Decizia nr. 205/2023
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 85 , 86 , 87 și 88 din Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1
- Legea nr. 448/2006 6 decembrie 2006 (prevederi anume) privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap
Marian Enache
- președinte
Mihaela Ciochină
- judecător
Cristian Deliorga
- judecător
Dimitrie-Bogdan Licu
- judecător
Laura-Iuliana Scântei
- judecător
Gheorghe Stan
- judecător
Livia Doina Stanciu
- judecător
Elena-Simina Tănăsescu
- judecător
Varga Attila
- judecător
Ioana Marilena Chiorean
- magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.
1.
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 85 ,
86 ,
87
și
88 din Legea nr. 448/2006
privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, excepție ridicată de Viorel Florian Dorobanțu în Dosarul nr. 891/98/2019 al Tribunalului Ialomița - Secția civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 59D/2020.
2.
La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.
3.
Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, deoarece stabilirea criteriilor de încadrare în grad de handicap presupune cunoștințe de specialitate. Totodată, arată că instanța judecătorească are posibilitatea de a judeca sub toate aspectele cauza, ținând cont de probe și de expertize.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
4.
Prin Încheierea din 3 decembrie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 891/98/2019, Tribunalul Ialomița - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 85 ,
86 ,
87
și
88 din Legea nr. 448/2006
privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de reclamantul Viorel Florian Dorobanțu în cadrul unei cauze având ca obiect soluționarea contestației formulate împotriva certificatului de încadrare în grad de handicap.
5.
În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că, prin modul în care sunt redactate, dispozițiile criticate sunt neconstituționale, deoarece legiuitorul a înțeles să dea putere deplină comisiilor de evaluare pentru a stabili un grad de handicap, atât la emiterea primului certificat, cât și cu ocazia reevaluărilor ulterioare, ceea ce încalcă dreptul unei persoane la accesul liber la justiție. Astfel, nicio altă instituție și niciun alt organ al statului nu are competența ori dreptul de a se pronunța printr-un alt act de constatare sau printr-o expertiză medicală, prin intermediul căreia să se verifice dacă încadrarea în grad de handicap de către comisii s-a făcut în mod corect, ceea ce poate da naștere unui subiectivism sau unei aprecieri eronate a comisiei. În aceste condiții, instanțele de judecată învestite cu o contestație împotriva unui certificat emis de comisia de evaluare, sunt puse în imposibilitatea administrării unor probe suplimentare, în afara înscrisurilor emise de această instituție.
6.
Totodată, arată că
este o lege organică, întrucât reglementează protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap. Or, dispozițiile legale criticate nu numai că nu reglementează în mod corect modalitatea de încadrare în grad de handicap, ci deleagă reglementarea acesteia atât Guvernului, cât și celor două ministere emitente ale
Ordinului ministrului muncii, familiei și egalității de șanse și al ministrului sănătății publice nr. 762/1.992/2007
pentru aprobarea
criteriilor medico-psihosociale
pe baza cărora se stabilește încadrarea în grad de handicap.
7.
Astfel, dispozițiile criticate contravin prevederilor
art. 1 alin. (4)
și
(5)
și ale
art. 73 alin. (3) lit. t) din Constituție , deoarece se ajunge ca aspecte esențiale care vizează respectarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului să fie reglementate prin acte administrative, „ceea ce conferă un caracter iluzoriu unei persoane cu handicap nemulțumită de modul de încadrare în grad de handicap, precum și în exercitarea dreptului la apărare garantat de
art. 24 din Constituție “.
8.
Totodată, se susține că delegarea de atribuții în ceea ce privește stabilirea de norme către Guvern sau un membru al acestuia, care are astfel posibilitatea emiterii unor acte cu caracter administrativ infralegale, determină o incertitudine juridică, întrucât asemenea acte au, de obicei, un grad sporit de schimbări succesive în timp. Orice aspect care vizează aplicarea
art. 73 alin. (3) lit. t) din Constituție
trebuie reglementat numai prin lege organică.
9.
În final, se invocă încălcarea dispozițiilor
art. 31 ,
73
și
78 din Constituție , deoarece atunci când legiuitorul constituant a dispus ca un domeniu social să fie reglementat prin lege organică, acesta a urmărit ca reglementarea să fie adusă la cunoștința publică prin publicarea în Monitorul Oficial al României. Or, normele criticate au încălcat voința legiuitorului constituant care a reglementat transparența actelor normative indiferent de caracterul acestora. În acest sens se invocă
deciziile Curții Constituționale nr. 392 din 2 iulie 2014
și
nr. 637 din 13 octombrie 2015 .
10.
Tribunalul Ialomița - Secția civilă apreciază că, în măsura în care prevederile legale aplicabile se interpretează în sensul că îngrădesc orice altă competență de expertizare medicală în domeniul stabilirii gradului de handicap (de vreme ce nicio altă instituție, autoritate publică sau entitate, cu excepția comisiilor de evaluare, nu poate efectua o expertiză de specialitate în acest domeniu), se încalcă prevederile
art. 21
și
50 din Constituție . Astfel, atât timp cât comisia de evaluare este parte în cauzele având ca obiect încadrarea în grad de handicap a unei persoane, atunci este încălcat și dreptul la un proces echitabil, consacrat de
art. 21 alin. (3) din Constituție
și
art. 6 din Convenția
pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, întrucât una dintre părți are și rol de expert în aceeași cauză, împrejurare care afectează major obiectivitatea activității sale de expertizare în cadrul aceluiași litigiu. Din prevederile
art. 85 alin. (3)
și
87 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 448/2006
rezultă că încadrarea în grad și tip de handicap, în baza
criteriilor medico-psihosociale , revine în exclusivitate comisiei de evaluare, organ de specialitate fără personalitate juridică, aflat în subordinea consiliilor județene, respectiv a consiliilor locale ale sectoarelor municipiului București. Instanța mai arată că încadrarea sau respingerea încadrării în grad și tip de handicap se atestă prin certificate emise de către comisiile de evaluare ce pot fi contestate de titularii acestora, în termen de 30 de zile calendaristice de la comunicare, la instanța de contencios administrativ competentă, potrivit
Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004 . Raportat la aceste reglementări, se poate spune că legea asigură persoanelor interesate dreptul de a se adresa instanței judecătorești pentru apărarea drepturilor, libertăților și intereselor lor legitime, însă trebuie stabilit dacă accesul la instanța judecătorească este unul concret, efectiv, de natură să respecte exigențele dreptului la un proces echitabil, prevăzut de
art. 21 alin. (3) din Constituție
și
art. 6 din Convenție , având în vedere faptul că accesul la o instanță, prin posibilitatea contestării actelor nelegale, nu constituie întotdeauna un remediu suficient oferit persoanelor ale căror drepturi și interese legitime au fost încălcate. Instanța apreciază că articolele criticate limitează posibilitatea de a folosi, în cadrul procesului, expertiza de specialitate, de vreme ce comisiile de evaluare a persoanelor adulte cu handicap și comisia superioară de evaluare sunt, potrivit legii, unicele entități cu atribuții în evaluarea stării de dizabilitate, în ceea ce privește încadrarea în tip și grad de handicap. Instanța a solicitat, în cursul procesului, Institutului Național de Medicină Legală „Mina Minovici“ și Institutului Național de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă să comunice dacă intră în competența acestora efectuarea unei astfel de expertize. Cele două institute au comunicat instanței că, potrivit competențelor lor legale, nu pot efectua expertize medico-legale privind evaluarea/încadrarea în grad de handicap. Prin urmare, în afara comisiilor de evaluare, nicio altă instituție, autoritate publică sau entitate nu poate efectua o expertiză de specialitate, pentru a lămuri aspecte legate de încadrarea în grad și tip de handicap. Or, această situație are consecințe semnificative în cazul unui proces privind soluționarea contestației împotriva certificatului de încadrare în grad de handicap, întrucât, fiind vorba de un domeniu de strictă specialitate, precum evaluarea stării de dizabilitate, în vederea încadrării în grad și tip de handicap, circumstanțele cauzei pot determina deseori necesitatea de a recurge la opinia unor specialiști neutri și imparțiali, pentru lămurirea împrejurărilor de fapt. Astfel, imposibilitatea administrării expertizei în cauzele privind soluționarea contestațiilor împotriva certificatelor privind încadrarea în grad și tip de handicap creează pentru partea ale cărei drepturi sau interese legitime au fost vătămate un dezavantaj semnificativ și contrar dreptului la un proces echitabil, textul de lege criticat aducând atingere unui element esențial al procesului echitabil, și anume principiului egalității armelor.
11.
Potrivit prevederilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
12.
Avocatul Poporului consideră că dispozițiile criticate sunt constituționale. Astfel, certificatele de încadrare în grad și tip de handicap eliberate de Comisia de evaluare a persoanelor adulte cu handicap pot fi contestate în termen de 30 de zile calendaristice de la comunicare, la instanța de contencios administrativ competentă, potrivit
Legii nr. 554/2004 , cererile adresate instanței fiind scutite de taxa judiciară de timbru. Așadar, legea asigură persoanelor interesate dreptul de a se adresa instanței judecătorești pentru apărarea drepturilor, libertăților și intereselor lor legitime. Comisia de evaluare a persoanelor adulte cu handicap este, potrivit legii, unica entitate cu atribuții în evaluarea stării de dizabilitate, în ceea ce privește încadrarea în tip și grad de handicap, întrucât Comisia superioară de evaluare a persoanelor adulte cu handicap stabilește prin decizie reevaluarea persoanelor adulte cu handicap, doar în următoarele situații: 1. ca urmare a recomandărilor cuprinse în documentele întocmite în urma unor acțiuni de control dispuse prin ordin al ministrului muncii și justiției sociale și 2. ca urmare a autosesizării. Într-adevăr, nicio altă instituție, autoritate publică sau entitate, cu excepția comisiei de evaluare, nu poate efectua o expertiză de specialitate, pentru a lămuri aspecte legate de încadrarea în grad și tip de handicap, însă exclusivitatea acordată acestei comisii nu duce la încălcarea dispozițiilor
art. 21 din Constituție , întrucât dacă circumstanțele cauzei o cer, instanța de judecată poate recurge la opinia unor specialiști neutri și imparțiali, pentru lămurirea împrejurărilor de fapt. Este sarcina instanței judecătorești să realizeze propria interpretare și evaluare a faptelor pe baza informațiilor de care dispune și a probelor pe care le consideră necesare pentru soluționarea cauzei. Această situație are consecințe semnificative în cazul unui proces privind soluționarea contestației asupra deciziei de încadrare în grad și tip de handicap, fiind dincolo de orice îndoială că în vederea justei soluționări a cauzei, judecătorul cauzei trebuie să administreze toate probele relevante, care ar putea să ofere instanței de judecată suficiente temeiuri pe baza cărora să rezolve cauza. Prin urmare, dispozițiile legale supuse controlului de constituționalitate nu îngrădesc dreptul părților interesate la o procedură contencioasă și nu aduc atingere dispozițiilor constituționale ale
art. 21 alin. (3)
privind dreptul la un proces echitabil și la soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil, precum și celor ale
art. 6 din Convenția
pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, referitoare la dreptul la un proces echitabil. Faptul că, în lumina dispozițiilor legale criticate, persoanele nemulțumite de încadrarea în grad și tip de handicap pot beneficia în mod concret și efectiv de un proces echitabil pentru valorificarea drepturilor lor nu echivalează cu încălcarea dreptului persoanelor cu handicap la protecție specială.
13.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au transmis punctele de vedere solicitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile
Constituției , precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
14.
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor
art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale
art. 1 alin. (2) , ale
art. 2 ,
3 ,
10
și
29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
15.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile
art. 85 ,
86 ,
87
și
88 din Legea nr. 448/2006
privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1 din 3 ianuarie 2008, cu modificările și completările ulterioare, dispoziții care au următorul cuprins:
–
Articolul 85
:
Persoanele cu handicap beneficiază de drepturile prevăzute la art. 6 pe baza încadrării în grad de handicap, în raport cu gradul de handicap.
Încadrarea în grad și tip de handicap a copiilor cu handicap se face de comisia pentru protecția copilului.
Încadrarea în grad și tip de handicap a adulților cu handicap se face de comisia de evaluare a persoanelor adulte cu handicap, denumită în continuare comisie de evaluare.
Comisia de evaluare este organ de specialitate al consiliului județean, după caz, al consiliului local al sectorului municipiului București, cu activitate decizională în materia încadrării persoanelor adulte în grad și tip de handicap și are următoarea componență:
a)
președinte - un medic de specialitate expertiză medicală a capacității de muncă, medicină internă, medicină de familie sau un medic de medicină generală, absolvent de cursuri de management în domeniul sociomedical;
b)
un medic de specialitate expertiză medicală a capacității de muncă, medicină de familie sau un medic de medicină generală, propus de direcția de sănătate publică județeană, respectiv a municipiului București;
c)
un reprezentant desemnat de organizațiile neguvernamentale care desfășoară activități în beneficiul persoanelor cu handicap;
d)
un psiholog;
e)
un asistent social.
Componența nominală a comisiilor de evaluare se aprobă prin hotărâre de către consiliile județene sau, după caz, locale ale sectoarelor municipiului București, cu avizul Autorității Naționale pentru Persoanele cu Dizabilități.
Președintele comisiei de evaluare, fără a fi funcționar public, face parte din structura de personal a direcției generale de asistență socială și protecția copilului județene, respectiv a sectorului municipiului București.
Membrii comisiilor de evaluare, inclusiv președintele, au dreptul la o indemnizație de ședință, echivalentă cu 1% din indemnizația președintelui consiliului județean, respectiv a primarilor sectoarelor municipiului București. Plata indemnizației se suportă din bugetele consiliilor județene, respectiv locale ale sectoarelor municipiului București.
Președintele și membrii comisiei de evaluare nu fac parte din Serviciul de evaluare complexă.
Activitatea de secretariat a comisiilor de evaluare este asigurată de personal care face parte din structura direcției generale de asistență socială și protecția copilului din subordinea consiliilor județene, respectiv ale sectoarelor municipiului București.
Criteriile medicopsihosociale pe baza cărora se stabilește încadrarea în grad și tip de handicap sunt aprobate prin ordin comun al ministrului muncii, familiei și protecției sociale și al ministrului sănătății.;
–
Articolul 86
:
Gradele de handicap sunt: ușor, mediu, accentuat și grav.
Tipurile de handicap sunt: fizic, vizual, auditiv, surdocecitate, somatic, mintal, psihic, HIV/SIDA, asociat, boli rare.;
–
Articolul 87
:
Comisia de evaluare are următoarele atribuții principale:
a)
stabilește încadrarea în grad și tip de handicap și perioada de valabilitate a certificatului, după caz, data ivirii handicapului, orientarea profesională a adultului cu handicap, pe baza raportului de evaluare complexă elaborat de serviciul de evaluare complexă;
b)
stabilește măsurile de protecție a adultului cu handicap, în condițiile legii;
c)
abrogat;
d)
revocă sau înlocuiește măsura de protecție stabilită, în condițiile legii, dacă împrejurările care au determinat stabilirea acesteia s-au modificat;
e)
soluționează cererile privind eliberarea atestatului de asistent personal profesionist;
f)
informează adultul cu handicap sau reprezentantul legal al acestuia cu privire la măsurile de protecție stabilite și obligațiile ce le revin;
g)
promovează drepturile persoanelor cu handicap în toate activitățile pe care le întreprinde.
(1^1)
Pentru persoanele cu handicap a căror afecțiune a generat deficiențe funcționale și/sau structural-anatomice într-un stadiu ireversibil și care nu pot urma programe de recuperare, Comisia de evaluare va stabili un termen permanent de valabilitate a certificatului fără a fi necesară prezentarea acestora la reevaluările periodice.
(1^2)
Pentru persoanele cu handicap, pentru care comisia de evaluare a stabilit anterior încadrarea în gradul de handicap grav, cu excepția celor prevăzute la alin. (1^1), evaluarea periodică se poate face la domiciliul persoanei, la cererea acesteia ori a reprezentantului său legal. Serviciul de evaluare complexă a persoanelor adulte cu handicap din cadrul direcțiilor generale de asistență socială și protecția copilului județene, respectiv locale ale sectoarelor municipiului București se deplasează la domiciliul persoanei după o prealabilă programare și informare a acesteia cu privire la data și ora efectuării evaluării periodice.
Comisia de evaluare îndeplinește orice alte atribuții prevăzute de lege.
Organizarea și metodologia de funcționare a comisiei de evaluare se reglementează prin hotărâre a Guvernului.
Încadrarea sau respingerea încadrării în grad și tip de handicap se atestă prin certificat emis de către comisiile de evaluare. Eliberarea certificatului este scutită de taxa de timbru.
Certificatele emise potrivit prevederilor alin. (4) pot fi contestate de titularii acestora, în termen de 30 de zile calendaristice de la comunicare, la instanța de contencios administrativ competentă, potrivit
Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004 , cu modificările și completările ulterioare, cererile adresate instanței fiind scutite de taxa judiciară de timbru.
Activitatea comisiilor de evaluare este coordonată metodologic de Autoritatea Națională pentru Persoanele cu Dizabilități.;
–
Articolul 88
: „În vederea exercitării atribuțiilor ce revin comisiei de evaluare, se înființează serviciul de evaluare complexă a persoanelor adulte cu handicap, în cadrul direcțiilor generale de asistență socială și protecția copilului județene, respectiv locale ale sectoarelor municipiului București.“
16.
În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în
art. 1 alin. (4)
privind principiul separației și echilibrului puterilor în stat,
art. 1 alin. (5)
privind obligativitatea respectării
Constituției , a supremației sale și a legilor,
art. 24
privind dreptul la apărare,
art. 31
privind dreptul la informație,
art. 73 alin. (3) lit. t)
privind reglementarea prin lege organică a domeniilor pentru care
Constituția
prevede adoptarea de legi organice și
art. 78
privind intrarea în vigoare a legii.
17.
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că textele de lege criticate fac parte din
cap.VI - Încadrarea în grad de handicap din Legea nr. 448/2006
- act de reglementare primară - care prevede că drepturile prevăzute la
art. 6
din aceasta (și anume, dreptul la ocrotirea sănătății - prevenire, tratament și recuperare, dreptul la educație și formare profesională, dreptul la ocuparea și adaptarea locului de muncă, orientare și reconversie profesională, dreptul la asistență socială, respectiv servicii sociale și prestații sociale, dreptul la locuință, amenajarea mediului de viață personal ambiant, transport, acces la mediul fizic, informațional și comunicațional, dreptul la petrecerea timpului liber, acces la cultură, sport, turism, dreptul la asistență juridică, dreptul la facilități fiscale, dreptul la evaluare și reevaluare prin examinarea la domiciliu a persoanelor nedeplasabile de către membrii comisiei de evaluare, la un interval de 2 ani) se acordă pe baza încadrării în grad de handicap, în raport cu gradul de handicap. Potrivit
art. 86 din Legea nr. 448/2006 , gradele de handicap sunt: ușor, mediu, accentuat și grav, iar tipurile de handicap sunt: fizic, vizual, auditiv, surdocecitate, somatic, mintal, psihic, HIV/SIDA, asociat, boli rare.
18.
Curtea reține că dispozițiile de lege criticate sunt criticate din două perspective: pe de o parte, autorul excepției este nemulțumit de caracterul exclusiv al atribuțiilor comisiilor de evaluare a persoanelor adulte cu handicap în ceea ce privește stabilirea încadrării în grad și tip de handicap și reevaluarea acestei încadrări, iar, pe de altă parte, se susține că, stabilind competența ministrului muncii, familiei și protecției sociale și ministrului sănătății de a aproba prin ordin comun criteriile medico-psihosociale pentru încadrarea în grad și tip de handicap, se lasă această materie la nivelul de reglementare a unui act normativ cu forță juridică inferioară legii, ceea ce contravine dispozițiilor constituționale ale
art. 1 alin. (4)
și
(5) , ale
art. 73 alin. (3) lit. t)
și ale
art. 78 .
19.
Referitor la criticile privind caracterul exclusiv al atribuțiilor comisiilor de evaluare a persoanelor adulte cu handicap în ceea ce privește stabilirea încadrării în grad și tip de handicap și reevaluarea acestei încadrări, Curtea s-a mai pronunțat asupra dispozițiilor
art. 5 pct. 14 , ale
art. 85 alin. (10) , ale
art. 87 alin. (1) lit. a)
și
c) din Legea nr. 448/2006
prin
Decizia nr. 1.060 din 14 iulie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 732 din 18 octombrie 2011, sau
Decizia nr. 154 din 4 martie 2021 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 479 din data de 10 mai 2021, argumentele aduse în motivarea excepției referindu-se la imposibilitatea de a se adresa unei alte instituții abilitate de lege, în afara Comisiei de evaluare a persoanelor adulte cu handicap, care să aibă competența de a verifica conformitatea, legalitatea și temeinicia deciziilor acestora. În legătură cu această critică, prin deciziile menționate, Curtea a constatat că autorii excepției nu formulează o veritabilă critică de neconstituționalitate, ci solicită în realitate modificarea dispozițiilor legale criticate, în sensul stabilirii unei alte instituții sau autorități publice, care să fie învestită cu competența de a efectua expertize, în condiții de deplină imparțialitate, în cauzele având ca obiect încadrarea în grad și tip de handicap. Or, potrivit
art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , „Curtea Constituțională se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului“. Prin urmare, critica de neconstituționalitate referitoare la caracterul exclusiv al atribuțiilor comisiilor de evaluare a persoanelor adulte cu handicap în ceea ce privește stabilirea încadrării în grad și tip de handicap și reevaluarea acestei încadrări este inadmisibilă.
20.
De asemenea, prin
Decizia nr. 737 din 4 noiembrie 2021 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 144 din 11 februarie 2022, paragraful 16, Curtea a reținut că, potrivit
art. 87 alin. (5) din Legea nr. 448/2006 , certificatele de încadrare/respingere a încadrării în grad și tip de handicap, emise de către comisiile de evaluare, pot fi contestate de titularii acestora, în termen de 30 de zile calendaristice de la comunicare, la instanța de contencios administrativ competentă, potrivit
Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004 , cu modificările și completările ulterioare, care, în cadrul cercetării procesului, poate încuviința pentru părți inclusiv proba cu expertiza medico-legală, realizată de un expert independent, care nu are calitatea de parte în cauză.
21.
Referitor la criticile privind stabilirea competenței ministrului muncii, familiei și protecției sociale și ministrului sănătății de a aproba prin ordin comun criteriile medico-psihosociale pentru încadrarea în grad și tip de handicap, Curtea reține că, lăsând la latitudinea unor autorități administrative - ministrul muncii, familiei și protecției sociale și ministrul sănătății - stabilirea
criteriilor medico-psihosociale
pentru încadrarea în grad și tip de handicap, textele de lege criticate nu fac altceva decât să prevadă că, în executarea legii, se vor emite acte administrative normative, cu putere inferioară legii, respectându-se, astfel, principiul separației și echilibrului puterilor în cadrul democrației constituționale, principiu consacrat de
art. 1 alin. (4) din Constituție . În acest sens este
Ordinul ministrului muncii, familiei și egalității de șanse și al ministrului sănătății publice nr. 762/1.992/2007
pentru aprobarea
criteriilor medico-psihosociale
pe baza cărora se stabilește încadrarea în grad de handicap, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 885 și 885 bis din 27 decembrie 2007, cu modificările ulterioare, astfel cum a fost completat prin
Ordinul ministrului muncii, familiei, protecției sociale și persoanelor vârstnice și al ministrului sănătății nr. 874/554/2016
privind completarea
anexei
la
Ordinul ministrului muncii, familiei și egalității de șanse și al ministrului sănătății publice nr. 762/1.992/2007
pentru aprobarea
criteriilor medico-psihosociale
pe baza cărora se stabilește încadrarea în grad de handicap, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 376 din 17 mai 2016. De asemenea, se reține că anexa la
Ordinul ministrului muncii, familiei și egalității de șanse și al ministrului sănătății publice nr. 762/1.992/2007
a fost actualizată periodic, ultima dată prin
Ordinul ministrului muncii și solidarității sociale și al ministrului sănătății nr. 182/456/2022
privind modificarea și completarea
anexei
la
Ordinul ministrului muncii, familiei și egalității de șanse și al ministrului sănătății publice nr. 762/1.992/2007
pentru aprobarea
criteriilor medico-psihosociale
pe baza cărora se stabilește încadrarea în grad de handicap, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 299 din 28 martie 2022.
22.
Totodată, Curtea reține că, potrivit
art. 90^1 din Legea nr. 448/2006 , în structura Autorității Naționale pentru Persoanele cu Dizabilități funcționează Comisia superioară de evaluare a persoanelor adulte cu handicap, care are activitate de coordonare metodologică și monitorizare a activității de evaluare și încadrare în grad și tip de handicap, iar, potrivit
art. 90^2 alin. (1) lit. a^1)
din același act normativ, această comisie superioară „elaborează, modifică și/sau completează Criteriile medicopsihosociale pe baza cărora se stabilește încadrarea în grad și tip de handicap a persoanelor adulte, aprobate prin ordin al ministrului muncii și justiției sociale și al ministrului sănătății, la propunerea Autorității Naționale pentru Persoanele cu Dizabilități“.
23.
Referitor la domeniul de reglementare primară, Curtea a stabilit, prin
Decizia nr. 498 din 17 iulie 2018 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 650 din 26 iulie 2018, paragraful 57, că relațiile sociale sunt reglementate primar prin legi/ordonanțe de urgență/ordonanțe, în timp ce actele administrative cu caracter normativ pot organiza punerea în executare sau executarea acestora, după caz, fără ca ele însele să fie izvor primar de drept. De aceea, actele administrative cu caracter normativ, fie ele hotărâri ale Guvernului sau ordine ale miniștrilor, nu pot, prin conținutul lor normativ, să excedeze domeniului organizării executării actelor de reglementare primară [ art. 108 alin. (2) din Constituție ], respectiv a executării acestora sau a hotărârilor Guvernului ( art. 77 din Legea nr. 24/2000
privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010), după caz, pentru că, printr-un atare procedeu, s-ar ajunge la modificarea/ completarea însăși a legii. Totodată, prin
Decizia nr. 16 din 19 ianuarie 2022 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 59 din 19 ianuarie 2022, paragraful 16, Curtea a reținut că apartenența ordinelor miniștrilor la categoria actelor de executare a legilor este stabilită expres de dispozițiile cuprinse în
art. 77 - Actele date în executarea unui act normativ din Legea nr. 24/2000 , potrivit cărora „Ordinele cu caracter normativ, instrucțiunile și alte asemenea acte ale conducătorilor ministerelor și ai celorlalte organe ale administrației publice centrale de specialitate sau ale autorităților administrative autonome se emit numai pe baza și în executarea legilor, a hotărârilor și a ordonanțelor Guvernului (...)“.
24.
Cât privește critica de neconstituționalitate raportată la dispozițiile
art. 73 alin. (3) lit. t) din Constituție , se reține că aceasta este neîntemeiată, deoarece, potrivit acestei norme constituționale, prin lege organică se reglementează „celelalte domenii pentru care în
Constituție
se prevede adoptarea de legi organice“. Or,
Constituția
nu prevede adoptarea unei legi organice pentru reglementarea
criteriilor medico-psihosociale
pentru încadrarea în grad și tip de handicap.
25.
Referitor la critica raportată la
art. 24 din Constituție , Curtea reține că textele de lege criticate nu neagă dreptul la apărare al persoanelor cu handicap în cadrul litigiilor având ca obiect contestarea certificatelor de neîncadrare sau de încadrare într-un anumit grad și tip de handicap. Astfel, controlul legalității actelor normative și individuale ale Guvernului, ale ministerelor și ale celorlalte autorități ale administrației publice locale, indiferent de materia la care se referă, este de competența instanțelor judecătorești, respectiv a secțiilor de contencios administrativ constituite potrivit legii. Actele administrative normative sunt supuse controlului judecătoresc, pe calea contenciosului administrativ, potrivit
art. 126 alin. (6) din Constituție
și
Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004 .
26.
În final, Curtea constată că dispozițiile constituționale ale art. 31 privind dreptul la informație și ale art. 78 privind intrarea în vigoare a legii nu au incidență în cauză.
27.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul
art. 146 lit. d)
și al
art. 147 alin. (4) din Constituție , precum și al
art. 1-3 , al
art. 11 alin. (1) lit. A.d)
și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Viorel Florian Dorobanțu în Dosarul nr. 891/98/2019 al Tribunalului Ialomița - Secția civilă și constată că dispozițiile
art. 85 ,
86 ,
87
și
88 din Legea nr. 448/2006
privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap sunt constituționale în raport cu criticile formulate.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Tribunalului Ialomița - Secția civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 20 aprilie 2023.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE MARIAN ENACHE Magistrat-asistent, Ioana Marilena Chiorean
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.