Decizia nr. 38/1999
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 28 alin. 1 lit. f) din Legea nr. 12/1974 privind piscicultura și pescuitul
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1
- Legea nr. 12/1974 26 iulie 1974 (prevederi anume) privind piscicultura și pescuitul
Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.
Lucian Mihai - președinte
Costica Bulai - judecător
Constantin Doldur - judecător
Kozsokar Gabor - judecător
Ioan Muraru - judecător
Nicolae Popa - judecător
Lucian Stangu - judecător
Florin Bucur Vasilescu - judecător
Romul Petru Vonica - judecător
Ion Bonini - procuror
Maria Bratu - magistrat-asistent
Pe rol se afla soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 28 alin. 1 lit. f) din Legea nr. 12/1974
privind piscicultura și pescuitul, ridicată de Cociorba Lica în Dosarul nr. 4.127/1998 al Judecătoriei Tulcea.
La apelul nominal sunt prezenți Cociorba Lica, asistat de avocatul Bica Corneliu, și Societatea Comercială "Piscicolă Murighiol" - S.A., reprezentată de Teodoru Visarion. Lipsește Societatea Comercială "Covatica Emav" - S.N.C. Tulcea, pentru care procedura de citare este legal îndeplinită.
Nefiind cereri prealabile, se constata cauza în stare de judecată și se da cuvântul în fond părților prezente.
Avocatul autorului excepției Cociorba Lica solicita admiterea acesteia, sustinand ca "dispoziția incriminatorie" din
este neconstitutionala, deoarece Constituția reglementează numai doua forme de proprietate, publică și privată, nemaiexistand proprietate socialistă de stat sau obsteasca. În aceste condiții, statul nu mai poate fi subiect pasiv al infracțiunii, iar conform
Legii apelor nr. 107/1996 , luciile de apa pot fi concesionate unor persoane juridice sau fizice (ca în speta de fața). În continuare susține ca dispozițiile
art. 28 alin. 1 lit. f) din Legea nr. 12/1974
sunt abrogate implicit potrivit art. 150 alin. (1) din Constituție. În susținerea celor de mai sus depune note scrise.
Reprezentantul Societății Comerciale "Piscicolă Murighiol" - S.A., luând cuvântul, lasă la aprecierea instanței soluționarea excepției ridicate, menționând ca o parte din Delta Dunării este administrată de autoritățile locale, iar o altă parte constituie Rezervatia Biosferei "Delta Dunării".
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției, arătând ca apele fac parte din domeniul public, indiferent de persoana fizica sau juridică care le administrează, potrivit
Legii apelor nr. 107/1996 . Precizează ca o serie de dispoziții din
Legea nr. 12/1974 , printre care și cele ale art. 28, sunt în vigoare. Asupra constituționalității acestor prevederi Curtea s-a pronunțat prin deciziile nr. 4/1993 și nr. 51/1998.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constata următoarele:
Prin Încheierea din 11 noiembrie 1998 Judecătoria Tulcea a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 28 alin. 1 lit. f) din Legea nr. 12/1974
privind piscicultura și pescuitul, ridicată de Cociorba Lica în Dosarul nr. 4.127/1998, aflat pe rolul acelei instanțe.
În motivarea excepției se afirma ca dispozițiile legale menționate contravin Constituției României ca, de altfel, toate dispozițiile
art. 28 din Legea nr. 12/1974 , deoarece în prezent nu mai exista proprietate socialistă de stat sau obsteasca, asa cum a avut în vedere legiuitorul la data adoptării legii. Din expunerea de motive a legii rezultă ca s-a voit ocrotirea pisciculturii și a pescuitului cu referire la proprietatea de stat. În prezent însă realitatile politice, sociale și economice sunt cu totul altele, în sensul că s-a legiferat principiul economiei libere de piața. Neconstituționalitatea
art. 28 alin. 1 lit. f) din Legea nr. 12/1974 , se susține în continuare, rezida în aceea ca expune la o condamnare penală o persoană pentru "procurarea în condiții ilicite a peștelui și icrelor în zonele de pescuit", deși, în condițiile de fața, luciile de apa din Dunăre sau din alte râuri ale României au fost deja și sunt închiriate sau concesionate unor persoane fizice ori persoane juridice de drept privat, cum este și cazul în speta.
Exprimandu-și opinia asupra excepției de neconstituționalitate, potrivit prevederilor
art. 23 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 , republicată, Judecătoria Tulcea arata ca, deși prin
Legea apelor nr. 107 din 25 decembrie 1996
s-a prevăzut dreptul cetățenilor români de a închiria sau de a concesiona lucii de apa din zona Dunării, aceasta nu echivaleaza cu dezincriminarea faptelor prevăzute la
art. 28 din Legea nr. 12/1974 .
În conformitate cu dispozițiile
art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicată, au fost solicitate punctele de vedere ale președinților celor două Camere ale Parlamentului și Guvernului.
În punctul de vedere al președintelui Camerei Deputaților se arata ca statul, care, potrivit Constituției, este titularul proprietății publice, are obligația ocrotirii acesteia, apele, respectiv zonele de pescuit, făcând parte din această categorie. Faptul ca bunurile proprietate publică pot fi închiriate sau concesionate nu absolvă statul de obligația ocrotirii acestui tip de proprietate, respectiv a bazinelor piscicole, acest lucru fiind consfintit în art. 135 alin. (1) din Constituție. Peștele este un aliment de baza, a cărui recoltare sau procurare trebuie reglementată strict, motiv pentru care se considera ca
art. 28 din Legea nr. 12/1974 , care stabilește infracțiunile și pedepsele, respecta norma constituțională din art. 135. Se conchide ca excepția de neconstituționalitate ridicată este neîntemeiată.
În punctul de vedere al Guvernului se arata, în esenta, ca prevederile
art. 28 lit. f) din Legea nr. 12/1974
sunt constituționale, iar excepția invocată este neîntemeiată.
Apele fac parte integrantă din patrimoniul public al statului, în condițiile dispozițiilor constituționale și ale excepțiilor prevăzute în
Legea apelor nr. 107/1996 , indiferent de persoana fizica sau juridică în a carei administrare s-ar putea afla [ art. 1 alin. (4) din Legea nr. 107/1996 ]. Regimul de exploatare a fondului piscicol, precum și exercitarea pescuitului în cursurile de apa naturale sau amenajate sunt reglementate prin dispozițiile
și ale
Legii nr. 12/1974 , concretizate prin acte normative subordonate
legii. Se menționează și faptul ca prin Legea apelor nr. 107/1996
au fost abrogate
art. 8, 24, 25 și 34 din Legea nr. 12/1974 , însă dispozițiile art. 28, privitoare la infracțiuni, au rămas nemodificate.
Președintele Senatului nu a comunicat punctul sau de vedere.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al președintelui Camerei Deputaților, punctul de vedere al Guvernului, raportul judecătorului-raportor, susținerile părților prezente, concluziile procurorului și dispozițiile legale atacate, raportate la prevederile Constituției, precum și ale
Legii nr. 47/1992 , retine următoarele:
Curtea Constituțională este legal sesizată cu excepția de neconstituționalitate și este competența sa o soluționeze, în conformitate cu prevederile art. 144 lit. c) din Constituție și ale
art. 23 din Legea nr. 47/1992 , republicată.
Excepția privește dispozițiile
art. 28 alin. 1 lit. f) din Legea nr. 12/1974
privind piscicultura și pescuitul. Această lege cuprinde la cap. V, intitulat Raspunderi și sancțiuni, o serie de dispoziții prin care sunt incriminate ca infracțiuni și sancționate ca atare unele fapte considerate periculoase pentru fondul piscicol. Între aceste dispoziții, locul principal îl ocupa cele ale art 28 și 29, care au următorul conținut:
- Art. 28. - "Constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă:
a) pescuitul electric, cu materii explozive, precum și cu substanțe narcotice de orice fel;
b) pescuitul reproducatorilor în timpul perioadei de prohibitie, prin orice metode, sau distrugerea icrelor de peste în aceeași perioadă, în zonele de reproducere naturala;
c) pescuitul puietului și al reproducatorilor de peste din pepiniere și crescatorii piscicole în alte scopuri decât repopularea ori pescuitul industrial;
d) pescuitul sturionilor sub dimensiunea legală, în alte scopuri decât repopularea;
e) reducerea debitului de apa în zone sau bazine piscicole în scopul recoltarii ilicite a peștelui;
f) procurarea în condiții ilicite a peștelui și icrelor în zonele de pescuit;
g) deținerea cu orice titlu de navoade, voloace, setci, ave, prostovoale, varse, de către persoanele fizice neautorizate.
Tentativa se pedepsește în cazul infracțiunilor prevăzute la lit. a)-e).
Distrugerea icrelor de peste în perioada de prohibitie în zonele de reproducere naturala, săvârșită din culpa, se pedepsește cu închisoare de la o luna la un an sau cu amendă;"
- Art. 29. - "Faptele prevăzute la art. 28 lit. a), b), c), d) și e), dacă sunt săvârșite în timpul nopții, ori de doua sau mai multe persoane împreună, se pedepsesc cu închisoare de la 1 la 4 ani.
Tentativa se pedepsește."
Dispozițiile
art. 28 din Legea nr. 12/1974
au mai constituit obiectul controlului de constituționalitate. Astfel, prin Decizia nr. 51 din 19 martie 1998, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 160 din 22 aprilie 1998, Curtea Constituțională a respins excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 28 alin. 1 lit. g) prin care este incriminata "deținerea cu orice titlu de navoade, voloace, setci, ave, prostovoale, varse, de către persoanele fizice neautorizate". Respingând excepția de neconstituționalitate, argumentata cu motivarea ca dispozițiile
art. 28 alin. 1 lit. g) din Legea nr. 12/1974
contravin prevederilor art. 49 din Constituție, Curtea Constituțională a reținut ca "Scopul acestei limitări este protecția fondului piscicol, deci a unui interes general. Cum aceasta limitare este stabilită prin lege, textul atacat nu contravine art. 41 alin. (1) din Constituție și deci excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată".
În speta, excepția de neconstituționalitate are ca obiect dispozițiile
art. 28 alin. 1 lit. f) din Legea nr. 12/1974 , cu argumentarea ca sunt contrare prevederilor art. 135 din legea fundamentală, deoarece în prezent, potrivit acestor dispoziții, nu mai exista proprietate de stat sau obsteasca, or, din expunerea de motive la
rezultă ca s-a voit ocrotirea pisciculturii și a pescuitului cu privire la proprietatea de stat.
Examinând argumentele invocate de autorul excepției, Curtea constata ca acestea sunt neintemeiate. Potrivit art. 135 alin. (4) din Constituție, apele, precum și fondul piscicol sunt proprietate publică, al cărui titular este statul.
Acest regim al proprietății nu se schimba atunci când anumite lucii de apa sunt concesionate sau închiriate în vederea exploatării fondului piscicol. Regulile de exploatare și de apărare a acestui fond sunt cele stabilite de lege, adică fie de
Legea apelor nr. 107/1996 , fie de
privind piscicultura și pescuitul.
În conformitate cu prevederile cu caracter de principiu ale Constituției,
Legea apelor nr. 107 din 25 septembrie 1996
cuprinde și ea dispoziții privind regimul apelor. Astfel, în art. 1 alin. (2) al legii se prevede că "Apele fac parte integrantă din patrimoniul public. Protecția, punerea în valoare și dezvoltarea durabila a resurselor de apa sunt acțiuni de interes general". De asemenea, art. 4 alin. (2) prevede că "Apele din domeniul public se dau în administrare Regiei Autonome "Apele Române" de către Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului, în condițiile legii". Potrivit dispozițiilor art. 5 alin. (3), "Regimul de exploatare a fondului piscicol, precum și exercitarea pescuitului în cursurile de apa naturale sau amenajate sunt supuse prevederilor prezentei legi și reglementărilor specifice", iar în art. 33 alin. (1) se prevede că "Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului poate concesiona sau închiria parte din domeniul public al apelor, pentru exploatarea apelor de suprafața sau subterane, cu excepția apelor geotermale, a materialelor din acestea și din maluri, precum și pentru valorificarea vegetatiei din albiile minore și de pe maluri, folosirea energiei apelor, exploatarea luciului de apa pentru piscicultura, pescuit, agrement ori sporturi nautice, ca și pentru alte activități, cu respectarea prevederilor legale".
În consecința, reglementarea prevăzută la
art. 28 alin. 1 lit. f) din Legea nr. 12/1974
privind piscicultura și pescuitul este constituțională.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) din Constituție, precum și al art. 13 alin. (1) lit. A.c) și al
art. 23 din Legea nr. 47/1992 , republicată,
CURTEA
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 28 alin. 1 lit. f) din Legea nr. 12/1974
privind piscicultura și pescuitul, ridicată de Cociorba Lica în Dosarul nr. 4.127/1998 al Judecătoriei Tulcea.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din data de 11 martie 1999.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, LUCIAN MIHAI Magistrat-asistent, Maria Bratu
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.