Decizia nr. 411/2018

Articolul 21

din Constituție

nu instituie nicio interdicție cu privire la taxele judiciare de timbru, fiind legal și normal ca justițiabilii care trag un folos nemijlocit din activitatea desfășurată de autoritățile judecătorești să contribuie la acoperirea cheltuielilor acestora. Echivalentul taxelor judiciare de timbru este integrat în valoarea cheltuielilor stabilite de instanța de judecată prin hotărârea pronunțată în cauză, plata acestora revenind părții care cade în pretenții.

12.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

13.

Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, prevederile legale aplicându-se în mod egal tuturor persoanelor fizice lezate în onoarea, demnitatea sau

reputația lor, fără a crea privilegii pentru anumite categorii sociale. Soluția legislativă prin care legiuitorul optează, în ipoteza despăgubirilor pentru daunele morale aduse onoarei, demnității sau reputației unei persoane fizice, pentru sistemul unei taxe fixe este în deplin acord cu prevederile constituționale. Invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale, spre exemplu

Decizia nr. 388 din 26 iunie 2014 . În plus, în cuprinsul prevederilor

art. 42 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013

a fost prevăzut expres faptul că persoanele fizice pot beneficia de scutiri, reduceri, eșalonări sau amânări pentru plata taxelor judiciare de timbru, în condițiile

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 51/2008

privind ajutorul public judiciar în materie civilă.

14.

Avocatul Poporului consideră că prevederile

art. 7 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013

sunt constituționale, sens în care face referire la punctul său de vedere comunicat anterior și reținut, spre exemplu, în

deciziile Curții Constituționale nr. 388 din 26 iunie 2014

și

nr. 717 din 9 decembrie 2014 .

15.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepțiilor de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile

Constituției , precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

16.

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor

art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale

art. 1 alin. (2) , ale

art. 2 ,

3 ,

10

și

29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

17.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile

art. 7 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013

privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392 din 29 iunie 2013, cu modificările și completările ulterioare, având următorul cuprins: „Acțiunile privind stabilirea și acordarea de despăgubiri pentru daunele morale aduse onoarei, demnității sau reputației unei persoane fizice se taxează cu 100 lei.“

18.

În opinia autorilor excepției, prevederile

art. 7 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013

contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în:

art. 1 alin. (3)

privind trăsăturile statului român,

art. 16

privind egalitatea în drepturi și

art. 21 alin. (1)

și

(2)

privind accesul liber la justiție.

19.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că prevederile

art. 7 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013

au mai format obiect al controlului de constituționalitate exercitat prin prisma unor critici similare celor formulate în prezentele cauze. În acest sens sunt, spre exemplu,

Decizia nr. 388 din 26 iunie 2014 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 604 din 13 august 2014,

Decizia nr. 717 din 9 decembrie 2014 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 76 din 29 ianuarie 2015,

Decizia nr. 279 din 10 mai 2016 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 498 din 4 iulie 2016,

Decizia nr. 466 din 28 iunie 2016 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 656 din 26 august 2016, și

Decizia nr. 624 din 17 octombrie 2017 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 159 din 20 februarie 2018.

20.

Astfel, Curtea a reținut că

art. 21 din Constituție

nu instituie nicio interdicție cu privire la taxele în justiție, fiind legal și normal ca justițiabilii care trag un folos nemijlocit din activitatea desfășurată de autoritățile judecătorești să contribuie la acoperirea cheltuielilor acestora. Mai mult, în virtutea dispozițiilor constituționale ale

art. 56 alin. (1),

„Cetățenii au obligația să contribuie, prin impozite și prin taxe, la cheltuielile publice“. De asemenea, legiuitorul a instituit, prin dispozițiile

art. 42 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 , posibilitatea instanței de judecată de a acorda scutiri, reduceri, eșalonări sau amânări pentru plata taxelor judiciare de timbru.

21.

Referitor la invocarea, în susținerea criticilor de neconstituționalitate, a

Deciziei Curții Constituționale nr. 778 din 12 mai 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 465 din 6 iulie 2009, Curtea a constatat că scutirea de la plata taxei judiciare de timbru a acțiunilor și cererilor, inclusiv cele pentru exercitarea căilor de atac, referitoare la „stabilirea și acordarea de despăgubiri pentru daunele morale aduse onoarei, demnității sau reputației unei persoane fizice“, prevăzută de

art. 15 lit. f^1) din Legea nr. 146/1997

privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 173 din 29 iulie 1997, reprezintă un mod specific de apărare juridică a menționatelor atribute ale personalității umane - caracterizate în

art. 1 alin. (3) din Constituție

ca fiind valori supreme în statul de drept. În felul acesta se asigură accesul la justiție, necondiționat de plata unei taxe judiciare de timbru, persoanelor vătămate prin proferarea de expresii insultătoare, calomnii ori denigrări săvârșite pe orice cale, direct sau prin mijloacele de comunicare în masă. Luând în considerare aceste rațiuni ale

art. 1 alin. (3) din Constituție

care au justificat scutirea de taxe judiciare de timbru a acțiunilor având ca obiect stabilirea și acordarea de despăgubiri pentru daunele morale aduse onoarei, demnității sau reputației unei persoane fizice, Curtea Constituțională a constatat că abrogarea

art. 15 lit. f^1) din Legea nr. 146/1997

contravine prevederilor

art. 1 alin. (3)

și ale

art. 21 alin. (1)

și

(2) din Constituție , precum și ale

art. 6 din Convenția

pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale (a se vedea

Decizia nr. 388 din 26 iunie 2014 ).

22.

Spre deosebire de situația menționată, instanța de contencios constituțional a reținut că, în speța de față, situația este diferită și că nu se poate susține că cele constatate de Curte în decizia menționată sunt valabile și în acest dosar. Prin abrogarea

art. 15 lit. f^1) din Legea nr. 146/1997 , devenea aplicabil, în privința acordării despăgubirilor morale,

art. 2 din Legea nr. 146/1997 , ce permitea o taxare variabilă, în funcție de cuantumul sumei solicitate cu titlu de despăgubiri morale, și tocmai o astfel de condiționare a fost sancționată de către Curtea Constituțională. Or, soluția legislativă actuală este justificată atât timp cât legiuitorul optează, în ipoteza despăgubirilor pentru daunele morale aduse onoarei, demnității sau reputației unei persoane fizice, pentru sistemul unei taxe fixe, și nu la valoare.

23.

Referitor la pretinsa încălcare a dispozițiilor constituționale ale

art. 16 , Curtea a observat că aceasta nu poate fi reținută, întrucât prevederile legale criticate se aplică tuturor celor aflați în ipoteza normei legale, fără a institui discriminări pe considerente arbitrare.

24.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudenței Curții Constituționale, soluția pronunțată de instanța de contencios constituțional, precum și considerentele care au fundamentat-o își păstrează valabilitatea și în cauza de față.

25.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul

art. 146 lit. d)

și al

art. 147 alin. (4) din Constituție , al

art. 1-3 , al

art. 11 alin. (1) lit. A.d)

și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Anicuța Matei în Dosarul nr. 113.668/299/2015 al Tribunalului București - Secția a V-a civilă și de Dănuț Bituleanu în Dosarul nr. 14.380/280/2016a1 al Judecătoriei Pitești - Secția civilă și constată că prevederile

art. 7 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013

privind taxele judiciare de timbru sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului București - Secția a V-a civilă și Judecătoriei Pitești - Secția civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 19 iunie 2018.