Decizia nr. 171/2023
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 5 și ale art. 15 alin. (1) și (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1
- OUG nr. 51/2008 21 aprilie 2008 (prevederi anume) privind ajutorul public judiciar în materie civilă
Marian Enache
- președinte
Mihaela Ciochină
- judecător
Cristian Deliorga
- judecător
Dimitrie-Bogdan Licu
- judecător
Laura-Iuliana Scântei
- judecător
Gheorghe Stan
- judecător
Livia Doina Stanciu
- judecător
Elena-Simina Tănăsescu
- judecător
Varga Attila
- judecător
Ingrid-Alina Tudora
- magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.
1.
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 5 alin. (1)
și
(2)
și ale
art. 15 alin. (1)
și
(3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008
privind ajutorul public judiciar în materie civilă, excepție ridicată de Elena Ilie în Dosarul nr. 17.243/300/2018/a2 al Judecătoriei Sectorului 2 București - Secția civilă. Excepția formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.854D/2019.
2.
La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.
3.
Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, în principal, ca inadmisibilă, având în vedere că aceasta nu este motivată, iar în subsidiar, ca neîntemeiată, sens în care invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale, concretizată, spre exemplu, prin
Decizia nr. 601 din 30 septembrie 2021 .
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:
4.
Prin Încheierea din 7 iunie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 17.243/300/2018/a2, Judecătoria Sectorului 2 București - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 5 alin. (1)
și
(2)
și ale
art. 15 alin. (1)
și
(3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008
privind ajutorul public judiciar în materie civilă. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Elena Ilie într-o cauză având ca obiect soluționarea unei cereri de reexaminare a încheierii prin care s-a respins cererea acesteia de acordare a ajutorului public judiciar.
5.
În motivarea excepției de neconstituționalitate, autoarea acesteia a procedat la simpla enumerare a dispozițiilor legale criticate și a normelor constituționale pretins încălcate, fără a prezenta motive sau argumente în susținerea excepției invocate, raportându-se doar la situația de fapt din speță, menționând că există un interes procesual în invocarea excepției de neconstituționalitate, în sensul că aceasta este strâns legată de cererea de acordare a ajutorului public judiciar.
6.
Judecătoria Sectorului 2 București - Secția civilă, contrar
art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 , nu și-a exprimat opinia asupra excepției de neconstituționalitate.
7.
Potrivit prevederilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
8.
Avocatul Poporului învederează că și-a mai exprimat punctul de vedere cu privire la dispozițiile criticate din
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008 , în sensul constituționalității acestora, exemplu fiind
deciziile Curții Constituționale nr. 79 din 28 februarie 2017 ,
nr. 845 din 13 decembrie 2018 ,
nr. 777 din 29 noiembrie 2018 ,
nr. 781 din 29 noiembrie 2018
și
nr. 827 din 11 decembrie 2018 .
9.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile
Constituției , precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
10.
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor
art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale
art. 1 alin. (2) , ale
art. 2 ,
3 ,
10
și
29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
11.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile
art. 5
și ale
art. 15 alin. (1)
și
(3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008
privind ajutorul public judiciar în materie civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 327 din 25 aprilie 2008, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 193/2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 723 din 24 octombrie 2008, cu modificările și completările ulterioare, care au următorul cuprins normativ:
–
Articolul 5
:
În sensul prezentei ordonanțe de urgență, prin familie se înțelege soțul/soția, copiii sau alți descendenți în linie dreaptă în vârstă de până la 18 ani aflați în întreținerea solicitantului, precum și copiii sau alți descendenți în linie dreaptă în vârstă de peste 18 ani, dar nu mai mult de 26 de ani, dacă se află în continuarea studiilor și în întreținerea solicitantului.
În sensul prezentei ordonanțe de urgență, se consideră membru al familiei și persoana care are domiciliul ori reședința comună și gospodărește împreună cu solicitantul, copiii sau alți descendenți în linie dreaptă ai acesteia în vârstă de până la 18 ani aflați în întreținerea solicitantului, precum și copiii sau alți descendenți în linie dreaptă în vârstă de peste 18 ani, dar nu mai mult de 26 de ani, dacă se află în continuarea studiilor și în întreținerea solicitantului.;
–
Articolul 15
:
(1)
Asupra cererii de ajutor public judiciar instanța se pronunță, fără citarea părților, prin încheiere motivată dată în camera de consiliu.[…]
(3)
Cererea de reexaminare se soluționează în camera de consiliu de un alt complet, instanța pronunțându-se prin încheiere irevocabilă.
12.
În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, aceste dispoziții contravin normelor constituționale ale
art. 1 alin. (5)
referitoare la principiul legalității, ale
art. 11 alin. (1)
privind dreptul internațional și dreptul intern, ale
art. 16 alin. (1)
coroborat cu
art. 14 din Convenția
pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, referitoare la principiul nediscriminării, ale
art. 20
referitoare la tratatele internaționale privind drepturile omului, ale
art. 21
privind accesul liber la justiție, ale
art. 24
privind dreptul la apărare și celor ale
art. 124
privind înfăptuirea justiției.
13.
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că autoarea acesteia nu motivează, în concret, în ce anume constă pretinsa contrarietate a reglementării criticate cu normele constituționale invocate, ci se rezumă la a prezenta situația de fapt din speță.
14.
În acest context, Curtea reține că prin
Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012, a conturat o anumită structură inerentă și intrinsecă oricărei excepții de neconstituționalitate, care cuprinde 3 elemente: textul contestat din punctul de vedere al constituționalității, textul de referință pretins încălcat, precum și motivarea de către autorul excepției a relației de contrarietate existente între cele două texte, cu alte cuvinte motivarea neconstituționalității textului criticat. Curtea a observat că, indiscutabil, primul element al excepției se circumscrie fie simplei indicări a textului pretins neconstituțional, fie menționării conținutului său normativ, iar cel de-al doilea indicării textului sau principiului constituțional pretins încălcat și că, în condițiile în care primele două elemente pot fi determinate absolut, al treilea element comportă un anumit grad de relativitate determinat tocmai de caracterul său subiectiv. Astfel, motivarea în sine a excepției, ca element al acesteia, nu este neapărat un criteriu material sau cantitativ, ci dimpotrivă, ea rezultă din dinamica primelor elemente. Prin urmare, materialitatea motivării excepției nu este o condiție sine qua non a existenței acesteia. În aceste condiții, Curtea a constatat că, în situația în care textul de referință invocat este suficient de precis și clar, astfel încât instanța constituțională să poată reține în mod rezonabil existența unei minime critici de neconstituționalitate, ea este obligată să analizeze pe fond excepția de neconstituționalitate și să considere, deci, că autorul acesteia a respectat și a cuprins în excepția ridicată cele 3 elemente menționate. Însă, Curtea a statuat că, deși excepția de neconstituționalitate este în mod formal motivată, deci cuprinde cele 3 elemente, dar motivarea în sine nu are nicio legătură cu textul criticat, iar textul de referință este unul general, Curtea va respinge excepția ca inadmisibilă, fiind contrară
art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992
(a se vedea în acest sens
Decizia nr. 198 din 12 februarie 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 151 din 11 martie 2009, sau, în cadrul controlului a priori,
Decizia nr. 919 din 6 iulie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 504 din 15 iulie 2011). Curtea a precizat că aceeași soluție va fi urmată și în cazul în care excepția de neconstituționalitate nu cuprinde motivarea ca element al său, iar din textul constituțional invocat nu se poate desluși în mod rezonabil vreo critică de neconstituționalitate, fie din cauza generalității sale, fie din cauza lipsei rezonabile de legătură cu textul criticat.
15.
În acest sens, prin
Decizia nr. 785 din 16 iunie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 646 din 9 septembrie 2011, Curtea Constituțională a stabilit că „simpla enumerare a unor dispoziții constituționale sau convenționale nu poate fi considerată o veritabilă critică de neconstituționalitate. Dacă ar proceda la examinarea excepției de neconstituționalitate motivate într-o asemenea manieră eliptică, instanța de control constituțional s-ar substitui autorului acesteia în formularea unor critici de neconstituționalitate, ceea ce ar echivala cu un control efectuat din oficiu, inadmisibil, însă, în condițiile în care
art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992
precizează că «sesizarea Curții Constituționale se dispune de către instanța în fața căreia s-a ridicat excepția de neconstituționalitate, printr-o încheiere care va cuprinde punctele de vedere ale părților, opinia instanței asupra excepției și va fi însoțită de dovezile depuse de părți»“.
16.
Având în vedere că în prezenta cauză autoarea excepției de neconstituționalitate a procedat la simpla enumerare a dispozițiilor legale criticate și a normelor constituționale pretins încălcate, fără a prezenta motive sau argumente în susținerea excepției, și ținând cont de faptul că din această formulare a excepției nu se poate deduce, în mod rezonabil, vreo critică de neconstituționalitate, potrivit celor reținute prin
Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011 , anterior referită, Curtea constată că excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă.
17.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul
art. 146 lit. d)
și al
art. 147 alin. (4) din Constituție , precum și al
art. 1-3 , al
art. 11 alin. (1) lit. A.d)
și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 5
și ale
art. 15 alin. (1)
și
(3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008
privind ajutorul public judiciar în materie civilă, excepție ridicată de Elena Ilie în Dosarul nr. 17.243/300/2018/a2 al Judecătoriei Sectorului 2 București - Secția civilă.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Judecătoriei Sectorului 2 București - Secția civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 4 aprilie 2023.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE MARIAN ENACHE Magistrat-asistent, Ingrid-Alina Tudora
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.