Decizia nr. 536/2023
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. III alin. (1) lit. a) pct. i) și vi) și alin. (2) din Legea nr. 169/1997 pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991 , ale art. 52 din Legea fondului funciar nr. 18/1991 , ale art. 29 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, precum și ale art. 5 lit. d) din Regulamentul privind procedura de constituire, atribuțiile și funcționarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, a modelului și modului de atribuire a titlurilor de proprietate, precum și punerea în posesie a proprietarilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 890/2005
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Are ca temei 1
- Legea nr. 24/2000 27 martie 2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative
Marian Enache
- președinte
Mihaela Ciochină
- judecător
Cristian Deliorga
- judecător
Dimitrie-Bogdan Licu
- judecător
Laura-Iuliana Scântei
- judecător
Gheorghe Stan
- judecător
Elena-Simina Tănăsescu
- judecător
Varga Attila
- judecător
Claudia-Margareta Krupenschi
- magistrat-asistent-șef
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Eugen Anton.
1.
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor
art. III alin. (1) lit. a) pct. i)
și
vi)
și
alin. (2) din Legea nr. 169/1997
pentru modificarea și completarea
Legii fondului funciar nr. 18/1991 , ale
art. 52 din Legea fondului funciar nr. 18/1991 , ale
art. 29 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013
privind taxele judiciare de timbru, precum și ale
art. 5 lit. d) din Regulamentul
privind procedura de constituire, atribuțiile și funcționarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, a modelului și modului de atribuire a titlurilor de proprietate, precum și punerea în posesie a proprietarilor, aprobat prin
Hotărârea Guvernului nr. 890/2005 , excepție ridicată de Vasile Panțuș în Dosarul nr. 10.150/231/2018 al Judecătoriei Focșani - Secția civilă și care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 3.171D/2019.
2.
La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.
3.
Magistratul-asistent-șef referă asupra faptului că autorul excepției a transmis note scrise prin care arată că nu are cunoștință despre ridicarea acestei excepții, solicitând respingerea acesteia în ipoteza unui fals sub semnătură privată.
4.
Președintele Curții ia act de cele învederate și constată cauza în stare de judecată, precizând că, până la proba contrară, pe care Curtea nu este în măsură să o administreze, autorul excepției se menține în aceeași persoană care figurează în actul de sesizare al instanței de trimitere în această calitate.
5.
Având cuvântul pe fondul cauzei, reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate ce vizează dispozițiile cuprinse într-o hotărâre a Guvernului, întrucât aceste acte normative nu pot constitui obiect al controlului de constituționalitate. Cu referire la celelalte dispoziții legale criticate, solicită respingerea excepției, ca neîntemeiată, deoarece nu sunt afectate cerințele de previzibilitate și calitate a legii.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
6.
Prin Încheierea din 15 noiembrie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 10.150/231/2018, Judecătoria Focșani - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor
art. III alin. (1) lit. a) pct. i)
și
vi)
și
alin. (2) din Legea nr. 169/1997
pentru modificarea și completarea
Legii fondului funciar nr. 18/1991 , ale
art. 52 din Legea fondului funciar nr. 18/1991 , ale
art. 29 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013
privind taxele judiciare de timbru, precum și ale
art. 5 lit. d) din Regulamentul
privind procedura de constituire, atribuțiile și funcționarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, a modelului și modului de atribuire a titlurilor de proprietate, precum și punerea în posesie a proprietarilor, aprobat prin
Hotărârea Guvernului nr. 890/2005 . Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Vasile Panțuș într-o cauză civilă având ca obiect acțiunea în anulare a titlului de proprietate emis în favoarea autorului excepției, acțiune întemeiată pe dispozițiile legale criticate.
7.
În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține că dispozițiile criticate sunt „neconstituționale în măsura în care nu îndeplinesc condițiile de claritate, de precizie, de previzibilitate și de predictibilitate prevăzute de Constituție și de Legea specială nr. 24/2000.“
8.
Judecătoria Focșani - Secția civilă consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, întrucât textele normative criticate îndeplinesc exigențele de calitate a legii.
9.
Potrivit prevederilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
10.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise ale autorului excepției, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile
Constituției , precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
11.
Curtea Constituțională a fost sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor
art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale
art. 1 alin. (2) , ale
art. 2 ,
3 ,
10
și
29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
12.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă, în realitate, dispozițiile
art. III alin. (1) lit. a) pct. i)
și
vi)
(și nu pct. vi^1, cum eronat se indică în încheierea de sesizare) și
alin. (2) din Legea nr. 169/1997
pentru modificarea și completarea
Legii fondului funciar nr. 18/1991 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 299 din 4 noiembrie 1997, ale
art. 52 din Legea fondului funciar nr. 18/1991 , republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1 din 5 ianuarie 1998, ale
art. 29 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013
privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392 din 29 iunie 2013, precum și ale
art. 5 lit. d) din Regulamentul
privind procedura de constituire, atribuțiile și funcționarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, a modelului și modului de atribuire a titlurilor de proprietate, precum și punerea în posesie a proprietarilor, aprobat prin
Hotărârea Guvernului nr. 890/2005 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 732 din 11 august 2005 (și nu art. 5 din
Hotărârea Guvernului nr. 890/2005 ). Textele legale criticate au următorul conținut normativ:
–
Articolul III
alin. (1) lit. a) pct. i)
și vi)
și
alin. (2) din Legea nr. 169/1997 , astfel cum au fost modificate și completate prin
privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 653 din 22 iulie 2005:
Sunt lovite de nulitate absolută, potrivit dispozițiilor legislației civile, aplicabile la data încheierii actului juridic, următoarele acte emise cu încălcarea prevederilor
Legii fondului funciar nr. 18/1991 ,
pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor
Legii fondului funciar nr. 18/1991
și ale
Legii nr. 169/1997 , cu modificările și completările ulterioare, și ale prezentei legi:
a)
actele de reconstituire sau de constituire a dreptului de proprietate, în favoarea persoanelor care nu erau îndreptățite, potrivit legii, la astfel de reconstituiri sau constituiri, cum sunt:
i)
actele de reconstituire în favoarea unor persoane care nu au avut niciodată teren în proprietate predat la cooperativa agricolă de producție sau la stat sau care nu au moștenit asemenea terenuri; (...)
vi)
actele de reconstituire a dreptului de proprietate asupra unor terenuri forestiere pentru persoanele care nu au deținut anterior în proprietate astfel de terenuri. (...)
Nulitatea poate fi invocată de primar, prefect, Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților și de alte persoane care justifică un interes legitim, iar soluționarea cererilor este de competența instanțelor judecătorești de drept comun.“;
–
Articolul 52
În sensul prezentei legi, comisia locală este autoritate publică cu activitate administrativă, iar comisia județeană este autoritate publică cu autoritate administrativ-jurisdicțională.
Comisia județeană și cea locală au, în limitele competenței lor și prin derogare de la dispozițiile
Codului de procedură civilă , calitate procesuală pasivă și, când este cazul, activă, fiind reprezentate legal prin prefect, respectiv primar sau, pe baza unui mandat convențional, de către unul dintre membri, nefiind obligatorie asistarea prin avocat.
Articolul 29
alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 : „Sunt scutite de taxa judiciară de timbru cererile, acțiunile și căile de atac formulate de către prefect sau primar pentru anularea actelor juridice făcute ori emise cu încălcarea prevederilor
Legii fondului funciar nr. 18/1991 , republicată, cu modificările și completările ulterioare.“
13.
Normele constituționale ce se deduc în mod rezonabil din motivarea scrisă a excepției, în lipsa precizării lor exprese, sunt cele ale
art. 1 alin. (5) , invocate sub aspectul exigențelor de calitate a legii.
14.
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea Constituțională reține că aceasta urmează să fie respinsă ca inadmisibilă, în considerarea argumentelor ce se vor arăta în continuare.
15.
În ceea ce privește obiectul excepției, pe de o parte, Curtea constată că acesta cuprinde atât dispoziții din legi și ordonanțe, cât și dispoziții dintr-o hotărâre a Guvernului prin care a fost adoptat un regulament, respectiv
art. 5 din regulamentul
aprobat prin
Hotărârea Guvernului nr. 890/2005 . Or, acestea din urmă nu pot forma obiectul controlului de constituționalitate deoarece nu se regăsesc în enumerarea cuprinsă în
art. 146 lit. d) din Constituție
și în
art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992
privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, referitoare la actele normative sau prevederile din acestea asupra cărora Curtea Constituțională se poate pronunța în exercitarea controlului a posteriori de constituționalitate, aceste acte normative fiind reprezentate doar de legi și ordonanțe - acte normative cu caracter primar. În sistemul ierarhiei legislative, hotărârile Guvernului sunt acte normative secundare adoptate, în general, pentru organizarea și punerea în aplicare a executării legilor și pot constitui obiectul controlului de legalitate exercitat de instanța competentă de contencios administrativ, nu și obiect al controlului de constituționalitate (a se vedea, în același sens, de exemplu,
Decizia nr. 283 din 7 iunie 2005 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 657 din 25 iulie 2005).
16.
Prin urmare, cu privire la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 5 din regulamentul
aprobat prin
Hotărârea Guvernului nr. 890/2005 , Curtea nu a fost legal sesizată, iar excepția este inadmisibilă prin prisma obiectului său, instanța judecătorească de trimitere trebuind ca, în aplicarea
art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 , să respingă ca inadmisibilă cererea de sesizare a Curții Constituționale cu privire la aceste norme.
17.
Pe de altă parte, Curtea observă că excepția de neconstituționalitate, în întregul său, nu este motivată. Or, Curtea a stabilit în jurisprudența sa că structura inerentă oricărei excepții de neconstituționalitate cuprinde 3 elemente - textul contestat din punctul de vedere al constituționalității, textul de referință pretins încălcat și motivarea de către autorul excepției a relației de contrarietate existente între cele două texte, cu alte cuvinte, motivarea neconstituționalității textului criticat. Dacă primele două elemente pot fi determinate absolut, al treilea element comportă, prin caracterul său absolut, un anumit grad de relativitate. Lipsa motivării în sine a excepției nu reprezintă, de plano, o condiție sine qua non a existenței excepției, câtă vreme aceasta se poate deduce în mod rezonabil din dinamica primelor două elemente. Însă, chiar dacă excepția de neconstituționalitate este în mod formal motivată, deci cuprinde cele 3 elemente, dar motivarea în sine nu are nicio legătură cu textul criticat, iar textul de referință este unul general, Curtea va respinge excepția ca inadmisibilă, fiind contrară
art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 , potrivit căruia sesizările adresate Curții Constituționale trebuie făcute în formă scrisă și motivate. Aceeași soluție va fi urmată și în cazul în care excepția de neconstituționalitate nu cuprinde motivarea ca element al său, iar din textul constituțional invocat nu se poate desluși în mod rezonabil vreo critică de neconstituționalitate, fie datorită generalității sale, fie datorită lipsei rezonabile de legătură cu textul criticat. O asemenea manieră de motivare este eliptică, iar instanța de control constituțional nu se poate substitui autorului acesteia în formularea unor critici de neconstituționalitate întrucât ar echivala cu un control efectuat din oficiu, ceea ce este inadmisibil (a se vedea, pe larg,
Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012).
18.
În cauza de față se constată că succinta motivare formulată de autorul excepției, prin care susține că textele de lege criticate nu sunt clare, previzibile și predictibile, nu reprezintă o veritabilă critică de neconstituționalitate, prin care să fie relevat raportul de contrarietate dintre o normă juridică primară și o normă constituțională sau un principiu fundamental. Susținerile formulate au un caracter general, vag și nu cuprind niciun argument concret prin care să se demonstreze pretinsele carențe calitative ale fiecărui text atacat și modul în care acestea ar afecta drepturile și libertățile fundamentale sau un interes al autorului excepției. Date fiind, pe de o parte, caracterul general al normei de referință ce se poate deduce în mod rezonabil din motivarea autorului excepției care vorbește, în definitiv, despre lipsa de calitate a legii - exigențe ce decurg din principiul legalității, consacrat de
art. 1 alin. (5) din Constituție , potrivit căruia „În România, respectarea
Constituției , a supremației sale și a legilor este obligatorie.“, și, pe de altă parte, conținutul juridic al textelor legale criticate, care este unul specific și concret, nu se poate stabili nicio legătură rezonabilă între aceste două elemente, care să susțină, la rândul său, lipsa unei veritabile critici de neconstituționalitate formulate expres de autorul excepției. Pentru aceste motive, excepția de neconstituționalitate urmează să fie respinsă ca inadmisibilă.
19.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul
art. 146 lit. d)
și al
art. 147 alin. (4) din Constituție , precum și al
art. 1-3 , al
art. 11 alin. (1) lit. A.d)
și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. III alin. (1) lit. a) pct. i)
și
vi)
și
alin. (2) din Legea nr. 169/1997
pentru modificarea și completarea
Legii fondului funciar nr. 18/1991 , ale
art. 52 din Legea fondului funciar nr. 18/1991 , ale
art. 29 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013
privind taxele judiciare de timbru și ale
art. 5 lit. d) din Regulamentul
privind procedura de constituire, atribuțiile și funcționarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, a modelului și modului de atribuire a titlurilor de proprietate, precum și punerea în posesie a proprietarilor, aprobat prin
Hotărârea Guvernului nr. 890/2005 , excepție ridicată de Vasile Panțuș în Dosarul nr. 10.150/231/2018 al Judecătoriei Focșani - Secția civilă.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Judecătoriei Focșani - Secția civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 24 octombrie 2023.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE MARIAN ENACHE Magistrat-asistent-șef, Claudia-Margareta Krupenschi
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.