Decizie · Curtea Constituțională

Decizia nr. 69/2022

referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1.040 și ale art. 1.041 din Codul civil

prezumat în vigoare

Data actului
24 februarie 2022
Emitent
Curtea Constituțională
Publicat în
Monitorul Oficial nr. 502 din 23 mai 2022
Citează
3 acte
Structură
2 articole · 10.394 caractere
Sursă
legislatie.just.ro

Legături cu alte acte

Ce face acest act

Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1

Valer Dorneanu

- președinte

Cristian Deliorga

- judecător

Mona-Maria Pivniceru

- judecător

Gheorghe Stan

- judecător

Livia Doina Stanciu

- judecător

Varga Attila

- judecător

Valentina Bărbățeanu

- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.

1.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor

art. 1.040

și ale

art. 1.041 din Codul civil , excepție ridicată de Radu Pavel Negru în Dosarul nr. 913/238/2018/a1 al Judecătoriei Gurahonț și care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.707D/2018.

2.

La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.

3.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate, arătând că autorul acesteia nu invocă veritabile critici de neconstituționalitate și nici nu precizează care sunt prevederile din

Legea fundamentală

pretins încălcate, ci doar își exprimă nemulțumirea față de reglementarea criticată, care nu cuprinde și testamentul verbal.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

4.

Prin Încheierea din 24 octombrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 913/238/2018/a1, Judecătoria Gurahonț a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 1.040

și ale

art. 1.041 din Codul civil , excepție ridicată de Radu Pavel Negru într-o cauză având ca obiect soluționarea cererii adresate instanței de a constata dobândirea unor drepturi în temeiul mai multor acte, inclusiv a unui testament olograf, scris de o altă persoană decât testatorul, dar semnat de acesta.

5.

În motivarea excepției de neconstituționalitate, în esență, autorul acesteia critică dispozițiile

art. 1.040 din Codul civil , întrucât se referă doar la formele testamentului ordinar, olograf și autentic, excluzând testamentul verbal. Critică, totodată, și dispozițiile

art. 1.041 din Codul civil , care recunosc valabilitatea testamentului olograf doar dacă acesta este scris în întregime, datat și semnat de mâna testatorului. Autorul excepției precizează că, în cauză, există martori care pot confirma testamentul olograf, care, dacă nu este valabil formal, poate fi acceptat ca testament verbal, confirmat de martorii semnatari ai testamentului. Consideră că formele testamentului ar trebui să cuprindă și testamentul verbal, pentru că pot exista persoane care nu știu să scrie sau să citească ori suferă de o boală sau o infirmitate ori se află într-o împrejurare în timp și spațiu datorată bolii sau iminenței sfârșitului ori care îi pun în imposibilitatea să meargă la notar sau să-și scrie testamentul, fiind însă în prezența martorilor.

6.

Judecătoria Gurahonț apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, arătând, în acest sens, că, potrivit reglementării

actualului Cod civil , indiferent de forma aleasă pentru întocmirea testamentului, acesta trebuie să îmbrace obligatoriu forma scrisă, condiție prevăzută ad validitatem. În absența formei scrise, nu există testament. Reglementarea formei scrise și a obligativității prezentării sale la un notar a fost avută în vedere ținând cont de dezavantajele care ar exista în caz contrar, respectiv contestarea existenței acestui act, a conținutului său, sustragerea testamentului olograf sau distrugerea acestuia, ușurința falsificării, a vicierii consimțământului și a includerii unor clauze care, din cauza redactării lor defectuoase, ar putea să ridice probleme de interpretare. Data întocmirii testamentului permite să se verifice dacă, la momentul întocmirii sale, testatorul avea capacitatea de a testa. Totodată, semnătura testatorului atestă faptul că dispozițiile din testament reprezintă ultima sa voință și că provin de la acesta.

7.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992

privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

8.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile

Constituției , precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

9.

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor

art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale

art. 1 alin. (2) , ale

art. 2 ,

3 ,

10

și

29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

10.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă dispozițiile

art. 1.040

și ale

art. 1.041 din Codul civil , care au următorul cuprins:

–

Articolul 1

040 : Formele testamentului ordinar

Testamentul ordinar poate fi olograf sau autentic.“;

–

Articolul 1

041 : Testamentul olograf

Sub sancțiunea nulității absolute, testamentul olograf trebuie scris în întregime, datat și semnat de mâna testatorului.

11.

Autorul excepției de neconstituționalitate nu precizează dispozițiile din

Constituție

pe care textele de lege criticate le nesocotesc.

12.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că autorul acesteia critică faptul că testamentul verbal nu este recunoscut de legea civilă actuală, prevederile

art. 1.040 din Codul civil

referindu-se doar la testamentul olograf și la cel autentic. Argumentează necesitatea recunoașterii efectelor juridice ale testamentului verbal prin faptul că pot exista persoane care nu știu să scrie sau să citească ori suferă de o boală sau infirmitate ori se află într-o împrejurare în timp și spațiu datorată bolii sau iminenței sfârșitului sau care îi pun în imposibilitatea să meargă la notar sau să-și scrie testamentul. Curtea constată că, astfel formulată, critica de neconstituționalitate este inadmisibilă, întrucât tinde la adăugarea unei noi soluții legislative celor deja existente, ceea ce excedează competenței instanței de contencios constituțional. Este atributul suveran al legiuitorului stabilirea regulilor ce guvernează întreaga viață socială, inclusiv materia succesorală, Curtea Constituțională neputând să complinească o omisiune legislativă, atât timp cât aceasta nu are relevanță constituțională.

13.

Mai mult, nici nu este indicat vreun text din

Legea fundamentală

pe care l-ar încălca prevederile criticate. Or, Curtea nu se poate substitui autorului excepției pentru a determina dispozițiile constituționale cărora normele supuse controlului le-ar fi contrare, în condițiile în care, din felul în care este motivată excepția de neconstituționalitate, nu se poate desprinde în mod rezonabil un indiciu în baza căruia să poată fi identificat un text constituțional de referință pentru exercitarea controlului de constituționalitate (a se vedea, în acest sens,

Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012).

14.

Un raționament similar este aplicabil și în ceea ce privește prevederile

art. 1.041 din Codul civil , care recunosc valabilitatea testamentului olograf doar dacă acesta este scris în întregime, datat și semnat de mâna testatorului. Autorul excepției susține că ar trebui să fie recunoscut ca valabil și testamentul scris de o altă persoană, dar semnat de testator, iar voința acestuia să poată fi confirmată prin martori. În acest sens arată că, în cauză, testatorul era afectat de o boală gravă. Nici aceste susțineri nu pot fi considerate veritabile critici de neconstituționalitate, întrucât urmăresc modificarea soluției legislative existente, prin introducerea unei noi variante.

15.

De altfel, Curtea observă că

art. 1.047 din Codul civil

reglementează testamentele denumite privilegiate, care se abat de la regula impusă prin

art. 1.040 , fiind un hibrid între cele două forme ale testamentului ordinar, respectiv cel olograf și cel autentic. Astfel,

art. 1.047 alin. (1) din Codul civil

statuează că se poate întocmi în mod valabil un testament în anumite situații speciale, la

lit. d)

menționându-se situația în care un astfel de testament este încheiat în fața directorului, medicului șef al instituției sanitare sau a medicului șef al serviciului ori, în lipsa acestora, în fața medicului de gardă, cât timp dispunătorul este internat într-o instituție sanitară în care notarul public nu are acces. Conform

alin. (2)

și

(3) din art. 1.047 , este obligatoriu ca testamentul privilegiat să se întocmească în prezența a 2 martori, urmând să fie semnat de testator, de agentul instrumentator și de cei 2 martori. Ca atare, față de acest cadru legal, criticile formulate de autorul excepției nu se susțin.

16.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul

art. 146 lit. d)

și al

art. 147 alin. (4) din Constituție , precum și al

art. 1-3 , al

art. 11 alin. (1) lit. A.d)

și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 1.040

și ale

art. 1.041 din Codul civil , excepție ridicată de Radu Pavel Negru în Dosarul nr. 913/238/2018/a1 al Judecătoriei Gurahonț.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Judecătoriei Gurahonț și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data 24 februarie 2022.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. Valer Dorneanu
Magistrat-asistent,
Valentina Bărbățeanu

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.