Decizia nr. 727/2021
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 32 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor și ale art. 118 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 2
- OG nr. 2/2001 12 iulie 2001 (prevederi anume) privind regimul juridic al contravențiilor
- OUG nr. 195/2002 12 decembrie 2002 (prevederi anume) privind circulația pe drumurile publice
Valer Dorneanu
- președinte
Cristian Deliorga
- judecător
Marian Enache
- judecător
Daniel Marius Morar
- judecător
Mona-Maria Pivniceru
- judecător
Gheorghe Stan
- judecător
Livia Doina Stanciu
- judecător
Elena-Simina Tănăsescu
- judecător
Varga Attila
- judecător
Cristina Cătălina Turcu
- magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.
1.
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 32 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001
privind regimul juridic al contravențiilor și ale
art. 118 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002
privind circulația pe drumurile publice, excepție ridicată de Liviu Claudiu Doroș în Dosarul nr. 12.745/200/2017 al Judecătoriei Buzău - Secția civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.250D/2018.
2.
La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de înștiințare este legal îndeplinită.
3.
Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, făcând referire la jurisprudența Curții Constituționale, respectiv la
Decizia nr. 199 din 28 mai 2020 .
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
4.
Prin Încheierea din 30 martie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 12.745/200/2017, Judecătoria Buzău - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor
art. 32 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001
privind regimul juridic al contravențiilor și ale
art. 118 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002
privind circulația pe drumurile publice. Excepția a fost ridicată de Liviu Claudiu Doroș într-o cauză având ca obiect o plângere contravențională.
5.
În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată, în esență, că textele de lege criticate care stabilesc regula de competență teritorială a instanței de la locul săvârșirii contravenției sunt derogatorii de la dreptul comun, respectiv
art. 111 din Codul de procedură civilă , care instituie competența teritorială alternativă pentru cererile îndreptate împotriva persoanelor juridice de drept public.
6.
Stabilirea prin norme derogatorii de la dreptul comun a unei competențe materiale speciale și exclusive în favoarea instanței pe raza căreia s-a constatat contravenția este o măsură discriminatorie, disproporționată și care favorizează în mod semnificativ și nejustificat organul constatator, acționând ca un veritabil factor descurajator și, în același timp, de limitare a accesului contestatarilor la justiție.
7.
Procedura constatării faptei contravenționale este o procedură preponderent scrisă ce exclude ca în faza de contestare a procesului-verbal de contravenție agentul constatator să administreze probe suplimentare pentru a susține, explicita și completa aspectele reținute în cuprinsul procesului-verbal de contravenție. Or, înscrisurile pot fi administrate la orice instanță din țară, astfel că nu este justificată și proporțională obligația justițiabilului de a se adresa în mod exclusiv instanței pe a cărei rază teritorială a fost săvârșită contravenția.
8.
Necesitatea efectuării unor deplasări repetate la distanțe mari, alocarea unor perioade de timp îndelungate, precum și costurile directe și indirecte care pot ajunge la valori însemnate suportate de către justițiabil pentru a-și proteja dreptul au un veritabil efect descurajator pentru acesta și îi limitează în mod efectiv accesul la justiție.
9.
Judecătoria Buzău - Secția civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, modalitatea de reglementare fiind opțiunea legiuitorului exprimată potrivit
art. 126 alin. (2) din Constituție .
10.
Potrivit prevederilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate invocate.
11.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile
Constituției , precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
12.
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor
art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale
art. 1 alin. (2) , ale
art. 2 ,
3 ,
10
și
29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
13.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile
art. 32 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001
privind regimul juridic al contravențiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 410 din 25 iulie 2001 și ale
art. 118 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002
privind circulația pe drumurile publice, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 670 din 3 august 2006, care au următorul conținut:
–
Articolul 32
alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 : „Plângerea se depune la judecătoria în a cărei circumscripție a fost săvârșită contravenția.“;
–
Articolul 118
alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 : „Împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției se poate depune plângere, în termen de 15 zile de la comunicare, la judecătoria în a cărei rază de competență a fost constatată fapta.“
14.
În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în
art. 16
- Egalitatea în drepturi și în
art. 21
- Accesul liber la justiție.
15.
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că nu poate fi primită critica privind încălcarea
art. 16 din Constituție
potrivit căreia agenții constatatori care fac parte din poliția rutieră ar avea un acces facil la instanța de judecată prin comparație cu persoanele sancționate contravențional care nu locuiesc în circumscripția judecătoriei în raza căreia a fost săvârșită fapta.
16.
Cu privire la aceste argumente, Curtea reține că, potrivit jurisprudenței sale, principiul egalității în fața legii presupune instituirea unui tratament egal pentru situații care, în funcție de scopul urmărit, nu sunt diferite. De aceea, el nu exclude ci, dimpotrivă, presupune soluții diferite pentru situații diferite (a se vedea
Decizia Plenului Curții Constituționale nr. 1 din 8 februarie 1994 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 februarie 1994).
17.
Pornind de la aceste considerente, Curtea observă că agentul constatator și persoana care a săvârșit fapta contravențională sunt în situații diferite, astfel că nu se poate susține încălcarea principiului egalității în drepturi. Pe de o parte, agentul constatator acționează în calitate de reprezentant al statului și este împuternicit să apere un interes general, respectiv acela al desfășurării în siguranță a circulației pe drumurile publice, pe de altă parte, contravenientul trebuie să beneficieze de administrarea unui probatoriu adecvat. Or, în vederea administrării cu celeritate a probelor strânse de lucrătorii poliției rutiere, s-a stabilit competența de soluționare a cauzei de către judecătoria în a cărei circumscripție a fost săvârșită contravenția, ceea ce, potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, are ca efect respectarea accesului liber la justiție și dreptului la un proces echitabil. Astfel, stabilirea competenței teritoriale unice a instanței de judecată pentru soluționarea plângerii formulate împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare a unei/unor contravenții privind circulația pe drumurile publice are în vedere aplicarea unui criteriu general și obiectiv, respectiv cel al locului unde a fost săvârșită și constatată contravenția, ceea ce este pe deplin justificat și rezonabil în considerarea specificului acestei categorii de contravenții, și anume mobilitatea sau starea de tranzit în care se află persoanele care circulă pe drumurile publice și care trebuie să respecte aceleași reguli de circulație prevăzute de
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002
(a se vedea
Decizia nr. 276 din 23 aprilie 2019 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 593 din 18 iulie 2019, paragraful 19).
18.
Curtea a constatat, totodată, că textele de lege criticate instituie norme de procedură privind soluționarea plângerii formulate împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției, și anume instanța competentă să soluționeze plângerea, iar această modalitate de reglementare reprezintă opțiunea legiuitorului, fiind în conformitate cu prevederile
art. 126 alin. (2) din Constituție , republicată, privind competența și procedura în fața instanțelor judecătorești (a se vedea
Decizia nr. 276 din 23 aprilie 2019 , paragraful 21).
19.
Distinct de cele reținute în decizia precitată, Curtea mai observă că stabilirea competenței judecătoriei în a cărei circumscripție a fost săvârșită contravenția de a soluționa plângerea împotriva procesului-verbal conduce la facilitarea administrării probelor, spre exemplu, administrarea probei cu martorii aflați la locul săvârșirii faptei. Dacă procesul s-ar desfășura la instanța în circumscripția căreia domiciliază contravenientul, această probă ar fi mai dificil de administrat.
20.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul
art. 146 lit. d)
și al
art. 147 alin. (4) din Constituție , al
art. 1-3 , al
art. 11 alin. (1) lit. A.d)
și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Liviu Claudiu Doroș în Dosarul nr. 12.745/200/2017 al Judecătoriei Buzău - Secția civilă și constată că dispozițiile
art. 32 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001
privind regimul juridic al contravențiilor și ale
art. 118 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002
privind circulația pe drumurile publice sunt constituționale în raport cu criticile formulate.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Judecătoriei Buzău - Secția civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 2 noiembrie 2021.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Cristina Cătălina Turcu
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.