materialelor de Construcții, care împreună cu comitetele executive ale consiliilor populare județene și al municipiului București vor asigură realizarea programului de dezvoltare a pisciculturii și pescuitului prevăzut în planul național unic de dezvoltare economico-socială.

Articolul 24

Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare și Apelor și Ministerul Economiei Forestiere și Materialelor de Construcții răspund de administrarea și exploatarea fondului piscicol proprietate de stat, potrivit repartizării bazinelor piscicole stabilită prin hotărîre a Consiliului de Miniștri.

Bazinele piscicole proprietate de stat repartizate Ministerului Agriculturii, Industriei Alimentare și Apelor vor fi administrate direct de întreprinderi piscicole de stat județene, cu excepția bazinelor piscicole din Delta Dunării aflate în administrarea directa a unităților din subordinea Centralei "Delta Dunării"; cele repartizate Ministerului Economiei Forestiere și Materialelor de Construcții, de către inspectoratele silvice județene.

Acolo unde suprafețele piscicole nu justifica înființarea de întreprinderi potrivit alineatului precedent și pînă la amenajarea suprafețelor care să permită organizarea unei întreprinderi specializate, se vor organiza ferme în cadrul întreprinderilor piscicole din județele limitrofe.

Articolul 25

Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare și Apelor și Ministerul Economiei Forestiere și Materialelor de Construcții pot da în folosință piscicolă Asociației Generale a Vinatorilor și Pescarilor Sportivi bazine sau zone din bazinele piscicole naturale.

Atribuirea acestora se face pe bază de contracte, încheiate pe durata determinata în funcție de amenajările și alte lucrări prevăzute la art. 7 ce urmează a se executa de către asociație.

Contractele încheiate pînă la data intrării în vigoare a prezentei legi își păstrează valabilitatea, urmînd a fi adaptate potrivit prevederilor legii.

Pentru bazinele piscicole date în folosință se vor defalca din planul Ministerului Agriculturii, Industriei Alimentare și Apelor și al Ministerului Economiei Forestiere și Materialelor de Construcții sarcini de plan pentru Asociația Generală a Vinatorilor și Pescarilor Sportivi, privind livrarea peștelui către organizațiile socialiste în raport cu posibilitățile de exercitare a pescuitului industrial în aceste bazine și ținînd seama de cerințele dezvoltării pescuitului sportiv.

Articolul 26

Pentru îndrumarea și controlul activității piscicole se înființează, în cadrul Ministerului Agriculturii, Industriei Alimentare și Apelor, Inspecția de stat pentru piscicultura și pescuit.

Organizarea și funcționarea Inspecției de stat pentru piscicultura și pescuit se stabilesc prin decret al Consiliului de Stat.

Articolul 27

Încălcarea dispozițiilor din prezenta lege atrage, după caz, răspunderea disciplinară, contravențională, penală, materială sau civilă.

Articolul 28

Constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă:

a) pescuitul electric, cu materii explozive, precum și cu substanțe narcotice de orice fel;

b) pescuitul reproducatorilor în timpul perioadei de prohibitie prin orice metode, sau distrugerea icrelor de peste în aceeași perioadă, în zonele de reproducere naturala;

c) pescuitul puietului și al reproducatorilor de peste din pepiniere și crescatorii piscicole în alte scopuri decît repopularea ori pescuitul industrial;

d) pescuitul sturionilor sub dimensiunea legală, în alte scopuri decît repopularea;

e) reducerea debitului de apa în zone sau bazine piscicole în scopul recoltarii ilicite a peștelui;

f) procurarea în condiții ilicite a peștelui și icrelor în zonele de pescuit;

g) deținerea cu orice titlu de navoade, voloace, setci, ave, prostovoale, virse, de către persoanele fizice neautorizate.

Tentativa se pedepsește în cazul infracțiunilor prevăzute la lit. a)-e).

Distrugerea icrelor de peste în perioada de prohibitie în zonele de reproducere naturala, săvîrșită din culpa, se pedepsește cu închisoare de la o luna la 1 an sau cu amendă.

Articolul 29

Faptele prevăzute la art. 28 lit. a), b), c) d) și e) dacă sînt săvîrșite în timpul nopții, ori de 2 sau mai multe persoane împreună, se pedepsesc cu închisoare de la 1 la 4 ani.

Tentativa se pedepsește.

Articolul 30

Constatarea faptelor ce constituie infracțiunile prevăzute la art. 28 și 29 se face, în afară de organele de urmărire penală, și de împuterniciții Ministerului Agriculturii, Industriei Alimentare și Apelor pentru toate bazinele piscicole, împuterniciții Ministerului Economiei Forestiere și Materialelor de Construcții pentru bazinele piscicole repartizate acestui minister și de împuterniciții Asociației Generale a Vinatorilor și Pescarilor Sportivi pentru bazinele și zonele de bazine date în folosință acesteia, care, pe baza actelor încheiate, vor sesiza organele de urmărire penală.

Articolul 31

Faptele care constituie contravenții la normele de pescuit și protecția fondului piscicol și sancțiunile aplicabile se stabilesc prin hotărîre a Consiliului de Miniștri. Sancțiunile contravenționale pot fi aplicate și persoanelor juridice.

Articolul 32

Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare și Apelor și Ministerul Economiei Forestiere și Materialelor de Construcții și Asociația Generală a Vinatorilor și Pescarilor Sportivi vor putea acorda premii celor care se vor evidenția în mod deosebit în combaterea braconajului, constatarea contravențiilor și sesizarea comiterii infracțiunilor prevăzute în prezenta lege.

Articolul 33

Pescarii încadrați în unitățile piscicole din delta și lunca Dunării, Complexul Razelm-Sinoe și apele litorale, care au realizat individual planul lunar de producție, au dreptul de a cumpara, în luna următoare, de la unitățile unde sînt angajați, pentru consum propriu, următoarele cantități de peste, cu excepția sturionilor:

- 10 kilograme peste lunar, pescarii care activează în baltile luncii și deltei Dunării, precum și în Complexul Razelm-Sinoe;

- 15 kilograme de peste lunar, pescarii care activează în apele litorale.

Cumpărarea se face la preț de producție.

De drepturile prevăzute la alineatele precedente beneficiază și personalul navigant care deservește brigazile de pescuit, dacă brigada din care face parte și-a realizat planul lunar de producție pe luna respectiva.

Articolul 34

Utilizarea apei din bazinele naturale și lacurile de acumulare existente, pentru creșterea peștelui, se face în mod gratuit. Utilizarea apei pentru piscicultura în lacurile de acumulare ce se vor construi se va face în condițiile prevăzute în documentațiile tehnico-economice avizate, după caz, de Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare și Apelor sau Ministerul Economiei Forestiere și Materialelor de Construcții.

Articolul 35

Prezenta lege intră în vigoare la 30 de zile de la data publicării în Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România.

Articolul 36

Decretul nr. 43/1954

pentru reglementarea pescuitului și protecția fondului piscicol, republicat în Buletinul Oficial nr. 25 din 20 februarie 1969;

Hotărîrea Consiliului de Miniștri nr. 184/1954

privind reglementarea pescuitului, administrarea și exploatarea bazinelor piscicole, protecția și paza fondului piscicol, publicată în Colecția de hotărîri și dispoziții ale Consiliului de Miniștri nr. 11 din 13 februarie 1954;

Hotărîrea Consiliului de Miniștri nr. 525/1954

pentru aprobarea Instrucțiunilor privind regulile de pescuit publicate în Colecția de hotărîri și dispoziții ale Consiliului de Miniștri nr. 22 din 21 aprilie 1954, modificată prin

Hotărîrea Consiliului de Miniștri nr. 2264/1954

și orice alte dispoziții contrare prezentei legi se abroga.