Decizia nr. 230/1999

Ioan Muraru - președinte

Costica Bulai - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Nicolae Popa - judecător

Lucian Stangu - judecător

Florin Bucur Vasilescu - judecător

Romul Petru Vonica - judecător

Paula C. Pantea - procuror

Marioara Prodan - magistrat-asistent

Pe rol se afla soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 7 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 32/1991

privind impozitul pe salarii, republicată, excepție ridicată de Ion Gioaba în Dosarul nr. 3.010/1999 al Tribunalului Buzau.

La apelul nominal se constata lipsa părților.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, procurorul pune concluzii de respingere a excepției, arătând ca dispoziția legală criticata a mai făcut obiectul controlului de constituționalitate al Curții, iar prin mai multe decizii, printre care se afla și Decizia nr. 112 din 13 iulie 1999, s-a constatat concordanta sa cu prevederile legii fundamentale, respingandu-se excepția. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natura sa schimbe jurisprudenta Curții Constituționale, acesta solicita respingerea excepției, textul de lege criticat nefiind contrar Constituției.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constata următoarele:

Prin Încheierea din 15 septembrie 1999, pronunțată în Dosarul nr. 3.010/1999, Tribunalul Buzau a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 7 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 32/1991

privind impozitul pe salarii, republicată, excepție ridicată de Ion Gioaba. Obiectul litigiului în care a fost ridicată excepția de neconstituționalitate îl constituie apelul declarat de Ion Gioaba împotriva Sentinței civile nr. 2.351 din 30 martie 1999 a Judecătoriei Buzau, prin care s-a respins contestația sa la decizia de imputare emisă de Societatea Comercială Foraj Sonde - S.A. din Berca pentru impozit pe salariu nereținut.

Autorul excepției considera ca

art. 7 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 32/1991 , republicată, încalcă prevederile art. 94 lit. a) din Constituție, în sensul că, deși prevede scutirea de plată impozitului pe salariu pentru deținătorii titlului de Luptător pentru Victoria Revoluției Române din Decembrie 1989, condiționeaza aceasta scutire de conferirea titlului prin brevet. Se mai susține ca, potrivit dispozițiilor art. 94 lit. a) din Constituția României, Președintele României conferă decorații și titluri de onoare, dar "constatarea calității de luptător pentru victoria Revoluției din decembrie 1989 este data în atribuțiile comisiei special constituite prin

Hotărârea Guvernului nr. 566 din 16 iulie 1996 , iar nu în atribuțiile Președintelui României". În aceste condiții, se arata în final, dispozițiile

art. 7 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 32/1991 , republicată, încalcă prevederile constituționale.

Instanța nu și-a exprimat opinia în legătură cu excepția de neconstituționalitate ridicată, deși i-a fost solicitată de Curte, iar în temeiul

art. 23 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 , republicată, încheierea de sesizare trebuia sa o cuprindă.

Potrivit

art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului și Guvernului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

În punctul de vedere al Guvernului se considera ca excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 7 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 32/1991

privind impozitul pe salarii, republicată, este neîntemeiată, deoarece, conform

art. 2 din Legea nr. 42/1990 , republicată, titlul de "Luptător pentru Victoria Revoluției Române din Decembrie 1989" s-a instituit în semn de prețuire și de recunoștință pentru cei care au fost răniți în luptele pentru victoria Revoluției române din decembrie 1989, constituind un titlu de onoare în sensul art. 94 lit. a) din Constituție. Conferirea acestui titlu se poate face de către Președintele României, în condițiile prevăzute la

art. 5 din Legea nr. 42/1990 , republicată, sub sancțiunea nulității, și se atesta prin brevet. Se mai arata ca

Hotărârea Guvernului nr. 566/1996

pentru aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare a Comisiei pentru cinstirea și sprijinirea eroilor Revoluției din decembrie 1989, la care se face referire în motivarea excepției de neconstituționalitate, este adoptată pentru organizarea executării legii, iar nu pentru stabilirea unei proceduri diferite de conferire a titlului de onoare. În final, Guvernul invoca deciziile nr. 112 din 13 iulie 1999 și nr. 118 din 28 septembrie 1999 ale Curții Constituționale, prin care au fost respinse excepțiile de neconstituționalitate privind același text de lege și raportate la aceeași dispoziție constituțională.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , retine următoarele:

În temeiul art. 144 lit. c) din Constituție, precum și al art. 12 și al

art. 23 din Legea nr. 47/1992 , republicată, Curtea Constituțională este competența să soluționeze excepția de neconstituționalitate cu care a fost legal sesizată.

Obiectul excepției îl constituie dispozițiile

art. 7 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 32/1991

privind impozitul pe salarii, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 185 din 12 august 1996, având următorul cuprins:

"Sunt scutite de plată impozitului prevăzut de prezenta lege următoarele categorii de persoane: [...]

e) urmașii eroilor-martiri ai Revoluției, precum și deținătorii titlului de Luptător pentru Victoria Revoluției Române din Decembrie 1989, conferit prin brevet, pentru veniturile realizate în cadrul funcției de baza;"

Autorul excepției considera ca aceasta dispoziție este neconstitutionala, deoarece condiționeaza scutirea de plată impozitului pe salarii de conferirea titlului prin brevet. Or, drepturile celor distinși cu titlurile menționate se acordă de către o comisie, printr-un certificat de atestare a calității, în temeiul

Hotărârii Guvernului nr. 566/1996 . Se susține ca teza referitoare la conferirea titlului prin brevet este contrară dispozițiilor art. 94 lit. a) din Constituție.

Norma constituțională [art. 94 lit. a)] invocată de autorul excepției are următorul cuprins: "Președintele României îndeplinește și următoarele atribuitii: a) conferă decorații și titluri de onoare;"

Curtea Constituțională constata ca dispozițiile

art. 7 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 32/1991 , republicată, au mai făcut obiectul controlului de constituționalitate, constatanduse concordanta acestora cu prevederile cuprinse în art. 94 lit. a) din legea fundamentală (de exemplu Decizia Curții Constituționale nr. 112 din 13 iulie 1999, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 506 din 19 octombrie 1999). S-a considerat ca examinarea constituționalității prevederilor legale criticate trebuie facuta prin raportare la dispozițiile legii fundamentale, iar nu prin raportare la un act normativ, cum este o hotărâre a Guvernului, care are o forta juridică inferioară Constituției.

Curtea retine ca atât considerentele, cat și soluțiile pronunțate în deciziile anterioare își păstrează valabilitatea și în cauza de fața. În plus, susținerile autorului excepției, referitoare la instituirea unei proceduri speciale de acordare a titlurilor de onoare prevăzute la

art. 1 și 2 din Legea nr. 42/1990 , republicată, care ar exclude conferirea lor de Președintele României, nu pot fi primite, deoarece sunt contrare chiar dispozițiilor cuprinse în

art. 5 alin. 1 din Legea nr. 42/1990 , republicată, în care se precizează ca "Titlurile prevăzute la art. 1, 2 și 3, precum și medaliile prevăzute pentru fiecare titlu se conferă de către Președintele României, la propunerea comisiei prevăzute la art. 2 alin. 4".

Comisia special constituită, la care se referă autorul excepției, examinează doar îndeplinirea criteriilor și face propuneri pentru conferirea titlului. Numai după conferirea lui de către Președintele României și atestarea prin brevet titlul produce efecte juridice, situație care rezultă și din dispozițiile alin. 2 al

art. 5 din Legea nr. 42/1990 , republicată, conform cărora "Titlurile care nu au fost conferite în condițiile alin. 1 sau al căror beneficiar nu a avut merite deosebite sunt nule".

Prin urmare, rezultă ca dispozițiile

art. 7 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 32/1991 , republicată, nu încalcă prevederile constituționale cuprinse în art. 94 lit. a), ci impun doar dovada legală și certa a împrejurării care are ca efect scutirea de plată impozitului. De asemenea, aceste dispoziții sunt în deplina concordanta cu prevederile legii fundamentale, deoarece conferirea unei decorații sau a unui titlu de onoare de către Președintele României, în baza art. 94 lit. a) din Constituție, se atesta întotdeauna prin brevet. Brevetele sunt validate sub semnatura autografa a Președintelui României, precum și prin sigiliu. În consecința, dispoziția legală criticata, referitoare la condiționarea scutirii de plată impozitului de atestarea titlului prin brevet, pune în evidenta însăși prerogativa constituțională a Președintelui României.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) și al art. 145 alin. (2) din Constituție, precum și al art. 13 alin. (1) lit. A. c), al art. 23 și al

art. 25 din Legea nr. 47/1992 , republicată,

CURTEA

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 7 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 32/1991

privind impozitul pe salarii, republicată, ridicată de Ion Gioaba în Dosarul nr. 3.010/1999 al Tribunalului Buzau.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică din data de 14 decembrie 1999.