Decizia nr. 254/2022

Valer Dorneanu

- președinte

Cristian Deliorga

- judecător

Marian Enache

- judecător

Daniel Marius Morar

- judecător

Mona-Maria Pivniceru

- judecător

Gheorghe Stan

- judecător

Livia Doina Stanciu

- judecător

Elena-Simina Tănăsescu

- judecător

Varga Attila

- judecător

Daniela Ramona Marițiu

- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantei Ministerului Public, procuror Nicoleta-Ecaterina Eucarie.

1.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 157

și ale

art. 168 din Codul de procedură penală , excepție ridicată de Budi István în Dosarul nr. 6.687/305/2018 al Judecătoriei Sfântu Gheorghe. Excepția formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.893D/2019.

2.

La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. Magistratul-asistent referă asupra prezenței în sală a doamnei traducător Ruică Veronka.

3.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantei Ministerului Public, care solicită respingerea, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate. Arată că excepția a fost formulată într-o manieră generală, fără a se susține pretinsa contrarietate între textul criticat și prevederile constituționale invocate. Indicarea temeiului constituțional nu este suficient pentru realizarea controlului de constituționalitate, astfel încât excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

4.

Prin Încheierea din 14 mai 2019, pronunțată în Dosarul nr. 6.687/305/2018, Judecătoria Sfântu Gheorghe a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 157

și ale

art. 168 din Codul de procedură penală , excepție ridicată de Budi István cu ocazia soluționării unei cauze penale.

5.

În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia nu arată în ce mod textele de lege criticate contravin prevederilor constituționale invocate.

6.

Judecătoria Sfântu Gheorghe apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Faptul că legiuitorul a instituit posibilitatea dispunerii percheziției domiciliare sau a celei informatice, în condițiile prevăzute de lege, cu respectarea demnității și fără a constitui o ingerință disproporționată în viața privată nu aduce atingere prezumției de nevinovăție. De altfel, chiar

art. 157 din Codul de procedură penală

menționează posibilitatea dispunerii percheziției domiciliare în situația în care există o suspiciune rezonabilă cu privire la săvârșirea unei infracțiuni de către o persoană, la deținerea unor obiecte sau înscrisuri ce au legătură cu o infracțiune și se presupune că percheziția poate conduce la descoperirea și strângerea probelor cu privire la această infracțiune. Totodată,

art. 168

din același act normativ prevede posibilitatea efectuării unei percheziții informatice atunci când pentru descoperirea și strângerea probelor este necesară cercetarea unui sistem informatic sau a unui suport al datelor informatice. Existența unei suspiciuni rezonabile a comiterii unei infracțiuni nu echivalează cu încălcarea prezumției de nevinovăție.

7.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

8.

Avocatul Poporului apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Face referire la

Decizia nr. 461 din 5 iulie 2018 ,

Decizia nr. 633 din 17 octombrie 2017

și

Decizia nr. 203 din 3 aprilie 2018 .

9.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile

Constituției , precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

10.

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor

art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale

art. 1 alin. (2) , ale

art. 2 ,

3 ,

10

și

29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

11.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile

art. 157

privind cazurile și condițiile în care se poate dispune percheziția domiciliară și ale

art. 168

privind percheziția informatică din

Codul de procedură penală .

12.

Autorul excepției de neconstituționalitate susține că textele criticate contravin prevederilor constituționale cuprinse în

art. 23 alin. (11)

referitor la prezumția de nevinovăție. De asemenea, sunt invocate dispozițiile

art. 6 paragraful 2 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale

și ale

art. 48 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene , precum și Directiva (UE) 2016/343 a Parlamentului European și a Consiliului din 9 martie 2016 privind consolidarea anumitor aspecte ale prezumției de nevinovăție și a dreptului de a fi prezent la proces în cadrul procedurilor penale.

13.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că, deși autorul acesteia invocă în mod formal prevederile constituționale ale

art. 23 alin. (11) , precum și dispozițiile

art. 6 paragraful 2 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale

și ale

art. 48 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene , precum și Directiva (UE) 2016/343, în realitate acesta nu motivează pretinsa contrarietate a dispozițiilor criticate cu prevederile constituționale și convenționale invocate.

14.

În acest context, Curtea reține că, prin

Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012, a statuat că orice excepție de neconstituționalitate trebuie să aibă o anumită structură inerentă și intrinsecă ce va cuprinde trei elemente, și anume textul contestat din punctul de vedere al constituționalității, textul de referință pretins încălcat, precum și motivarea de către autorul excepției a relației de contrarietate existente între cele două texte, cu alte cuvinte, motivarea neconstituționalității textului criticat. În condițiile în care primele două elemente pot fi determinate absolut, al treilea element comportă un anumit grad de relativitate determinat tocmai de caracterul său subiectiv. Astfel, motivarea în sine a excepției, ca element al acesteia, nu este neapărat un criteriu material sau cantitativ, ci, dimpotrivă, ea rezultă din dinamica primelor elemente. Prin urmare, materialitatea motivării excepției nu este o condiție sine qua non a existenței acesteia. De aceea, Curtea a constatat că în situația în care textul de referință invocat este suficient de precis și clar, astfel încât instanța constituțională să poată reține în mod rezonabil existența unei minime critici de neconstituționalitate, ea este obligată să analizeze pe fond excepția de neconstituționalitate și să considere, deci, că autorul acesteia a respectat și a cuprins în excepția ridicată cele trei elemente menționate.

15.

Or, în prezenta cauză, indicarea temeiurilor constituționale nu este suficientă pentru determinarea, în mod rezonabil, a criticilor vizate de autor. În același sens a statuat Curtea și prin

Decizia nr. 785 din 16 iunie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 646 din 9 septembrie 2011, când a stabilit că simpla enumerare a unor dispoziții constituționale sau convenționale nu poate fi considerată o veritabilă critică de neconstituționalitate. Așa fiind, Curtea constată, având în vedere caracterul general al textelor constituționale invocate, precum și lipsa explicitării pretinsei relații de contrarietate a dispozițiilor legale criticate față de acestea, că nu se poate identifica în mod rezonabil nicio critică de neconstituționalitate, astfel încât excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă.

16.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul

art. 146 lit. d)

și al

art. 147 alin. (4) din Constituție , precum și al

art. 1-3 , al

art. 11 alin. (1) lit. A.d)

și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 157

și ale

art. 168 din Codul de procedură penală , excepție ridicată de Budi István în Dosarul nr. 6.687/305/2018 al Judecătoriei Sfântu Gheorghe.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Judecătoriei Sfântu Gheorghe și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 5 mai 2022.