Decizia nr. 81/2000

Lucian Mihai - președinte

Costica Bulai - judecător

Constantin Doldur - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Ioan Muraru - judecător

Nicolae Popa - judecător

Lucian Stangu - judecător

Florin Bucur Vasilescu - judecător

Romul Petru Vonica - judecător

Paula C. Pantea - procuror

Doina Suliman - magistrat-asistent

Pe rol se afla soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 103 alin. 1 și 2 din Legea nr. 92/1992

pentru organizarea judecătorească, republicată, excepție ridicată de Traian Nicorici în Dosarul nr. 5.378/1999 al Curții de Apel Cluj - Secția comercială și de contencios administrativ.

La apelul nominal se constată că lipsesc părțile, Traian Nicorici și Direcția de muncă și protecție socială a județului Cluj, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public solicita respingerea excepției ca neîntemeiată, deoarece dispozițiile legale criticate reglementează modul de stabilire a cuantumului pensiei de serviciu a magistraților și se aplică de la data intrării în vigoare a

Legii nr. 142/1997 .

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constata următoarele:

Prin Încheierea din 31 ianuarie 2000, pronunțată în Dosarul nr. 5.378/1999, Curtea de Apel Cluj - Secția comercială și de contencios administrativ a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 103 alin. 1 și 2 din Legea nr. 92/1992

pentru organizarea judecătorească, republicată, excepție ridicată de Traian Nicorici într-o cauza al carei obiect îl constituie acțiunea formulată de autorul excepției, prin care solicită obligarea Direcției de muncă și protecție socială a județului Cluj sa recalculeze pensia stabilită prin Decizia nr. 116.831/1990, cu includerea în baza de calcul a sporului de vechime în munca și a sporului de stabilitate în magistratura, de care beneficiază magistrații în activitate.

În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține ca dispozițiile alin. 1 și 2 ale

art. 103 din Legea nr. 92/1992 , republicată, - care prevăd, pentru stabilirea pensiei de serviciu, includerea în baza de calcul, alături de venitul net și de sporul pentru vechime în munca, și a sporului de stabilitate în magistratura, doar pentru magistrații pensionați după data modificării

Legii nr. 92/1992

prin

Legea nr. 142/1997

- contravin "principiului constituțional al egalității în drepturi în materia pensiilor magistraților, pentru ca instituie un tratament diferențiat, discriminatoriu între cele două categorii de magistrați, întrucât sunt aplicabile numai magistraților pensionați ulterior anului 1997". De asemenea, autorul excepției arata ca, ținând seama de deciziile Curții Constituționale nr. 88/1999 și nr. 89/1999 prin care s-a constatat neconstituționalitatea

art. 103 alin. 5 din Legea nr. 92/1992 , republicată, Direcția de muncă și protecție socială a județului Cluj a recalculat pensia stabilită în anul 1990, dar nu a luat în calcul sporul de stabilitate în magistratura, iar sporul pentru vechime în munca l-a inclus doar în cuantumul existent la data pensionării, iar nu în cel actual.

Curtea de Apel Cluj - Secția comercială și de contencios administrativ, exprimandu-și opinia, apreciază ca excepția de neconstituționalitate "este neîntemeiată întrucât alin. 1 și 2 ale

art. 103 din Legea nr. 92/1992 , republicată, nu contravin art. 16 raportat la art. 43 alin. (2) din Constituție".

Potrivit

art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului și Guvernului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

În punctul de vedere al Guvernului se considera ca excepția este neîntemeiată, deoarece în speta "nu ne aflam în fața unei neconstitutionalitati a prevederilor

art. 103 alin. 1 și 2 din Legea nr. 92/1992 , republicată, cu modificările și completările ulterioare, ci a unei probleme de interpretare a dispozițiilor legale".

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile scrise depuse la dosar de autorul excepției, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , retine următoarele:

Curtea Constituțională constata ca, potrivit art. 144 lit. c) din Constituție, art. 1 alin. (1),

art. 2, 3, 12 și 23 din Legea nr. 47/1992 , republicată, a fost legal sesizată și este competența să soluționeze excepția de neconstituționalitate ridicată.

Obiectul excepției îl constituie dispozițiile

art. 103 alin. 1 și 2 din Legea nr. 92/1992

pentru organizarea judecătorească, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 259 din 30 septembrie 1997, potrivit cărora: "Magistrații cu o vechime de cel puțin 25 de ani în magistratura beneficiază, la împlinirea vârstei prevăzute de lege, de pensie de serviciu, în cuantum de 80% din venitul net realizat din salariul de baza, sporul pentru vechime în munca și sporul de stabilitate în magistratura, avute la data pensionării.

Pentru fiecare an care depășește vechimea în magistratura prevăzută la alin. 1 se adauga la cuantumul pensiei câte 1% din venitul net, fără a se putea depăși 100% din venitul net stabilit conform alin. 1, avut la data pensionării."

Deși autorul excepției nu a indicat expres textul constituțional în raport cu care considera ca sunt neconstituționale dispozițiile legale criticate, referindu-se însă la nerespectarea "principiului constituțional al egalității în drepturi", precum și la "tratament diferențiat, discriminatoriu", este evident ca a avut în vedere prevederile art. 16 alin. (1) din Constituție, care consfințesc ca "Cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări".

Instanța de judecată în mod eronat a făcut raportarea și la art. 43 alin. (2) din Constituție, potrivit căruia "Cetățenii au dreptul la pensie [...]", întrucât autorul excepției nu a reclamat atingerea dreptului la pensie, ci doar modul de calcul diferențiat, discriminatoriu al acesteia. De aceea Curtea Constituțională urmează sa examineze dispozițiile legale criticate numai cu raportare la prevederile art. 16 alin. (1) din Constituție.

Analizând

art. 103 alin. 1 și 2 din Legea nr. 92/1992 , republicată, Curtea constata ca acesta nu contravine prevederilor Constituției.

De asemenea, Curtea constata ca intră în atributia exclusiva a legiuitorului reglementarea condițiilor de acordare a pensiei, precum și a modului de calcul al cuantumului acesteia. În virtutea acestei atribuții legiuitorul poate să aducă și modificări reglementărilor anterior adoptate. În privinta pensiilor de care beneficiază magistrații, asemenea modificări au fost adoptate prin

Legea nr. 142/1997

privind modificarea și completarea

Legii nr. 92/1992 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 170 din 25 iulie 1997, reglementandu-se, prin noua redactare a art. 103 alin. 1 și 2, pensia de serviciu a magistraților, cuantumul și modul de calcul al acesteia. Aceste modificări se aplică de la data intrării în vigoare a legii prin care au fost dispuse. Dacă legea ar fi prevăzut ca noua reglementare se aplică și magistraților pensionați anterior datei intrării ei în vigoare, ar fi încălcat prevederile art. 15 alin. (2) din Constituție, potrivit cărora "Legea dispune numai pentru viitor, cu excepția legii penale mai favorabile". Dispozițiile

art. 103 alin. 1 și 2 din Legea nr. 92/1992 , în noua lor redactare, ar încalcă prevederile art. 16 alin. (1) din Constituție doar dacă ar prevedea un tratament juridic diferit pentru persoanele aflate în situație identică, ceea ce nu rezultă din conținutul lor.

Reglementarea posibilităților de recalculare ulterioară a pensiilor stabilite intra, de asemenea, în competența exclusiva a legiuitorului, depinzand de opțiunea acestuia. O asemenea posibilitate a fost prevăzută la

art. 103 alin. 5 din Legea nr. 92/1992 , republicată, conform căruia: "Pensiile magistraților se actualizează în raport cu nivelul salariilor de baza ale magistraților în activitate."

Curtea Constituțională, prin Decizia nr. 88 din 1 iunie 1999, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 325 din 8 iulie 1999, a constatat ca dispozițiile art. 103 alin. 5 din Legea nr. 97/1992 "sunt neconstituționale în măsura în care nu asigura și magistraților pensionați anterior datei intrării în vigoare a

Legii nr. 142/1997

actualizarea pensiei în raport cu nivelul salariilor de baza ale magistraților în activitate". Pentru a pronunța aceasta soluție, s-a reținut ca actualizarea pensiilor numai în cazul magistraților pensionați după data intrării în vigoare a

Legii nr. 142/1997 , cu excluderea celor pensionați anterior, are "semnificatia instituirii unui tratament diferențiat, discriminatoriu, fără sa existe o explicație rațională, ceea ce constituie o încălcare a principiului constituțional al egalității în drepturi". S-a mai reținut ca aplicarea prevederilor legale referitoare la actualizarea pensiilor deopotrivă pentru toți magistrații pensionari, care sunt într-o situație identică, indiferent de data pensionării, nu le conferă caracter retroactiv, deoarece "actualizarea pensiilor privește, prin ea însăși, prezentul și viitorul".

Rezultă, atât din redactarea textelor de lege, cat și din considerentele deciziei citate, ca situația reglementată la alin. 5 al

art. 103 din Legea nr. 92/1992 , republicată, este esențial diferita față de cea reglementată în alin. 1 și 2 ale aceluiași articol, una privind actualizarea, iar cealaltă privind stabilirea inițială a cuantumului pensiei. Într-adevăr, dispozițiile alin. 5 al

art. 103 din Legea nr. 92/1992 , republicată, reglementand actualizarea pensiilor magistraților, nu are în vedere nici un fel de spor, ci doar "nivelul salariilor de baza ale magistraților în activitate", ceea ce este valabil, în mod nediferentiat, pentru toți magistrații pensionari.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) și al art. 145 alin. (2) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 16, 23 și al

art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicată,

CURTEA

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 103 alin. 1 și 2 din Legea nr. 92/1992

pentru organizarea judecătorească, republicată, excepție ridicată de Traian Nicorici în Dosarul nr. 5.378/1999 al Curții de Apel Cluj Secția comercială și de contencios administrativ.

Definitivă și obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 25 aprilie 2000.