Decizia nr. 31/2023

Marian Enache

- președinte

Mihaela Ciochină

- judecător

Cristian Deliorga

- judecător

Dimitrie-Bogdan Licu

- judecător

Laura-Iuliana Scântei

- judecător

Gheorghe Stan

- judecător

Elena-Simina Tănăsescu

- judecător

Varga Attila

- judecător

Andreea Costin

- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.

1.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor

art. 26 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013

privind taxele judiciare de timbru, excepție ridicată de Liliana Teodoriu în Dosarul nr. 1.118/1/2019/a1.1 al Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.734D/2019.

2.

La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.

3.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, având în vedere jurisprudența în materie a Curții Constituționale.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

4.

Prin Încheierea din 30 mai 2019, pronunțată în Dosarul nr. 1.118/1/2019/a1.1, Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 26 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013

privind taxele judiciare de timbru.

Excepția a fost invocată de Liliana Teodoriu într-o cauză având ca obiect soluționarea cererii de reexaminare a modului de stabilire a taxei judiciare de timbru în cuantum de 100 lei pentru formularea unei contestații în anulare.

5.

În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că dispozițiile legale criticate, care prevăd că pentru formularea contestației în anulare se datorează taxa de 100 lei, sunt neconstituționale, deoarece justițiabilul nu poate fi obligat la plata unei taxe judiciare de timbru pentru judecarea acestei cereri, în cauză fiind culpa instanței care a săvârșit o eroare materială [ art. 503 alin. (2) pct. 2 din Codul de procedură civilă ]. Autoarea excepției mai arată că, într-o astfel de situație, justițiabilul nu poate fi obligat la plata taxei judiciare de timbru, ci poate fi obligat doar la cheltuieli de judecată în cazul în care se respinge contestația în anulare, iar dacă este admisă contestația în anulare, instanța trebuie să dispună odată cu aceasta și restituirea taxei judiciare de timbru.

6.

Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal apreciază că dispozițiile legale criticate sunt constituționale.

7.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

8.

Avocatul Poporului apreciază că dispozițiile legale criticate sunt constituționale.

9.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile

Constituției , precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

10.

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor

art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale

art. 1 alin. (2) , ale

art. 2, 3 ,

10

și

29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

11.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă dispozițiile

art. 26 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013

privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392 din 29 iunie 2013, cu modificările și completările ulterioare, potrivit cărora „Pentru formularea contestației în anulare se datorează taxa de 100 lei“.

12.

În susținerea excepției de neconstituționalitate, autoarea acesteia invocă prevederile constituționale ale

art. 1 alin. (4)

privind principiul separației și echilibrului puterilor în stat, ale

art. 1 alin. (5)

privind principiul legalității în componenta referitoare la calitatea legii, ale

art. 11 alin. (1) și (2)

privind dreptul internațional și dreptul intern, ale

art. 20

referitoare la tratatele internaționale privind drepturile omului, ale

art. 21 alin. (3)

privind dreptul la un proces echitabil și ale

art. 44

privind dreptul de proprietate privată.

13.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că

art. 503 din Codul de procedură civilă

reglementează 5 motive de contestație în anulare, iar potrivit dispoziției legale criticate taxa judiciară de timbru în cuantum fix de 100 lei se datorează pentru formularea căii de atac, și nu în raport cu motivele invocate, respectiv motivul de contestație în anulare obișnuită sau unul dintre motivele de contestație în anulare specială.

14.

Totodată, se observă că taxa judiciară de timbru prevăzută de

art. 26 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013

pentru exercitarea căii extraordinare de atac se datorează indiferent de soluția pronunțată de instanța de control judiciar, respectiv de admitere a contestației în anulare sau de respingere a acesteia. Odată învestită cu soluționarea căii extraordinare de atac, instanța judecătorească va înfăptui actul de justiție, serviciu public taxabil, taxele judiciare de timbru constituind o contraprestație raportat la actul de justiție. Or, nicio dispoziție constituțională nu interzice stabilirea taxelor de timbru în justiție, fiind justificat ca persoanele care se adresează autorităților judecătorești să contribuie la acoperirea cheltuielilor prilejuite de realizarea actului de justiție, astfel încât nu poate fi reținută critica privind încălcarea

art. 44 din Constituție . Regula este cea a timbrării acțiunilor în justiție, excepțiile fiind posibile numai în măsura în care sunt stabilite de legiuitor. Cheltuielile ocazionate de realizarea actului de justiție sunt cheltuieli publice, la a căror acoperire, potrivit

art. 56 din Constituție , cetățenii sunt obligați să contribuie prin impozite și taxe, stabilite în condițiile legii (a se vedea în acest sens, spre exemplu,

Decizia nr. 752 din 16 decembrie 2014 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 100 din 6 februarie 2015).

15.

Mai mult, potrivit

art. 508 alin. (3) din Codul de procedură civilă , dacă motivul de contestație este întemeiat, instanța va pronunța o singură hotărâre prin care va anula hotărârea atacată și va soluționa cauza. Așadar, o soluție de admitere a contestației în anulare presupune o activitate suplimentară a instanței de control judiciar în sensul că aceasta va trebui să pronunțe o nouă hotărâre după ce a anulat hotărârea atacată. Prin urmare, nu poate fi reținută contradicția dispozițiilor legale criticate cu prevederile constituționale referitoare la dreptul la un proces echitabil.

16.

Referitor la pretinsa contrarietate a

art. 26 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013

față de dispozițiile constituționale ale

art. 1 alin. (5),

Curtea observă că nu poate fi reținută nici această critică, având în vedere faptul că taxa judiciară de timbru instituită pentru formularea contestației în anulare este una fixă, în cuantum de 100 lei, un cuantum care, așa cum a statuat Curtea în jurisprudența sa în această materie, nu poate fi considerat împovărător din punct de vedere financiar pentru justițiabil (a se vedea în acest sens

Decizia nr. 179 din 26 mai 2020 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 694 din 3 august 2020, paragraful 22).

17.

În ceea ce privește încălcarea celorlalte prevederi din Constituție invocate în susținerea excepției, respectiv

art. 1 alin. (4),

art. 11 alin. (1) și (2)

și

art. 20,

Curtea reține că excepția nu este motivată, iar din examinarea textului de lege criticat prin raportare la textul constituțional de referință nu se poate deduce vreo critică de neconstituționalitate (a se vedea

Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012).

18.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul

art. 146 lit. d)

și al

art. 147 alin. (4) din Constituție , precum și al

art. 1-3 , al

art. 11 alin. (1) lit. A.d)

și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Liliana Teodoriu în Dosarul nr. 1.118/1/2019/a1.1 al Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile

art. 26 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013

privind taxele judiciare de timbru sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 16 februarie 2023.