Decizia nr. 622/2016
referitoare la excepția de neconstituționalitate a Ordonanței Guvernului nr. 12/2014 pentru modificarea și completarea Legii nr. 11/1991 privind combaterea concurenței neloiale și a altor acte în domeniul protecției concurenței, în ansamblul său și cu referire la prevederile art. III pct. 1, 5 și 6 din ordonanță, a Legii nr. 117/2015 privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 12/2014 pentru modificarea și completarea Legii nr. 11/1991 privind combaterea concurenței neloiale și a altor acte în domeniul protecției concurenței, în ansamblul său și cu referire la articolul unic pct. 6 și 8 din lege, a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/2014 privind procedurile naționale în domeniul ajutorului de stat, precum și pentru modificarea și completarea Legii concurenței nr. 21/1996 , în ansamblul său și cu referire la art. 50 pct. 1 și 5 din ordonanța de urgență, și a Legii nr. 20/2015 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/2014 privind procedurile naționale în domeniul ajutorului de stat, precum și pentru modificarea și completarea Legii concurenței nr. 21/1996 , în ansamblul său și cu referire la art. I din lege
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 2
- Decizia nr. 65/1995 20 iunie 1995 referitoare la constituționalitatea Legii pentru aprobarea Ordonanței de urgenta a Guvernu…
- OG nr. 12/2014 31 iulie 2014 pentru modificarea și completarea Legii nr. 11/1991 privind combaterea concurenței neloial…
Are ca temei 1
- Legea nr. 119/2014 14 iulie 2014 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe
Valer Dorneanu
- președinte
Marian Enache
- judecător
Petre Lăzăroiu
- judecător
Mircea Ștefan Minea
- judecător
Daniel Marius Morar
- judecător
Mona-Maria Pivniceru
- judecător
Livia Doina Stanciu
- judecător
Simona-Maya Teodoroiu - judecător
Varga Attila
- judecător
Simina Popescu
- magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Luminița Nicolescu.
1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a
Ordonanței Guvernului nr. 12/2014
pentru modificarea și completarea
privind combaterea concurenței neloiale și a altor acte în domeniul protecției concurenței, cu referire la prevederile
art. III pct. 1, 5 și 6 din ordonanță, a Legii nr. 117/2015
privind aprobarea
Ordonanței Guvernului nr. 12/2014
pentru modificarea și completarea
privind combaterea concurenței neloiale și a altor acte în domeniul protecției concurenței, cu referire la articolul unic pct. 6 și 8 din lege, ale
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/2014
privind procedurile naționale în domeniul ajutorului de stat, precum și pentru modificarea și completarea
Legii concurenței nr. 21/1996 , cu referire la
art. 50 pct. 1 și 5 din ordonanța de urgență, și a Legii nr. 20/2015
pentru aprobarea
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/2014
privind procedurile naționale în domeniul ajutorului de stat, precum și pentru modificarea și completarea
Legii concurenței nr. 21/1996 , cu referire la art. I din lege, excepție ridicată de Societatea Comercială Quadrant-Amroq Beverages - S.R.L. din București în Dosarul nr. 3.245/2/2015 al Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, de Mega Image - S.R.L. în Dosarul nr. 3.081/2/2015 al Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și de Selgros Cash &Carry Romania - S.R.L. în Dosarul nr. 3.229/2/2015 al Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul dosarelor conexate nr. 1.719D/2015, nr. 13D/2016 și nr. 14D/2016 ale Curții Constituționale.
2. Dezbaterile au avut loc la 20 septembrie 2016, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, când Curtea, în temeiul dispozițiilor
art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992
privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, a dispus conexarea dosarelor nr. 13D/2016 și nr. 14D/2016 la Dosarul nr. 1.719D/2015, care a fost primul înregistrat. Potrivit aceleiași încheieri, Curtea, în temeiul dispozițiilor art. 57 și
art. 58 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , a dispus amânarea pronunțării pentru data de 13 octombrie 2016, când a pronunțat prezenta decizie.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarelor, reține următoarele:
3. Prin Încheierea din 12 noiembrie 2015, pronunțată în Dosarul nr. 3.245/2/2015, Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. III din Ordonanța Guvernului nr. 12/2014
pentru modificarea și completarea
privind combaterea concurenței neloiale și a altor acte în domeniul protecției concurenței, a
privind aprobarea
Ordonanței Guvernului nr. 12/2014
pentru modificarea și completarea
privind combaterea concurenței neloiale și a altor acte în domeniul protecției concurenței, a
art. 50 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2014
privind procedurile naționale în domeniul ajutorului de stat, precum și pentru modificarea și completarea
Legii concurenței nr. 21/1996 , a
pentru aprobarea
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/2014
privind procedurile naționale în domeniul ajutorului de stat, precum și pentru modificarea și completarea
și a
art. III pct. 1, 5 și 6 din Ordonanța Guvernului nr. 12/2014 , articolului unic pct. 6 și 8 din
art. 50 pct. 1 și 5 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2014 . Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Societatea Comercială Quadrant-Amroq Beverages - S.R.L. din București într-o cauză având ca obiect anularea unei decizii emise de Consiliul Concurenței.
4. Prin Încheierea din 11 decembrie 2015, pronunțată în Dosarul nr. 3.081/2/2015, Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. III pct. 1 din Ordonanța Guvernului nr. 12/2014
pentru modificarea și completarea
privind combaterea concurenței neloiale și a altor acte în domeniul protecției concurenței, ale articolului unic din
privind aprobarea
Ordonanței Guvernului nr. 12/2014 , în ceea ce privește aprobarea
art. III pct. 1 din Ordonanța Guvernului nr. 12/2014 , precum și ale
art. 50 pct. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2014
privind procedurile naționale în domeniul ajutorului de stat, precum și pentru modificarea și completarea
și ale
art. I din Legea nr. 20/2015
pentru aprobarea
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/2014
în ceea ce privește aprobarea
art. 50 pct. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2014 . Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Mega Image - S.R.L. din București într-o cauză având ca obiect "anulare act administrativ - acte privind reglementarea concurenței".
5. Prin Încheierea din 11 decembrie 2015, pronunțată în Dosarul nr. 3.229/2/2015, Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. III (inclusiv pct. 1, 5 și 6) din Ordonanța Guvernului nr. 12/2014
pentru modificarea și completarea
privind combaterea concurenței neloiale și a altor acte în domeniul protecției concurenței, a
privind aprobarea
Ordonanței Guvernului nr. 12/2014
pentru modificarea și completarea
privind combaterea concurenței neloiale și a altor acte în domeniul protecției concurenței (inclusiv pct. 6 și 8), a
art. 50 (inclusiv pct. 1 și 5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2014
privind procedurile naționale în domeniul ajutorului de stat, precum și pentru modificarea și completarea
și a
pentru aprobarea
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/2014
privind procedurile naționale în domeniul ajutorului de stat, precum și pentru modificarea și completarea
Legii concurenței nr. 21/1996 . Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Selgros Cash & Carry România - S.R.L. din Brașov într-o cauză având ca obiect "anulare act administrativ - acte privind reglementarea concurenței".
6. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin că
Ordonanța Guvernului nr. 12/2014
și
au fost adoptate cu încălcarea art. 115 alin. (1), respectiv art. 76 alin. (1) și (2) din Constituție. Astfel, deși ordonanțele simple nu pot reglementa aspecte ce țin de domeniul legii organice, în cazul de față,
Ordonanța Guvernului nr. 12/2014
vizează modificarea
Legii concurenței nr. 21/1996 , care este o lege organică. Totodată,
Ordonanța Guvernului nr. 12/2014
a fost emisă cu depășirea atribuțiilor conferite Guvernului prin
privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe. Astfel, prin
Legea nr. 119/2014 , Guvernul a fost abilitat ca, de la data intrării în vigoare a acestei legi, dar nu înainte de încheierea primei sesiuni ordinare a anului 2014, și până la reluarea lucrărilor Parlamentului în cea de-a doua sesiune ordinară a anului 2014, să emită ordonanțe în domenii care nu fac obiectul legilor organice. Deși în cuprinsul
Ordonanței Guvernului nr. 12/2014
se menționează că este emisă în temeiul
Legii nr. 119/2014 , aceasta nu respectă condiția esențială impusă de legea de abilitare, și anume să nu vizeze domenii care fac obiectul legilor organice. Ca atare, și
de aprobare a
Ordonanței Guvernului nr. 12/2014
este neconstituțională, fiind emisă cu încălcarea art. 76 alin. (1) și (2) din Constituție, în condițiile în care aceasta este o lege ordinară, dar vizează modificarea unei legi organice.
7. De asemenea, autorii susțin că
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2014
a fost emisă cu încălcarea art. 115 alin. (4) și (6) din Constituție, deoarece în acest caz nu există o situație de "urgență", care să nu fi putut suporta amânarea reglementării, astfel încât să fie consultat și publicul interesat. Astfel, în preambulul
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/2014
este justificată doar urgența adoptării reglementărilor în domeniul ajutorului de stat, dar nu se face nicio mențiune cu privire la acele situații extraordinare, a căror reglementare nu putea fi amânată și care au determinat urgența modificării unor prevederi ale
Legii concurenței nr. 21/1996 , care nu aveau nicio legătură cu ajutoarele de stat. În plus, conținutul
art. 50 pct. 5 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2014 , care reia prevederile
art. III din Ordonanța Guvernului nr. 12/2014
de modificare a
art. 43 alin. (4) din Legea concurenței nr. 21/1996 , denotă că, în realitate, urgența adoptării acestor prevederi legale a fost determinată de necesitatea acoperirii viciilor de neconstituționalitate care afectează
Ordonanța Guvernului nr. 12/2014 . Mai mult, circumstanțele particulare ale prezentei cauze denotă că există suspiciuni rezonabile în sensul că
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2014
a fost adoptată pro causa, pentru a permite adoptarea unei decizii nelegale, viciată prin aceea că, între data audierilor în fața Consiliului Concurenței (23 octombrie 2014) și data deliberării Plenului Consiliului Concurenței (9 decembrie 2014), cvorumul nu mai putea fi întrunit, respectiv componența membrilor plenului Consiliului Concurenței nu mai putea fi aceeași.
8. Se mai susține că garanția fundamentală a respectării egalității de tratament și a dreptului la apărare al persoanei investigate o reprezintă asigurarea continuității organului colegial abilitat de lege a constata eventuala încălcare a legii și a sancționa. Dreptul persoanei investigate de a beneficia de aceeași componență a plenului reprezintă reflexul, în plan administrativ, al respectării dreptului la un proces echitabil. Acest drept garantat de Constituție și instituit în favoarea persoanei investigate prin art. 19 din legea organică a concurenței a fost modificat prin
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2014 . Or, art. 115 alin. (6) din Constituție este clar și imperativ atunci când interzice adoptarea unor ordonanțe de urgență care "să afecteze drepturile, libertățile și îndatoririle prevăzute de Constituție".
9. De asemenea, se mai susține că
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2014
este neconstituțională, fiind aprobată cu încălcarea art. 115 alin. (5) teza finală din Constituție, care impunea aprobarea acesteia cu majoritatea prevăzută la art. 76 alin. (1) pentru legile organice. Or, astfel cum rezultă din
de aprobare a
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/2014 , aceasta a fost adoptată cu majoritatea prevăzută de
art. 76 alin. (2) pentru legile ordinare. La rândul său, Legea nr. 20/2015
este neconstituțională, fiind emisă cu încălcarea art. 76 alin. (1) și art. 115 alin. (5) din Constituție, deoarece reprezintă o lege ordinară prin care se modifică, respectiv aprobă o ordonanță de urgență care modifică prevederi în domeniul legii organice. Cu alte cuvinte, neconstituționalitatea
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/2014
se răsfrânge și asupra
legii de aprobare a acesteia, respectiv Legea nr. 20/2015 .
10. Distinct, în Dosarul nr. 13D/2016, se mai susține că
Legea nr. 21/1996 , prin care s-a înființat Consiliul Concurenței, este o lege organică în ceea ce privește prevederile ce reglementează statutul autorității administrative autonome și, ca urmare, orice modificare a acestor norme (în speță, cvorumul stabilit de lege pentru adoptarea de acte administrative de către Plenul Consiliului Concurenței) trebuie să facă obiectul unei legi organice. Pe cale de consecință, prin adoptarea unei ordonanțe simple în acest domeniu, Guvernul a nesocotit prevederile art. 115 alin. (1) din Constituție. Prin modificarea cvorumului legal stabilit pentru întrunirea Plenului Consiliului Concurenței, Guvernul a depășit în mod flagrant limitele stabilite de
privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe, nesocotind, din nou, prevederile Legii fundamentale. Astfel, din preambulul
Ordonanței Guvernului nr. 12/2014
reiese că Guvernul și-a întemeiat prerogativa de a emite ordonanța, între altele, pe
art. 1 pct. I.16 din Legea nr. 119/2014
privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe, care îl abilitează să emită ordonanțe în domenii care nu fac obiectul legilor organice, cu referire la domeniul protecției concurenței. Însă, normele referitoare la organizarea și funcționarea unei autorități administrative autonome fac obiectul domeniului rezervat legii organice, legea de abilitare neputându-se, deci, în niciun caz, referi la abilitarea Guvernului de a modifica Legea concurenței, atât timp cât aceasta reglementează, inter alia, organizarea și funcționarea Consiliului Concurenței, autoritate administrativă autonomă în sensul Legii fundamentale. Astfel, sunt încălcate grav limitele abilitării acordate de Parlament și, implicit, prevederile art. 108 alin. (3) din Constituție. Prin urmare, neconstituționalitatea
art. III pct. 1 din Ordonanța Guvernului nr. 12/2014
se extinde și asupra
Legii nr. 117/2015 , de aprobare a acestei ordonanțe, în conformitate cu prevederile art. 115 alin. (7) din Constituție, deoarece conținutul său este încorporat în legea de aprobare aferentă.
11. În susținerea criticii de neconstituționalitate este invocată jurisprudența Curții Constituționale în care s-a statuat asupra condițiilor de emitere a ordonanțelor de urgență ( Decizia nr. 65 din 20 iunie 1995 ,
Decizia nr. 447 din 29 octombrie 2013 ,
Decizia nr. 421 din 9 mai 2007 ), arătându-se că nu au fost respectate aceste condiții și că reglementarea referitoare la cvorumul legal al Plenului Consiliului Concurenței trebuia să facă obiectul procedurii obișnuite de legiferare. Se mai arată și că
art. 50 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2014
este singurul text din actul normativ menționat care a intrat în vigoare chiar la data publicării acestuia în Monitorul Oficial al României, Partea I. Or, nu există niciun fel de justificare prin care să se explice de ce era necesar ca art. 50 să intre în vigoare anterior celorlalte dispoziții ale actului normativ.
12. Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal apreciază că prevederile legale criticate sunt conforme dispozițiilor constituționale invocate. Instanța judecătorească se referă și la jurisprudența Curții Constituționale în materie, respectiv
Decizia nr. 568 din 15 septembrie 2015 , prin care s-a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate și s-a constatat că dispozițiile art. III pct. 5 [cu referire la
art. 43 alin. (4) din Legea concurenței nr. 21/1996 ] și pct. 6 din
Ordonanța Guvernului nr. 12/2014
sunt constituționale în raport cu criticile formulate. Instanța judecătorească apreciază că existența unei situații extraordinare este redată în preambulul și nota de fundamentare a
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/2014 , la punctul 1 denumit "Descrierea situației actuale", din secțiunea a 2-a denumită "Motivul emiterii prezentului act normativ", prin mențiunea "eficientizarea activității Consiliului Concurenței, prin raportare la gradul de încărcare al fiecărui membru al plenului, luând în considerare lucrările în care este implicat acesta."
13. Potrivit prevederilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
14. Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Astfel, referitor la critica extrinsecă de neconstituționalitate formulată cu privire la
art. III din Ordonanța Guvernului nr. 12/2014 , reține că acest act normativ a fost adoptat în temeiul
art. 1 pct. I.16 din Legea nr. 119/2014 , care a permis Guvernului să adopte ordonanțe pentru modificarea și completarea
privind combaterea concurenței neloiale, cu modificările și completările ulterioare, și a altor acte în domeniul protecției concurenței. Invocă jurisprudența Curții Constituționale, spre exemplu,
deciziile nr. 548 din 15 mai 2008
și nr. 786 din 13 mai 2009, prin care instanța de contencios constituțional a statuat că printr-o lege ordinară se pot modifica dispoziții dintr-o lege organică, dacă acestea nu conțin norme de natura legii organice, întrucât se referă la aspecte care nu sunt în directă legătură cu domeniul de reglementare al legii organice; în consecință, criteriul material este cel definitoriu pentru a analiza apartenența sau nu a unei reglementări la categoria legilor ordinare sau organice. Din analiza dispozițiilor
apreciază că aceasta reglementează domeniul protecției concurenței și, printre altele, statutul Consiliului Concurenței, ca autoritate administrativă autonomă. De asemenea, se reglementează și procedurile din fața acestui organism. Potrivit art. 117 alin. (3) din Constituție, autoritățile administrative autonome se pot înființa prin lege organică. Așadar, reglementarea statutului acestei autorități se realizează prin norme de natura legii organice. Pe de altă parte, procedurile desfășurate în fața Consiliului Concurenței, vizate de excepția de neconstituționalitate, sunt stabilite prin norme de natura legii ordinare. Acest fapt a permis Guvernului ca, în baza unei legi de abilitare ( Legea nr. 119/2014 ), să le modifice prin intermediul prevederilor legale criticate din
Ordonanța Guvernului nr. 12/2014 . În aceste condiții nu se poate reține critica referitoare la încălcarea art. 115 alin. (1) din Constituție, textele legale criticate ținând de domeniul legii ordinare. În același sens invocă
Decizia Curții Constituționale nr. 568/2015 .
15. Referitor la critica de neconstituționalitate a
art. 50 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2014 , raportată la art. 21 coroborat cu art. 115 alin. (6) din Constituție, reține că textul de lege criticat reprezintă o normă procedurală, stabilită prin act normativ de nivel primar, care reglementează soluționarea plângerii împotriva deciziei Consiliului Concurenței, împreună cu analizarea fondului litigiului de către instanța judecătorească. Or, soluționarea unor asemenea chestiuni este guvernată de principiul oralității, contradictorialității și a obligativității citării părților. Prin urmare, apreciază că dispozițiile
art. 50 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2014
oferă suficiente garanții pentru exercitarea dreptului la apărare, pentru evitarea arbitrariului și protecția drepturilor operatorilor economici aflați într-o investigație a Consiliului Concurenței, asigurând un just echilibru între interesele părților: pe de o parte, strângerea de informații cu privire la activitatea unei persoane bănuite de încălcarea normelor privind concurența și, implicit, apărarea interesului public, iar, pe de altă parte, apărarea drepturilor și libertăților persoanei investigate. Astfel, operatorul economic supus procedurii de investigație poate formula contestație în fața Înaltei Curți de Casație și Justiție. Cu această ocazie, în fața instanței judecătorești, în cadrul dezbaterii pe fond a acțiunii formulate de operatorul economic împotriva deciziei Consiliului Concurenței, de constatare a încălcării regulilor concurenței, el va fi citat și va avea posibilitatea să administreze, cu încuviințarea instanței de judecată, toate probele considerate utile, pertinente și concludente pentru stabilirea adevărului judiciar. De asemenea, precizează că în preambulul actului normativ criticat se regăsesc condițiile de admisibilitate a adoptării ordonanței de urgență a Guvernului din perspectiva art. 115 din Constituție și că aceste elemente vizează interesul public și constituie situații de urgență și extraordinare, în cauză fiind o stare de fapt obiectivă, cuantificabilă, independentă de voința Guvernului, care punea în pericol un interes public, astfel încât nu poate fi reținută critica privind încălcarea art. 115 alin. (4) din Constituție.
16. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului, rapoartele întocmite de judecătorii-raportori, notele scrise depuse la dosare, susținerile părților prezente, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
17. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
18. Obiectul excepției de neconstituționalitate, potrivit actelor de sesizare, îl constituie:
-
Articolul III
din Ordonanța Guvernului nr. 12/2014
pentru modificarea și completarea
privind combaterea concurenței neloiale și a altor acte în domeniul protecției concurenței, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 586 din 6 august 2014;
-
privind aprobarea
Ordonanței Guvernului nr. 12/2014
pentru modificarea și completarea
privind combaterea concurenței neloiale și a altor acte în domeniul protecției concurenței, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 355 din 22 mai 2015;
-
Articolul 50
din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2014
privind procedurile naționale în domeniul ajutorului de stat, precum și pentru modificarea și completarea
Legii concurenței nr. 21/1996 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 893 din 9 decembrie 2014;
-
pentru aprobarea
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/2014
privind procedurile naționale în domeniul ajutorului de stat, precum și pentru modificarea și completarea
Legii concurenței nr. 21/1996 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 160 din 6 martie 2015; precum și ale
art. III pct. 1, 5 și 6 din Ordonanța Guvernului nr. 12/2014 ; articolului unic pct. 6 și 8 din
art. 50 pct. 1 și 5 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2014
și
art. I din Legea nr. 20/2015 .
19. Având în vedere că în cele trei cauze sunt formulate și critici de neconstituționalitate extrinsecă, Curtea reține că obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie atât prevederile actelor normative criticate, în ansamblul lor, cât și prevederile din aceste acte normative menționate punctual în actele de sesizare. Curtea reține că aceste prevederi de lege au produs efecte juridice în cauze, pe parcursul derulării procedurii în fața Consiliului Concurenței, în diferitele ei etape, și având în vedere Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea reține că obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile
Ordonanței Guvernului nr. 12/2014 , în ansamblul său, și cu referire la
art. III pct. 1, 5 și 6 din ordonanță, ale Legii nr. 117/2015 , în ansamblul său, și cu referire la articolul unic pct. 6 și 8 din lege, ale
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/2014 , în ansamblul său, și cu referire la
art. 50 pct. 1 și 5 din ordonanța de urgență și ale Legii nr. 20/2015 , în ansamblul său și cu referire la art. I din lege.
20. În opinia autorilor excepției, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 76 alin. (1) și (2) privind adoptarea legilor, art. 108 alin. (3) privind emiterea ordonanțelor Guvernului, art. 115 referitor la regimul ordonanțelor și al ordonanțelor de urgență ale Guvernului, precum și în art. 117 alin. (3), potrivit căruia "Autoritățile administrative autonome se pot înființa prin lege organică".
21. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că autorii excepției de neconstituționalitate formulează, cu precădere, critici de neconstituționalitate extrinsecă asupra actelor normative ce formează obiectul excepției de neconstituționalitate, referitoare la condițiile de cvorum legal al Plenului Consiliului Concurenței, care, în opinia autorilor excepției, țin de statutul acestei autorități publice, și nu de procedura derulată în fața sa, și, prin urmare, ar trebui reglementate prin norme de natura legii organice.
22. Referitor la Consiliul Concurenței, Curtea observă că Legea fundamentală nu nominalizează explicit, nu cuprinde reglementări exprese referitoare la această autoritate administrativă autonomă și nici nu impune reglementarea organizării sau funcționării sale prin norme de natura legii organice, ale cărei domenii, stabilite prin art. 73 alin. (3) din Constituție, sunt de strictă interpretare și aplicare. În același timp, Curtea reține că, potrivit art. 117 alin. (3) din Constituție "Autorități administrative autonome se pot înființa prin lege organică", dispozițiile constituționale menționate fiind de asemenea de strictă interpretare (a se vedea în acest sens
Decizia Curții Constituționale nr. 16 din 10 ianuarie 2007 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 66 din 29 ianuarie 2007), fără a putea fi extinse și cu privire la organizarea și funcționarea unor asemenea autorități. Exigența constituțională privind reglementarea prin lege organică vizează, așadar, doar înființarea Consiliului Concurenței, ca autoritate administrativă autonomă, iar această exigență a fost respectată, având în vedere că
a fost adoptată cu majoritatea cerută pentru legile organice [majoritate prevăzută art. 74 alin. (1) din Constituție, devenit art. 76 alin. (1) din Constituția republicată în anul 2003]. Astfel, potrivit art. 14 alin. (1) din
cap. IV intitulat "Consiliul Concurenței" din Legea nr. 21/1996 , republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 153 din 29 februarie 2016, "Se înființează Consiliul Concurenței, autoritate administrativă autonomă în domeniul concurenței, cu personalitate juridică, care își exercită atribuțiile potrivit prevederilor prezentei legi."
23. Referitor la condițiile de cvorum și pentru luarea deciziilor de Plenul Consiliului Concurenței, la care se referă dispozițiile de lege criticate, respectiv,
art. III pct. 1 din Ordonanța Guvernului nr. 12/2014 ,
art. 50 pct. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2014
și articolul unic pct. 6 din
Legea nr. 117/2015 , Curtea constată că acestea reprezintă aspecte privind funcționarea Consiliului Concurenței, fără a reglementa cu privire la statutul acestei autorități. Astfel, potrivit dispozițiilor
art. 19 alin. (1) din cap. IV din Legea nr. 21/1996 , republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 153 din 29 februarie 2016, "Consiliul Concurenței își desfășoară activitatea, deliberează și ia decizii în plen sau în comisii. Plenul Consiliului Concurenței se întrunește valabil în prezența majorității membrilor în funcție, dar nu mai puțin de 3 dintre aceștia, și adoptă hotărâri cu votul majorității membrilor prezenți. Comisia adoptă hotărâri cu majoritatea voturilor membrilor. Plenul adoptă hotărâri asupra chestiunilor de natură economico-administrativă, la solicitarea președintelui."
24. Prin
Decizia nr. 568 din 15 septembrie 2015 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 844 din 12 noiembrie 2015, Curtea Constituțională a statuat că "reglementarea statutului Consiliului Concurenței se realizează prin norme de natura legii organice, dar procedurile în fața sa, vizate de obiectul excepției de neconstituționalitate, sunt stabilite prin norme de natura legii ordinare". În accepțiunea acestor considerente, Curtea precizează că mențiunea privind statutul Consiliului Concurenței, acela de autoritate administrativă autonomă, și reglementarea acestuia prin lege organică își găsește temeiul în art. 117 alin. (3) din Constituție privind înființarea prin lege organică a autorităților administrative autonome, nereferindu-se, așadar, la organizarea și funcționarea sa.
25. În jurisprudența sa, Curtea Constituțională a reținut distincția între noțiuni precum "organizare", "funcționare", "statut". Astfel, prin
Decizia nr. 80 din 16 februarie 2014
asupra propunerii legislative privind revizuirea Constituției României, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 246 din 7 aprilie 2014, la paragraful 228, Curtea a reținut că "Propunerea vizează completarea categoriei legilor organice cu privire la legile care reglementează domeniul organizării, funcționării sau statutului unor autorități publice".
26. În lumina acestor considerente, Curtea reține că autorii excepției pleacă, în susținerea criticilor de neconstituționalitate, de la o premisă greșită, aceea că reglementările referitoare la organizarea și funcționarea Consiliului Concurenței țin de domeniul legii organice, premisă care, așa cum s-a arătat mai sus, nu își găsește temei în niciuna dintre dispozițiile Constituției. Pe cale de consecință, în condițiile în care Constituția nu cuprinde dispoziții referitoare la reglementarea prin lege organică a organizării și funcționării Consiliului Concurenței - autoritate administrativă autonomă, ci doar în legătură cu înființarea sa prin lege organică, Curtea constată că nu pot fi reținute criticile de neconstituționalitate extrinsecă formulate. Astfel cum a statuat Curtea Constituțională, în jurisprudența sa, printr-o lege ordinară se pot modifica dispoziții dintr-o lege organică, dacă acestea nu conțin norme de natura legii organice, întrucât se referă la aspecte care nu sunt în directă legătură cu domeniul de reglementare al legii organice. În consecință, criteriul material este cel definitoriu pentru a analiza apartenența sau nu a unei reglementări la categoria legilor ordinare sau organice (a se vedea și
Decizia nr. 53 din 18 mai 1994 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 312 din 9 noiembrie 1994,
Decizia nr. 88 din 2 iunie 1998 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 207 din 3 iunie 1998, și
Decizia nr. 442 din 10 iunie 2015 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 526 din 15 iulie 2015).
27. De asemenea, cu privire la criticile de neconstituționalitate extrinsecă aduse
Ordonanței Guvernului nr. 12/2014 , Curtea observă că acestea sunt asemănătoare celor deja examinate cu prilejul pronunțării
Deciziei nr. 568 din 15 septembrie 2015 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 844 din 12 noiembrie 2015, și
Deciziei nr. 835 din 8 decembrie 2015 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 120 din 16 februarie 2016. Astfel, în jurisprudența sa, Curtea a reținut că
Ordonanța Guvernului nr. 12/2014
a fost adoptată în temeiul
art. 1 pct. I.16 din Legea nr. 119/2014
privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 524 din 14 iulie 2014, lege care a permis Guvernului să adopte ordonanța pentru modificarea și completarea
privind combaterea concurenței neloiale, cu modificările și completările ulterioare, și a altor acte în domeniul protecției concurenței. De asemenea, examinând formula de atestare a legalității adoptării, astfel cum aceasta apare cu ocazia primei publicări a
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 88 din 30 aprilie 1996, Curtea a constatat faptul că aceasta a fost adoptată ca o lege organică. În jurisprudența sa, Curtea a stabilit că este posibil ca o lege organică să cuprindă, din motive de politică legislativă, și norme de natura legii ordinare, dar fără ca aceste norme să capete caracter organic, întrucât, altfel, s-ar extinde domeniile rezervate de Constituție legii organice (a se vedea în acest sens, spre exemplu,
Decizia nr. 548 din 15 mai 2008 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 495 din 2 iulie 2008, și
Decizia nr. 786 din 13 mai 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 400 din 12 iunie 2009). De aceea, Curtea reiterează că printr-o lege ordinară se pot modifica dispoziții dintr-o lege organică, dacă acestea nu conțin norme de natura legii organice, întrucât se referă la aspecte care nu sunt în directă legătură cu domeniul de reglementare al legii organice. Curtea a mai reținut că procedurile în fața Consiliului Concurenței sunt stabilite prin norme de natura legii ordinare, fapt ce a permis Guvernului ca, în baza unei legi de abilitare ( Legea nr. 119/2014 ), să le modifice prin intermediul
Ordonanței Guvernului nr. 12/2014 . Ca atare, Curtea nu a putut reține critica referitoare la încălcarea art. 108 și art. 115 alin. (1) din Constituție.
28. Referitor la critica de neconstituționalitate a
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/2014 , formulată în raport cu art. 115 alin. (4) din Constituție, Curtea reține că urgența adoptării acestui act normativ a fost motivată potrivit preambulului său și notei de fundamentare. Astfel, actul normativ criticat a fost adoptat având în vedere necesitatea adaptării legislației naționale în domeniul ajutorului de stat cu legislația Uniunii Europene și necesitatea creării unui cadru legislativ care să garanteze îndeplinirea condiționalităților exante impuse de Comisia Europeană României pentru accesarea fondurilor europene în perioada de programare 2014-2020. Guvernul a motivat că prin adoptarea acestei ordonanțe de urgență se dorește implementarea unui mecanism de control, la nivel național, prin care să se stabilească atribuțiile și obligațiile furnizorilor, beneficiarilor și ale Consiliului Concurenței în implementarea măsurilor de natura ajutorului de stat și de minimis pentru a se facilita absorbția fondurilor europene și a se evita recuperarea acestora.
29. Considerând că se impune luarea unor măsuri urgente în vederea creării unui cadru legislativ la nivel național care să răspundă solicitărilor Comisiei Europene atât în domeniul ajutorului de stat, cât și în domeniul fondurilor europene, este necesară adoptarea prezentei ordonanțe de urgență care să reglementeze modul în care fondurile publice (naționale și europene), destinate mediului de afaceri, sunt folosite.
30. Totodată, în Nota de fundamentare a
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/2014 , Guvernul arată că modificările și completările ce se propun a fi aduse
vizează, printre altele, eficientizarea activității Consiliului Concurenței, prin raportare la gradul de încărcare al fiecărui membru al plenului, luând în considerare lucrările în care este implicat acesta, precum și realizarea unei concordanțe depline cu legislația specifică înalților funcționari publici. Se mai reține că situația extraordinară, care impune modificarea Legii concurenței din perspectiva organizatorică și a alocării resurselor, constă în volumul activității curente care a cunoscut o creștere substanțială, proporțional cu evoluția accelerată a pieței românești. Această împrejurare implică analize eficiente și complexe care trebuie realizate cu celeritate, astfel încât să nu se creeze premise negative de blocaj ale activității unuia dintre organismele menite să asigure funcționalitatea economiei.
31. De asemenea, potrivit Notei de fundamentare, urgența, în sensul art. 115 alin. (4) din Constituție, a fost explicată, în ceea ce privește necesitatea modificării legii concurenței cu privire la regimul juridic aplicabil înalților funcționari publici din cadrul autorității, prin aceea că "actuala prevedere din lege nu corespunde reglementărilor de principiu în domeniul funcției publice în privința înalților funcționari publici, nefiind conturat statutul secretarului general/secretarilor generali adjuncți, cu implicații negative asupra activității funcționale a instituției".
32. În fine, referitor la critica de neconstituționalitate a
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/2014
în raport cu art. 115 alin. (5) potrivit căruia "Ordonanța de urgență cuprinzând norme de natura legii organice se aprobă cu majoritatea prevăzută la articolul 76 alineatul (1)", Curtea constată că actul normativ nu cuprinde norme de natura legii organice, întrucât se referă la aspecte care nu sunt în legătură cu înființarea Consiliului Concurenței ca autoritate administrativă autonomă.
33. Referitor la critica de neconstituționalitate punctual formulată în privința
art. 50 pct. 5 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2014 , potrivit cărora "(4) Documentele, datele și informațiile confidențiale din dosarul cauzei sunt accesibile pentru consultare ori obținere de copii și/sau extrase doar prin ordin al președintelui Consiliului Concurenței, ce poate fi atacat numai odată cu decizia prin care se finalizează investigația, prin aceeași cerere de chemare în judecată.", Curtea reține că o soluție legislativă similară a mai fost supusă controlului de constituționalitate. Astfel, prin
Decizia nr. 568 din 15 septembrie 2015 , citată mai sus, Curtea a reținut că reglementarea atacării odată cu fondul sau separat de fond a ordinului președintelui Consiliului Concurenței privind documentele, datele și informațiile confidențiale din dosarul cauzei este la latitudinea legiuitorului, acesta putând alege aplicarea uneia sau a alteia dintre cele două soluții legislative care sunt, deopotrivă, constituționale în ipoteza dată. În consecință, Curtea nu a reținut încălcarea dispozițiilor art. 16, 21, 24 și 52 din Constituție.
34. În aceste condiții, Curtea constată că actul normativ supus controlului de constituționalitate întrunește exigențele stabilite de art. 115 din Constituție în ceea ce privește ordonanțele de urgență ale Guvernului, astfel încât critica de neconstituționalitate a
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/2014
este neîntemeiată.
35. În raport cu cele statuate anterior, Curtea nu poate reține nici critica de neconstituționalitate extrinsecă formulată în privința
pentru aprobarea
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/2014
privind procedurile naționale în domeniul ajutorului de stat, precum și pentru modificarea și completarea
și a
privind aprobarea
Ordonanței Guvernului nr. 12/2014
pentru modificarea și completarea
privind combaterea concurenței neloiale și a altor acte în domeniul protecției concurenței, în raport cu art. 76 alin. (1) din Constituție.
36. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu majoritate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Societatea Comercială Quadrant-Amroq Beverages - S.R.L. din București, de Mega Image - S.R.L. din București și de Selgros Cash &Carry Romania - S.R.L. din Brașov în dosarele nr. 3.245/2/2015, nr. 3.081/2/2015 și nr. 3.229/2/2015 ale Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și constată că
Ordonanța Guvernului nr. 12/2014
pentru modificarea și completarea
privind combaterea concurenței neloiale și a altor acte în domeniul protecției concurenței, în ansamblul său și cu referire la prevederile
art. III pct. 1, 5 și 6 din ordonanță, Legea nr. 117/2015
privind aprobarea
Ordonanței Guvernului nr. 12/2014
pentru modificarea și completarea
privind combaterea concurenței neloiale și a altor acte în domeniul protecției concurenței, în ansamblul său și cu referire la articolul unic pct. 6 și 8 din lege,
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2014
privind procedurile naționale în domeniul ajutorului de stat, precum și pentru modificarea și completarea
Legii concurenței nr. 21/1996 , în ansamblul său și cu referire la
art. 50 pct. 1 și 5 din ordonanța de urgență, și a Legii nr. 20/2015
pentru aprobarea
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/2014
privind procedurile naționale în domeniul ajutorului de stat, precum și pentru modificarea și completarea
Legii concurenței nr. 21/1996 , în ansamblul său și cu referire la art. I din lege, sunt constituționale în raport cu criticile formulate.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 13 octombrie 2016.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Simina Popescu
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.