Reglementări din 30 mai 2025

Capitolul 1 PREVEDERI GENERALE

(1)

Prezentul normativ cuprinde prevederi referitoare la urmărirea comportării în exploatare a construcțiilor pe parcursul întregii durate de viață, începând cu finalizarea recepției la terminarea lucrărilor.

(2)

Prevederile normativului răspund cerințelor stabilite prin

Legea nr. 10/1995

privind calitatea în construcții, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și ale

Anexei 5 - Regulament

privind urmărirea comportării în exploatare, intervențiile în timp și postutilizarea construcțiilor, aprobat prin

Hotărârea Guvernului nr. 766/1997

pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea în construcții, cu modificările și completările ulterioare.

(3)

Efectuarea activităților de urmărire a comportării în exploatare a construcției se execută în vederea menținerii cerințelor fundamentale prevăzute la

art. 5 alin. (1) din Legea nr. 10/1995, republicată , cu modificările și completările ulterioare, și constă în observarea și înregistrarea unor aspecte, fenomene sau parametri care pot semnala modificări ale capacității construcției de a îndeplini condițiile tehnice de performanță, stabilite prin proiecte.

(4)

Urmărirea comportării în exploatare a construcțiilor este componentă a sistemului calității și implică o acțiune sistematică de observare, examinare și investigare a modului în care răspund construcțiile în decursul utilizării lor, sub influența acțiunilor agenților de mediu, a condițiilor de exploatare și a interacțiunii acestora cu mediul înconjurător și cu activitățile utilizatorilor.

(5)

Proprietățile de comportare, ca și fenomenele și mărimile ce le caracterizează, se aleg pentru fiecare construcție în parte, astfel încât cu ajutorul unor criterii de apreciere și al unor condiții de calitate legate de destinația construcției, să permită aprecierea aptitudinii acesteia pentru exploatare, respectiv a realizării calităților care o fac să corespundă cerințelor proprietarului și/sau a utilizatorului.

(6)

Urmărirea comportării în exploatare a construcțiilor are ca scop principal obținerea de informații esențiale pentru evaluarea stării tehnice a construcțiilor pentru o exploatare normală și implică evaluarea condițiilor pentru prevenirea incidentelor, accidentelor și avariilor, respectiv diminuarea pagubelor materiale, de pierderi de vieți și de degradare a mediului (natural, social, cultural), precum și obținerea de informații necesare perfecționării activității în construcții.

(7)

Activitatea de urmărire a comportării în exploatare a construcțiilor se aplică tuturor categoriilor de construcții, cu excepția construcțiilor hidrotehnice, pentru care urmărirea comportării în exploatare se realizează conform reglementării tehnice Normativ pentru urmărirea comportării construcțiilor hidrotehnice, indicativ NP 087 - 2003, aprobat prin

Ordinul ministrului transporturilor, construcțiilor și turismului nr. 645/2003 , și a altor acte normative emise de autoritățile publice centrale cu competențe în domeniul gospodăririi apelor. Excepție fac locuințe unifamiliale parter și anexele gospodărești din proprietatea persoanelor fizice, situate în mediul rural și în satele aparținătoare municipiilor și orașelor, precum și construcțiile provizorii și lucrările care se pot executa fără autorizație de construire, potrivit

art. 20, alin. (3) din Legea nr. 10/1995, republicată , cu modificările și completările ulterioare.

(8)

Prevederile prezentului normativ sunt obligatorii pentru toate persoanele fizice și juridice implicate: investitori, proiectanți, executanți, proprietari, administratori, utilizatori ai construcțiilor.

(9)

Prevederile prezentului normativ se adresează și responsabililor cu urmărirea comportării în exploatare a construcțiilor (experți tehnici atestați, diriginți de șantier autorizați, ingineri constructori, arhitecți, ingineri geodezi, după caz, raportat la tipul de construcție), precum și autorităților de control în construcții și operatorilor economici specializați.

(10)

Urmărirea comportării în exploatare a construcțiilor se încadrează în două categorii: urmărire curentă și urmărire specială. Fiecare categorie are specificul său și se aplică în funcție de complexitatea și importanța construcției, precum și de riscurile asociate acesteia.

(11)

Categoria de urmărire, perioadele la care se realizează, precum și metodologia de efectuare a acestora se stabilesc de către proiectant sau expertul tehnic atestat pe domenii/subdomenii de construcții și specialități pentru instalațiile aferente construcțiilor, în funcție de categoria de importanță a construcțiilor și se consemnează în Jurnalul Evenimentelor care va fi păstrat în cartea tehnică a construcției.

(12)

Toate informațiile privind efectuarea activităților de urmărire se includ în rapoarte de urmărire și sunt incluse în cartea tehnică a construcțiilor.

Capitolul 2 DEFINIȚII

Anvelopa termică a clădirii - totalitatea elementelor de clădire perimetrale care delimitează spațiul interior al unei clădiri de mediul exterior și, dacă e cazul, de spațiile neîncălzite/neclimatizate sau mai puțin încălzite/climatizate.

Aptitudinea de utilizare (exploatare): capacitatea unui produs (serviciu, lucrare, construcție) de a îndeplini, în condiții specifice, funcțiunea pentru care a fost conceput. Aceasta implică evaluarea performanței produsului în cadrul parametrilor stabiliți și a condițiilor de operare.

Avarie: orice deteriorare sau consecință dăunătoare pentru starea fizică a unei constricții, cauzată de un eveniment. Se disting două categorii principale de avarii: avariile structurale și avariile nestructurale.

Biodegradarea (biodeteriorarea) și organisme cauzatoare: pierderea calităților utile inițiale prin modificări esențiale pe care le suferă un suport (prin componenta sa organică) ca rezultat al activității vitale a unor organisme, cunoscute sub numele de biodeteriogeni.

Cartea tehnică a construcției: ansamblu de documente tehnice referitoare la proiectarea, executarea, recepția, exploatarea și urmărirea comportării în exploatare și intervenții în timp a construcției.

Nota: Categoriile de importanță a construcțiilor sunt diferențiate în:

–

categorii de importanță globală, denumite curent "categorii de importanță", care privesc construcțiile sub toate aspectele stabilite de către proiectant sau expert tehnic, după caz, și

–

categorii de importanță specifică, denumite curent "clase de importanță", care privesc construcțiile sau numai părți ale acestora, dar numai sub anumite aspecte, stabilite prin reglementări tehnice.

Categoria de importanță a construcțiilor: categoria de importanță globală stabilită pe baza unei grupări de factori și criterii asociate, care permit considerarea diferențiată a construcțiilor din perspectiva participanților la procesul de realizare și din aceea a întregului ciclu de existență al acestora, ținând seama de implicarea vitală în societate și de implicarea funcțională în domeniul socioeconomic, în mediul construit și în natură.

Clasa de importanță a construcțiilor: categorie de importanță specifică, stabilită prin reglementări tehnice, care privește construcția sau numai părți ale acesteia, sub anumite aspecte specifice, precum consecințele prăbușirii asupra vieții oamenilor, importanța lor pentru siguranța publică și protecție civilă în perioada imediat următoare după cutremur și consecințele sociale și economice ale prăbușirii sau avarierii grave a acestora. Aceste categorii sunt esențiale pentru a înțelege și a evalua impactul potențial al oricăror defecte asupra funcționalității și siguranței construcției.

Comportarea în exploatare: manifestare a modului în care construcția reacționează la cerințele stabilite, în decursul duratei sale de serviciu. Aceasta reflectă durabilitatea construcției, respectiv menținerea în timp a performanțelor sale. În cazul abordării din punct de vedere al specificațiilor de performanță, comportarea în exploatare a unei construcții, se apreciază prin măsura în care performanțele acesteia, răspund cerințelor specificate.

Control: activitatea de evaluare (a conformității), prin măsurare, examinare, observare, încercare sau trecere (verificare) prin calibre, a uneia sau mai multor caracteristici ale unei entități și compararea rezultatelor cu cerințele (exigențele) specificate, pentru a determina dacă este realizată conformitatea pentru fiecare din acele caracteristici, cu cerințele (exigențele) specificate.

Defect: nesatisfacerea exigențelor de utilizare prevăzute, inclusiv cele privind funcționarea normala, concepții greșite și/sau fabricări neconforme cu caracteristicile inițiale ale proiectului. Este important să se facă distincția între "defect" și "neconformitate" deoarece aceste noțiuni au ca bază de comparație elemente diferite (caracteristicile de utilizare prevăzute, în cazul defectului și cerințele specificate, în cazul neconformității). Având în vedere conotațiile juridice privind responsabilitatea producătorului, termenul "defect" trebuie folosit cu prudență.

Degradarea: pierderea treptată a calităților fizice și funcționale ce caracterizează aptitudinea pentru exploatarea unei construcții. Aceasta este cauzată de acțiunea agenților de mediu natural sau tehnologic ca și a propriilor neajunsuri create de existența defectelor induse în procedeul de concepere, proiectare, execuție și exploatare.

Durata de existență proiectată a unei construcții: perioada de timp în care construcția, în totalitatea ei, subsisteme sau părți ale acesteia pot fi utilizate în scopul pentru care au fost realizate, luând în considerare activități de întreținere regulate și adecvate, fără însă a fi necesare intervenții majore de reparare.

Echipament de verificarea calității: aparat, dispozitiv, instrument sau mijloc, care este destinat să obțină date privind caracteristicile unui produs. Acesta este esențial în procesul de monitorizare și evaluare a calității și durabilității unei construcții.

Examinare: studierea și analizarea directă a unei construcții sau a unei părți a acesteia, cu scopul de a obține convingerea că aceasta este conformă cu cerințele (exigențele) specificate. Aceasta este o etapă crucială în procesul de evaluare și monitorizare a calității și durabilității unei construcții.

Expert tehnic atestat: specialist cu activitate în construcții, atestat în unul sau mai multe domenii/subdomenii de construcții și specialități pentru instalațiile aferente construcțiilor, cu atribuții în realizarea expertizării tehnice a construcțiilor, a execuției lucrărilor de construcții și a proiectelor.

Expertiză tehnică: documentația tehnică întocmită de un expert tehnic atestat, ce are ca scop evaluarea stării tehnice a unor construcții existente și formularea de concluzii și recomandări referitoare la condiții, limitări, măsuri și/sau soluții de intervenție care se impun pentru asigurarea nivelurilor minime de calitate privind cerințele fundamentale aplicabile, în funcție de categoria de importanță a construcției.

Inspecție: activitate de observare, control sau supraveghere a unei construcții, care se exercită în cadrul unei misiuni date.

Inspecție extinsă: examinarea prin măsurare și înregistrarea din punct de vedere al rezistenței, stabilității și durabilității tuturor elementelor structurale și nestructurale, a îmbinărilor construcției, a zonelor reparate și consolidate anterior, precum și a terenului și zonelor adiacente.

Instrucțiuni de urmărire curentă: document tehnic elaborat de către proiectant în cadrul proiectului tehnic de execuție, care conține, în principal, informații privind zonele de observație și punctele de măsurare, frecvența de realizare a măsurătorilor și a modului de înregistrare și prelucrare a acestora, persoana responsabilă privind decizia de intervenție, procedura de atenționare și alarmare a populației.

Investigația: efectuarea unor măsurători sau încercări, fie ele distructive sau nedistructive, și analize de laborator. Acestea sunt realizate pentru a stabili caracteristicile fizico-mecanice ale materialelor sau elementelor de construcție. Prin intermediul investigațiilor, se obțin date mai exacte necesare pentru aprecierea stării acestora, a părților de clădire sau a clădirilor în ansamblu. Investigațiile sunt efectuate de laboratoare autorizate, în conformitate cu legislația în vigoare.

Jurnalul evenimentelor: document al cărții tehnice a construcției, în care se consemnează, în ordine cronologică, toate evenimentele (fapte, acțiuni, activități, intervenții, controale, expertize, inspecții etc.), care se produc de-a lungul perioadei de existență a construcției respective, precum și rezultatele și efectele acestor evenimente asupra acelei construcții.

Lucrările de întreținere curentă: lucrări de mică amploare executate anual în scopul prevenirii unor deteriorări premature și menținerii diferitelor elemente componente în stare de funcționare până la efectuarea reparației curente sau capitale, următoare.

Lucrările de reparație curentă: lucrări prin care se remediază deteriorările locale și se efectuează înlocuiri ale elementelor uzate în scopul stopării evoluției fenomenelor de degradare și exploatării în continuare în condiții de siguranță până la reparația următoare (curentă sau capitală).

Măsuri de intervenție: măsuri ce se iau în vederea refacerii aptitudinii pentru exploatare a construcțiilor sau/și ridicarea gradului de asigurare a acestora la acțiuni din exploatare sau extraordinare (seism, vânt).

Metoda de măsurare: set complex de proceduri teoretice și practice, care sunt utilizate în mod general pentru realizarea măsurărilor, conform unui anumit principiu. Aceasta implică o serie de operațiuni și procese care sunt aplicate sistematic pentru a obține rezultatele dorite în cadrul procesului de măsurare.

Neconformitate: neîndeplinirea unei cerințe legate de caracteristicile unui produs, lucrare sau serviciu față de cerințele specificate în proiect.

Program de urmărire curentă: document tehnic elaborat de proiectant care conține, în principal, informații privind elementele urmărite, modul de observare a acestora, fenomenele urmărite, mijloacele și metodele utilizate, precum și periodicitatea activității de realizare a urmăririi curente.

Proiect de urmărire specială: document tehnic elaborat de proiectant în acord cu concluziile inspecției extinse sau ale expertizei tehnice, care conține, în principal, informații privind obiectivele urmăririi speciale, metodele de măsurare și determinare, stabilirea exactă a punctelor de măsurare, necesare urmăririi speciale a comportării construcțiilor.

Program de încercări: document tehnic conceput cu scopul de a stabili obiectul, precum și întregul set de condiții și activități care trebuie respectate pentru a îndeplini cerințele specifice ale unei anumite încercări. Acesta servește ca un ghid detaliat, care asigură că toate aspectele necesare sunt luate în considerare și îndeplinite în mod corespunzător.

Raport de încercare: document care prezintă rezultatele unei încercări și alte informații relevante pentru încercare.

Reparație: refacerea sau înnoirea oricărei componente a unei construcții cu scopul de a obține caracteristici similare celor anterioare degradării.

Urmărire curentă: activitate de urmărire a comportării construcțiilor care constă în observarea și înregistrarea unor aspecte, fenomene și parametri ce pot semnala modificări ale capacității construcției de a îndeplini cerințele fundamentale aplicabile, stabilite prin proiecte.

Urmărire specială: activitate de urmărire a comportării construcțiilor care constă în măsurarea, înregistrarea, prelucrarea și interpretarea sistematică a valorilor parametrilor ce definesc măsura în care construcțiile își mențin cerințele fundamentale stabilite prin proiecte.

Capitolul 3 DOCUMENTE DE REFERINȚĂ

3.1.

Legi și reglementări tehnice

–

Legea nr. 10/1995

privind calitatea în construcții, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

–

Legea nr. 50/1991

privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

–

Legea nr. 114/1996

privind locuințele, cu modificările și completările ulterioare;

–

Legea nr. 153/2011

privind măsuri de creștere a calității arhitectural-ambientale a clădirilor, cu modificările și completările ulterioare;

–

Regulament

privind urmărirea comportării în exploatare, intervențiile în timp și postutilizarea construcțiilor, aprobat prin

Hotărârea Guvernului nr. 766/1997

pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea în construcții, cu modificările și completările ulterioare;

–

Hotărârea Guvernului nr. 668/2017

privind stabilirea condițiilor pentru comercializarea produselor pentru construcții;

–

Hotărârea Guvernului nr. 766/1997

pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea în construcții, cu modificările și completările ulterioare;

–

Regulament

privind controlul de stat al calității în construcții, aprobat prin

Hotărârea Guvernului nr. 492/2018 ;

–

Regulament

privind recepția construcțiilor, aprobat prin

Hotărârea Guvernului nr. 273/1994 , cu modificările și completările ulterioare;

–

Procedura

privind activitățile de control efectuate pentru aplicarea prevederilor legale privind urmărirea curentă și specială a comportării în exploatare a construcțiilor - indicativ PCU 004, aprobată prin

Ordinul viceprim-ministrului, ministrul dezvoltării regionale și administrației publice nr. 847/2014 ;

–

Ordinul ministrului administrației și internelor nr. 163/2007

pentru aprobarea

Normelor generale

de apărare împotriva incendiilor;

–

Regulamentul (UE) nr. 305/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 martie 2011 de stabilire a unor condiții armonizate pentru comercializarea produselor pentru construcții și de abrogare a Directivei 89/106/CEE a Consiliului;

–

Cod de proiectare seismică - Partea I - Prevederi de proiectare pentru clădiri, indicativ P 100-1/2013, aprobat prin

Ordinul viceprim-ministrului, ministrul dezvoltării regionale și administrației publice nr. 2956/2019 , publicat în Monitorul Oficial al României Partea I nr. 928 din 18 noiembrie 2019;

–

Cod de proiectare seismică - Partea a III-a. Prevederi pentru evaluarea seismică a clădirilor existente, indicativ P 100-3/2019, aprobat prin

Ordinul viceprim-ministrului, ministrul dezvoltării regionale și administrației publice nr. 2834/2019 , publicat în Monitorul Oficial al României Partea I nr. 1003 din 13 decembrie 2019;

–

Cod de proiectare. Bazele proiectării construcțiilor, indicativ CR 0 - 2012, aprobat prin

Ordinul ministrului dezvoltării regionale și turismului nr. 1.530/2012 , completat de

Ordinul ministrului dezvoltării regionale și administrației publice nr. 2.411/2013

–

Normativ privind proiectarea clădirilor de locuințe, indicativ NP 057 - 2002, aprobat prin Ordinul ministrului lucrărilor publice, transporturilor și locuinței nr. 1.383/2002;

–

Normativ privind proiectarea clădirilor civile din punct de vedere al cerinței de siguranță în exploatare, indicativ NP 068 - 2002, aprobat prin Ordinul ministrului lucrărilor publice, transporturilor și locuinței nr. 1576/2002;

–

Normativ privind adaptarea clădirilor civile și a spațiului urban aferent la exigențele persoanelor cu handicap, indicativ NP 051 - 2012 - Revizuire NP 051/2000, aprobat prin

Ordinul viceprim-ministrului, ministrul dezvoltării regionale și administrației publice nr. 189/2013 ;

–

Normativ privind executarea lucrărilor de întreținere și reparații la clădiri și construcții speciale, indicativ GE 032 - 1997, aprobat prin Ordinul ministrului lucrărilor publice și amenajării teritoriului nr. 116/N/1997;

–

Normativ pentru verificarea calității și recepția lucrărilor de instalații aferente construcțiilor, indicativ C 56 - 2002, aprobat prin

Ordinul ministrului transporturilor, construcțiilor și turismului nr. 900/2003 ;

–

Ghid privind produse de finisare peliculogene utilizate în construcții, indicativ GE 056-2013, aprobat prin

Ordinul ministrului dezvoltării regionale și administrației publice nr. 1.768/2013 ;

–

Normativ privind proiectarea, execuția și asigurarea calității pardoselilor la clădiri civile, indicativ GP 037 - 1998, aprobat prin Ordinul ministrului lucrărilor publice și amenajării teritoriului nr. 50/N/1998;

–

Normativ privind proiectarea, execuția și exploatarea învelitorilor acoperișurilor în pantă la clădiri, indicativ NP 069 - 2014, aprobat prin

Ordinul ministrului dezvoltării regionale și administrației publice nr. 992/2014 ;

–

Normativ

privind reabilitarea hidroizolațiilor bituminoase ale acoperișurilor clădirilor, indicativ NP 121 - 2006, aprobat prin

Ordinul ministrului transporturilor, construcțiilor și turismului nr. 1.732/2006 ;

–

Normativ pentru protecția anticorozivă a elementelor din beton ale suprastructurilor podurilor expuse factorilor climatici, noxelor și acțiunii fondanților chimici utilizați pe timp de iarnă, indicativ CD 139 - 2002, aprobat prin Decizia directorului Administrației Naționale a Drumurilor nr. 240/2002;

–

Ghid privind urmărirea comportării în exploatare a protecțiilor anticorozive la construcții din oțel. Măsuri de intervenție, indicativ GE 054 - 2006, aprobat prin

Ordinul ministrului transporturilor, construcțiilor și turismului nr. 1.735/2006 ;

–

Ghid de proiectare și execuție privind protecția împotriva coroziunii, Partea I - Proiectarea și execuția protecției împotriva coroziunii a construcțiilor din oțel, indicativ GP 121/1 - 2013, aprobat prin

Ordinul ministrului dezvoltării regionale și administrației publice nr. 27/2014 ;

–

Normativ pentru executarea și recepționarea termoizolațiilor la elementele de Instalații, indicativ C 142 - 1985, aprobat prin Decizia președintelui Institutului Central de Cercetare, Proiectare și Directivare în Construcții nr. 19/1985;

–

Instrucțiuni tehnice pentru controlul calității betonului în construcții îngropate prin metoda carotajului sonic, indicativ C 200 - 1981, aprobat prin Decizia președintelui Institutului Central de Cercetare, Proiectare și Directivare în Construcții nr. 162/1981;

–

Instrucțiuni tehnice privind încercarea in-situ prin încărcări statice, conform STAS 13361980 a construcțiilor civile și industriale, indicativ C 205 - 1981, aprobat prin Decizia președintelui Institutului Central de Cercetare, Proiectare și Directivare în Construcții nr. 97/1981;

–

Normativ

pentru evaluarea in-situ a rezistenței betonului din construcțiile existente, indicativ NP 137 - 2014, aprobat prin

Ordinul ministrului dezvoltării regionale și administrației publice nr. 2.395/2014 ;

–

Ghid pentru inspectare și diagnosticare privind durabilitatea construcțiilor din beton armat și precomprimat, indicativ C 244 - 1993, aprobat prin Ordinul ministrului lucrărilor publice și amenajării teritoriului nr. 20/N/1993;

–

Normativ

privind securitatea la incendiu a construcțiilor, indicativ P 118 - 2025, aprobat prin

Ordinul ministrului dezvoltării, lucrărilor publice și administrației nr. 267/2025 ;

–

Normativ

privind securitatea la incendiu a construcțiilor, Partea a-II-a-Instalații de stingere, indicativ P 118/2 - 2013, aprobat prin

Ordinul ministrului dezvoltării regionale și administrației publice nr. 2.463/2013 , cu modificările și completările ulterioare;

–

Normativ

privind securitatea la incendiu a construcțiilor. Partea a III-a, indicativ P 118/3 - 2015, aprobat prin

Ordinul ministrului dezvoltării regionale și administrației publice nr. 364/2015 , cu modificările și completările ulterioare;

–

Normativ

pentru proiectarea, executarea și exploatarea instalațiilor de încălzire centrală (revizuire și comasare normativele I 13-2002 și I 13/1-2002), indicativ I 13-2015, aprobat prin

Ordinul ministrului dezvoltării regionale și administrației publice nr. 845/2015 , cu modificările și completările ulterioare;

–

Normativ pentru proiectarea și executarea instalațiilor electrice interioare de curenți slabi aferente clădirilor civile și de producție. precum și orice alte dispoziții contrare, indicativ I 18/1 - 2001, aprobat prin Ordinul ministrului lucrărilor publice, transporturilor și locuinței nr. 1.617/2001;

–

Instrucțiuni privind metodologia de testare aeraulică și termică a camerelor curate. Indicativ I 45 - 1993, aprobat prin Ordinul ministrului lucrărilor publice și amenajării teritoriului nr. 14/N/1993;

–

Normativ

pentru proiectarea, execuția și exploatarea instalațiilor electrice aferente clădirilor, indicativ I 7 - 2011, aprobat prin

Ordinul ministrului dezvoltării, lucrărilor publice și administrației nr. 959/2023 ;

–

Normativ

privind proiectarea, execuția și exploatarea instalațiilor sanitare aferente clădirilor, indicativ I 9 - 2022, aprobat prin

Ordinul ministrului dezvoltării, lucrărilor publice și administrației nr. 2960/2022 ;

–

Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001 - 2022, aprobat prin

Ordinul ministrului dezvoltării, lucrărilor publice și administrației nr. 16/2023 ;

–

Instrucțiuni tehnice pentru proiectarea sistemelor de recuperare a căldurii cu fluid intermediar în hale industriale, indicativ I 38 - 1981, aprobat prin Decizia președintelui Institutului Central de Cercetare, Proiectare și Directivare în Construcții nr. 93/1981;

–

Normativ pentru proiectarea și execuția lucrărilor de izolații termice de clădiri, indicativ (revizuire C 107/82), indicativ C 107/0 - 2002, aprobat prin Ordinul ministrului lucrărilor publice, transporturilor și locuinței nr. 1.572/2002;

–

Normativ pentru expertizarea termică și energetică a clădirilor existente și a instalațiilor de încălzire și preparare a apei calde de consum aferente acestora, indicativ NP 048 - 2000, aprobat prin Ordinul ministrului lucrărilor publice și amenajării teritoriului nr. 324/N/2000;

–

Normativ privind stabilirea performanțelor termo-higro-energetice ale anvelopei clădirilor de locuit existente în vederea reabilitărilor termice, indicativ NP 060 - 2002, aprobat prin O.M.T.C.T. nr. 933/2002;

–

Normativ pentru proiectarea și executarea sistemelor de iluminat artificial din clădiri, indicativ NP 061 - 2002, aprobare prin Ordinul ministrului lucrărilor publice, transporturilor și locuinței, completat prin

Ordinul ministrului dezvoltării, lucrărilor publice și administrației nr. 205/2023 ;

–

Ghid de evaluare a gradului de confort higrotermic din unitățile funcționale ale clădirilor existente, GT 039 - 2002, aprobat prin Ordinul ministrului lucrărilor publice, transporturilor și locuinței nr. 1.579/2002;

–

Normativ privind igiena compoziției aerului în spații cu diverse destinații, în funcție de activitățile desfășurate în regim de iarnă-vară, indicativ NP 008 - 1997, aprobat prin Ordinul ministrului lucrărilor publice și amenajării teritoriului nr. 6/N/1997;

–

Instrucțiuni tehnice pentru proiectarea executarea, recepționarea lucrărilor de îmbunătățire a terenurilor slabe de fundare prin metoda îmbunătățirii cu materiale locale de aport pe cale dinamică, indicativ C 251 - 1994, aprobat prin Ordinul ministrului lucrărilor publice și amenajării teritoriului nr. 4/N/1994;

–

Ghid

pentru proiectarea și executarea instalațiilor de canalizare a apelor meteorice din clădiri civile, social-culturale și industriale, indicativ P 96 - 2015, aprobat prin

Ordinul ministrului lucrărilor publice și amenajării teritoriului nr. 832/2015 ;

–

Normativ privind acustica în construcții și zone urbane, indicativ C 125 - 2013, aprobat prin

Ordinul ministrului dezvoltării regionale și administrației publice nr. 3.384/2013 ;

–

Instrucțiuni tehnice privind proiectarea și executarea sălilor de audiție publică din punct de vedere acustic, indicativ P 123 - 1989, aprobat prin Decizia președintelui Institutului Central de Cercetare, Proiectare și Directivare în Construcții nr. 50/1989;

–

Soluții cadru pentru reabilitarea și modernizarea instalațiilor de încălzire din clădiri de locuit, indicativ SC 006 - 2001, aprobat prin Ordinul ministrului lucrărilor publice, transporturilor și locuinței nr. 1.625/2001;

–

Soluții cadru pentru reabilitarea termo-higro-energetice a anvelopei clădirilor de locuit existente, indicativ SC 007 - 2013, aprobat prin

Ordinul ministrului dezvoltării regionale și administrației publice nr. 2.280/2013 ;

–

Ghid

privind proiectarea și executarea lucrărilor de reabilitare termică a blocurilor de locuințe, indicativ GP 123 - 2013, aprobat prin

Ordinul ministrului dezvoltării regionale și administrației publice nr. 2.211/2013 , cu modificările și completările ulterioare;

–

Ghid pentru expertizarea și adoptarea soluțiilor de îmbunătățire a protecției termice și acustice la clădiri existente unifamiliale sau cu număr redus de apartamente, indicativ GP 015 - 1997, aprobat prin Ordinul ministrului lucrărilor publice și și amenajării teritoriului nr. 113/N/1997;

–

Normativ

privind documentațiile geotehnice pentru construcții, indicativ NP 074 - 2022, aprobat prin

Ordinul ministrului dezvoltării, lucrărilor publice și administrației nr. 27/2023 ;

–

Normativ privind fundarea construcțiilor pe pământuri sensibile la umezire, indicativ NP 125: 2010, aprobat prin

Ordinul ministrului dezvoltării regionale și turismului nr. 2.688/2010 ;

–

Normativul privind fundarea construcțiilor pe pământuri cu umflări și contracții mari, indicativ NP 126 : 2010, aprobat prin

Ordinul ministrului dezvoltării regionale și turismului nr. 115/2012 .

3.2.

Standarde de referință

–

SR EN 1990:2004 Eurocod: Bazele proiectării structurilor împreună cu SR EN 1990:2004/A1:2006 și SR EN 1990:2004/A1:2006/AC:2010 și SR EN 1990:2004/NA:2006 - Eurocod: Bazele proiectării structurilor. Anexă națională, SR EN 1990:2004/A1:2006/NA:2009 Eurocod: Bazele proiectării structurilor. Anexa A2: Aplicație pentru poduri. Anexa națională;

–

STAS 2745-90 Teren de fundare. Urmărirea tasărilor construcțiilor prin metode topografice;

–

SR EN ISO 18674-1:2015 Investigații și încercări geotehnice. Monitorizare geotehnică prin instrumentare in situ. Partea 1: Reguli generale;

–

SR EN ISO 18674-2:2017 Investigații și încercări geotehnice. Monitorizare geotehnică prin instrumentare in situ. Partea 2: Măsurarea deplasării de-a lungul unei linii: extensometre;

–

SR EN ISO 18674-3:2018 și SR EN ISO 18674-3:2018/C91:2022 Investigații și încercări geotehnice. Monitorizare geotehnică prin instrumentare in situ. Partea 3: Măsurarea deplasării de-a lungul unei linii: înclinometre împreună cu SR EN ISO 18674-3:2018/A1:2020 și SR EN ISO 18674-3:2018/A1:2020/C91:2022 Investigații și încercări geotehnice. Monitorizare geotehnică prin instrumentare in situ. Partea 3: Măsurarea deplasării de-a lungul unei linii: înclinometre. Amendament 1;

–

SR EN ISO 18674-4:2020 Investigații și încercări geotehnice. Monitorizare geotehnică prin instrumentare in situ. Partea 4: Măsurarea presiunii apei din pori: Piezometre;

–

SR EN ISO 18674-5:2020 Investigații și încercări geotehnice. Monitorizare geotehnică prin instrumentare in situ. Partea 5: Măsurări de schimbare a efortului prin celule de presiune totală (TPC);

–

SR EN ISO 18674-8:2023 Investigații și încercări geotehnice. Monitorizare geotehnică prin instrumentare in situ. Partea 8: Măsurarea încărcărilor: Celule de încărcare;

–

SR EN 12390-6:2023 Încercare pe beton întărit. Partea 6: Rezistența la întindere prin despicare a epruvetelor;

–

SR EN ISO 17636-1:2022 Examinări nedistructive ale sudurilor. Examinarea radiografică. Partea 1: Tehnici care utilizează radiații X sau gama cu film ;

–

SR EN ISO 17636-2:2023 Examinări nedistructive ale sudurilor. Examinarea radiografică. Partea 2: Tehnici care utilizează radiații X sau gama cu detectoare digitale;

–

SR EN ISO 17640:2019 Examinări nedistructive ale îmbinărilor sudate. Examinare cu ultrasunete. Tehnici, niveluri de examinare și evaluare;

–

SR EN ISO 17637:2017 Examinări nedistructive ale sudurilor. Examinarea vizuală a îmbinărilor sudate prin topire;

–

SR EN 13369:2023 Reguli comune pentru produse prefabricate din beton;

–

STAS 10372-84 Lucrări de îmbunătățiri funciare. Supravegherea comportării în timp a lucrărilor de îndiguire. Prescripții generale;

–

STAS 10493-76 Măsurători terestre. Marcarea și semnalizarea punctelor pentru supravegherea tasării și deplasării construcțiilor și terenurilor

–

STAS 2920-83 Poduri de șosea. Supravegheri și revizii tehnice;

–

STAS 10331-92 Puritatea aerului. Principii și reguli generale de supraveghere a calității aerului;

–

SR 10903-2:2016 Măsuri de protecție contra incendiilor. Determinarea sarcinii termice în construcții;

–

SR 12025-1:2020 Acustica în construcții. Efectele vibrațiilor asupra clădirilor sau părților de clădiri. Metode de măsurare;

–

STAS 1342-91 Apa potabilă;

–

STAS 1478-90 Instalații sanitare. Alimentarea cu apă la construcții civile și industriale. Prescripții fundamentale de proiectare;

–

SR EN 12831-1:2017 și SR EN 12831-1:2017/C91:2019 Performanța energetică a clădirilor. Metodă de calcul al sarcinii termice de dimensionare. Partea 1: Necesarul de căldură pentru încălzire, Modul M3-3 împreună cu SR EN 12831-1:2017/NA:2022 și SR EN 12831 - 1:2017/NA:2022/C91:2024 Performanța energetică a clădirilor. Metodă de calcul al sarcinii termice de dimensionare. Partea 1: Necesarul de căldură pentru încălzire, Modul M3-3. Anexă națională;

–

SR EN ISO 6504-3:2020 Vopsele și lacuri. Determinarea puterii de acoperire. Partea 3: Determinarea puterii de acoperire a vopselelor pentru zidărie, beton și utilizare la interior;

–

SR 6156:2020 Acustica în construcții. Protecția împotriva zgomotului în construcții civile și social-culturale. Limite admisibile și parametri de izolare acustică;

–

SR 6161-1:2022 împreună cu SR 6161-1:2022/C91:2023 Acustica în construcții. Partea 1: Determinarea nivelului de zgomot în construcții civile și în localități urbane. Metode de determinare;

–

STAS 6691-84 Acustica în construcții. Durata de reverberație în încăperile din clădiri. Metoda de determinare;

–

STAS 8313-92 Construcții civile, industriale și agrozootehnice. Iluminatul în clădiri și în spațiile exterioare. Metoda de măsurare a iluminării și de determinare a iluminării medii;

–

SR CEN/TS 1187:2012 Metode de încercare a acoperișurilor la expunerea la un foc exterior

–

SR EN 54-2+AC:2000 împreună cu SR EN 54-2+AC:2000/A1:2007 Sisteme de detectare și de alarmă la incendiu. Partea 2: Echipament de control și semnalizare;

–

SR EN 671-1:2012 Sisteme fixe de luptă împotriva incendiilor. Sisteme echipate cu furtun. Partea 1: Hidranți interiori echipați cu furtunuri semirigide;

–

SR EN 671 -2:2012 Sisteme fixe de stingere a incendiilor. Hidranți interiori. Partea 2: Hidranți interiori cu furtunuri plate;

–

SR EN 671-3:2009 Sisteme fixe de stingere a incendiilor. Hidranți interiori. Partea 3: Întreținerea hidranților interiori echipați cu furtunuri semirigide și a sistemelor echipate cu furtunuri plate;

–

SR EN ISO 1182:2020 Încercări de reacție la foc ale produselor. Încercarea de incombustibilitate;

–

SR EN 54-1:2021 Sisteme de detectare și de alarmare la incendiu. Partea 1: Introducere;

–

SR EN 12259-13:2023 Sisteme fixe de stingere a incendiilor. Componente pentru sisteme cu sprinklere și apă pulverizată. Partea 13: Sprinklere ESFR.

Se utilizează cele mai recente ediții ale standardelor române de referință, împreună cu, după caz, anexele naționale, amendamentele și eratele publicate de către organismul național de standardizare.

Capitolul 4 PREVEDERI PRIVIND URMĂRIREA CURENTĂ A COMPORTĂRII CONSTRUCȚIILOR

(1)

Urmărirea curentă este activitatea de urmărire a comportării construcțiilor, care constă în observarea și înregistrarea unor aspecte, fenomene sau parametri care pot semnala modificări ale capacității construcției de a îndeplini cerințele fundamentale stabilite prin proiecte.

(2)

Urmărirea curentă a comportării construcțiilor se poate efectua prin examinare vizuală directă și, dacă este cazul, cu mijloace de măsurare de uz curent, permanent sau temporar.

(3)

Urmărirea curentă a comportării construcțiilor se efectuează în conformitate cu instrucțiunile de urmărire curentă a construcțiilor prevăzute în proiectele tehnice de execuție. În cazul construcțiilor existente care nu au instrucțiuni de urmărire curentă, acestea pot fi comandate unor operatori economici specializați pentru această activitate.

(4)

Organizarea urmăririi curente a comportării construcțiilor noi sau existente revine în sarcina investitorului/proprietarului sau administratorului/utilizatorului, care o execută cu personal și mijloace proprii sau, în cazul în care nu are personal și mijloace necesare, pentru a efectua această activitate poate contracta operatori economici specializați.

(5)

Programul de urmărire curentă a comportării, al cărui conținut-cadru orientativ se regăsește detaliat în

Anexa nr. 1 , face parte din proiectul tehnic de execuție și cuprinde, în mod obligatoriu, următoarele:

a)

fenomenele urmărite prin observații vizuale sau cu dispozitive simple de măsurare în cadrul urmăririi curente a construcțiilor (ex. modificări structurale, fisuri, deformări sau alte semne de deteriorare care pot indica o posibilă problemă cu integritatea construcției);

b)

zonele de observație și punctele de măsurare incluse în instrucțiunile de urmărire curentă, care pot varia în funcție de tipul construcției, de materialele utilizate și de condițiile de mediu în care se află;

c)

amenajările necesare pentru dispozitivele de măsurare sau observații, care pot include nișe pentru dispozitivele de măsurare, scări de acces, balustrade, platforme etc.;

d)

stabilirea programului de măsurători, prelucrări și interpretări în cadrul urmăririi curente, conform instrucțiunilor de urmărire curentă, cu specificarea frecvenței de realizare a măsurătorilor și a modului de prelucrare;

e)

înregistrarea și păstrarea datelor în cadrul urmăririi curente într-un format adecvat, sub forma unor fișe de măsurători sau alte metode electronice de stocare a datelor;

f)

prelucrarea primară a datelor în cadrul urmăririi curente, care poate include analiza, interpretarea și compararea acestora cu valorile de referință sau cu datele anterioare;

g)

modalitățile de transmitere a datelor pentru interpretare și luare de decizii, în funcție de specificul construcției și de necesitățile beneficiarului;

h)

responsabilitatea luării de decizii de intervenție în cadrul urmăririi curente, care revine persoanei sau entității care a fost desemnată în acest sens în cadrul instrucțiunilor de urmărire curentă;

i)

procedura de atenționare și alarmare a populației în cazul constatării posibilității sau iminenței producerii unei avarii, detaliată în instrucțiunile de urmărire curentă.

(6)

Urmărirea curentă a comportării construcțiilor se va efectua la intervale de timp stabilite în instrucțiunile de urmărire curentă, dar nu mai rar de o dată pe an și în mod obligatoriu după producerea de evenimente deosebite, cum ar fi cutremure, inundații, incendii, explozii, alunecări de teren etc.

(7)

Personalul cu responsabilități în realizarea activității de urmărire curentă va întocmi rapoarte ce vor fi menționate în Jurnalul evenimentelor și vor fi incluse în cartea tehnică a construcției. În cazul în care se constată deteriorări avansate ale construcției, proprietarul sau administratorul/utilizatorul va solicita întocmirea unei expertize tehnice.

(8)

În cadrul urmăririi curente a construcțiilor, la apariția unor deteriorări care se consideră că pot afecta cerințele fundamentale, proprietarul sau administratorul/utilizatorul va comanda o activitate de inspecție extinsă asupra construcției respective, urmată dacă este cazul de o expertiză tehnică.

(9)

Activitățile de urmărire curentă pot fi realizate prin sisteme automate integrate în cadrul construcției, prevăzute din faza de proiectare. Se recomandă montarea de senzori de monitorizare, în funcție de specificul construcției și de necesitățile beneficiarului. Aceștia pot include senzori de monitorizare a temperaturii, a presiunii, senzori de monitorizare structurală etc. În acest caz, monitorizarea se poate face prin analiza trimestrială sau anuală a unui raport generat automat de sistem.

(10)

Se recomandă ca activitățile de urmărire curentă să fie automatizate pentru construcțiile noi. Pot fi incluse din faza de proiectare elemente precum echipamente cu senzori inteligenți și sisteme încorporate, care să transmită în timp real parametrii esențiali ai clădirii către o unitate de procesare centrală, aflată în clădire sau la distanță. Senzorii pot monitoriza și raporta constant starea construcției, permițând o intervenție rapidă în cazul apariției unor probleme. De exemplu, pot fi măsurate vibrațiile (inclusiv cele seismice) pentru monitorizarea oricărei degradări periculoase la structura de rezistență a clădirii; variațiile de temperatură și umiditate, în scopul declanșării automate a sistemelor de climatizare; senzori de fum, gaze sau noxe în aerul interior pentru declanșarea alarmelor de evacuare la incendiu etc. Rolul senzorilor este de a identifica fluctuațiile periculoase ale parametrilor măsurați și de a elimina alarmele false. Unitățile de procesare integrate sau aflate la distanță preiau volumele mari de date provenite de la senzorii instalați în clădire și dirijează automat echipamentele compatibile în scopul normalizării parametrilor sau a alertării serviciilor de intervenție.

(11)

Se recomandă ca, în procesul de urmărire curentă a comportării construcțiilor, să fie luate în considerare o serie de fenomene ce trebuie monitorizate pentru a asigura integritatea și durabilitatea structurii construcției, precum:

a)

schimbări de poziție ale obiectelor de construcție, manifestate prin:

i.

deplasările vizibile (orizontale, verticale sau înclinări);

ii.

efecte secundare vizibile (desprinderea trotuarelor, scărilor, ghenelor și altor elemente anexe de soclul sau corpul clădirilor, apariția de rosturi, crăpături, smulgeri);

iii.

apariția de fisuri și crăpături în zonele de continuitate ale drumurilor și podurilor în dreptul rostului tablierilor sau elementelor căii;

iv.

deschiderea sau închiderea rosturilor de diferite tipuri dintre elementele de construcție, tronsoane de clădiri;

v.

instabilitatea masei de pământ ca urmare a producerii alunecărilor de teren în versanții diferitelor amenajări, ramblee, pe lângă clădirile și construcțiile speciale;

vi.

obturarea progresivă a orificiilor aflate în dreptul nivelului terenului prin scufundarea obiectului de construcție;

vii.

dereglarea sau blocarea funcționării unor utilaje condiționate de poziția lor (ex. lifturi).

b)

schimbări în forma obiectelor de construcție, manifestate prin:

i.

deformații vizibile verticale sau orizontale, rotiri;

ii.

efecte secundare (înțepenirea ușilor sau ferestrelor, greutăți sau blocare în funcționarea utilajelor, distorsionarea traseului conductelor de instalații sau tehnologice, îndoirea barelor sau altor elemente constructive, apariția unor defecte în funcționarea îmbinărilor ca forfecarea sau smulgerea niturilor și șuruburilor, fisurarea sudurilor, slăbirea legăturilor etc.)

c)

schimbări în gradul de protecție și confort sub aspectul etanșeității, izolației fonice, termice, hidrofuge, antivibratorii, antifoc, antiradiante sau sub aspect estetic, manifestate prin umezirea suprafețelor, infiltrații de apă, apariția izvoarelor în versanții barajelor și digurilor, înmuierea materialelor constructive, lichefieri ale terenului după cutremure, exfolierea sau crăparea straturilor de protecție, schimbarea culorii suprafețelor, apariția condensului, ciupercilor, mucegaiurilor neplăcute, efectele nocive ale vibrațiilor și zgomotului asupra sănătății utilizatorilor;

d)

defecte și degradări cu implicații asupra funcționalității obiectelor de construcție: înfundarea scurgerilor (burlane, jgheaburi, drenuri, canale); porozitate, fisuri și crăpături în elementele și construcțiile etanșe prin destinație (rezervoare, bazine, conducte); dereglări în poziția și stabilitatea căilor de rulare ale mijloacelor de circulație, pe roți (cale ferată, linii tramvai și metrou, poduri rulante); denivelări, șanțuri, gropi în îmbrăcămintea drumurilor, curățenia și mobilitatea elementelor de rezemare ale podurilor, deschiderea rosturilor funcționale etc.

e)

defecte și degradări în structura de rezistentă cu implicații asupra siguranței obiectelor de construcție: fisuri și crăpături, coroziunea elementelor metalice și a armăturilor la cele de beton armat și precomprimat, defecte manifestate prin pete, fisuri, exfolieri, eroziuni etc.; flambajul unor elemente componente comprimate sau ruperea altora întinse; slăbirea îmbinărilor sau distrugerea lor; afuieri la pilele podurilor; scăpări de pe aparatele de reazem; putrezirea sau slăbirea elementelor din lemn sau din mase plastice în urma atacului biologic etc.

(12)

În activitatea de urmărire curentă a comportării construcțiilor se vor lua în considerare o serie de aspecte pentru monitorizarea condițiilor de mediu și a integrității structurale, astfel:

a)

urmărirea, exploatarea și întreținerea construcțiilor, instalațiilor amplasate pe pământuri sensibile la umezire (PSU) se va face potrivit prevederilor proiectului și normelor în vigoare. Construcțiile fundate pe terenuri PSU vor fi monitorizate obligatoriu conform programului de supraveghere și de monitorizare, conform prevederilor din reglementarea tehnică Normativ privind fundarea construcțiilor pe pământuri sensibile la umezire, indicativ NP 125 : 2010. Toate datele privitoare la defecțiunile constatate și la operațiile de remediere sau reparare executate se vor trece în cartea tehnică a construcției. Monitorizarea umezirii terenului se poate face cu ajutorul unor senzori de umiditate;

b)

urmărirea și exploatarea construcțiilor amplasate pe pământuri cu umflări și contracții mari (PUCM) se va face potrivit prevederilor proiectului și normelor în vigoare, respectiv a celor prevăzute în reglementarea tehnică Normativ privind fundarea construcțiilor pe pământuri cu umflări și contracții mari, indicativ NP 126 : 2010;

c)

se vor avea în vedere elementele privind monitorizarea geotehnică, care are ca scop urmărirea evoluției unor parametri geometrici și/sau stărilor de eforturi și deformații și/sau structurilor inginerești, ca urmare a interacțiunii cu terenul, inclusiv în activitatea de urmărire curentă sau urmărire specială, în timpul utilizării construcției, conform prevederilor din reglementarea tehnică Normativ privind documentațiile geotehnice pentru construcții, indicativ NP 074 - 2022;

d)

în încăperi cu umiditate ridicată este necesară monitorizarea constantă a condițiilor de mediu care se poate realiza prin montarea unor senzori specializați, care să furnizeze date în timp real despre nivelul de umiditate, temperatura și prezența unor elemente corozive;

e)

în încăperi cu mediu acid sau bazic este necesară monitorizarea condițiilor de mediu agresiv care se poate realiza prin montarea unor senzorilor specializați, care să furnizeze date în timp real despre nivelul de pH, temperatura și prezența unor elemente corozive;

f)

în încăperi cu elemente corozive este necesară monitorizarea condițiilor de mediu agresiv care se poate realiza prin montarea unor senzori specializați, care să furnizeze date în timp real despre prezența și concentrația elementelor corozive.

(13)

În

Anexa nr. 2

la prezentul normativ sunt prezentate o serie de criterii orientative pentru aprecierea stării construcțiilor.

(14)

Anexa nr. 3

la prezentul normativ cuprinde prevederi cu caracter general referitoare la urmărirea curentă a comportării construcțiilor din punct de vedere al cerințelor funcționale.

Capitolul 5 PREVEDERI PRIVIND INSPECȚIA EXTINSĂ A UNEI CONSTRUCȚII

(1)

Inspecția extinsă are ca obiect o examinare detaliată, din punct de vedere al cerințelor fundamentale aplicabile, a tuturor elementelor structurale și/sau nestructurale, a îmbinărilor construcției, a zonelor reparate și consolidate interior, precum și, după caz, a terenului și zonelor adiacente.

(2)

Inspecția extinsă se efectuează în cazuri speciale care implică siguranța și durabilitatea construcțiilor, cum ar fi deteriorări semnificative semnalate în timpul urmăririi curente, evenimente excepționale care afectează utilizarea acestora în condiții de siguranță.

(3)

Inspecția extinsă se va efectua de către cadre tehnice cu pregătire superioară în domeniul ingineriei civile, ingineriei instalațiilor, arhitecturii sau urbanismului.

(4)

În cadrul activității de inspecție extinsă se utilizează dispozitive, aparatură, instrumente, echipamente și metode de încercare nedistructive și/sau parțial distructive și se vor prevedea condiții de acces la componentele construcției.

(5)

Inspecția extinsă se finalizează cu un raport care cuprinde observațiile privind degradările constatate, o documentare extinsă a acestora prin relevee și recomandări privind necesitatea efectuării de expertize tehnice pentru una sau mai multe cerințe fundamentale în funcție de constatări.

(6)

Raportul de inspecție extinsă se include în cartea tehnică a construcției iar proprietarul sau administratorul/utilizatorul construcției va lua toate măsurile pentru întocmirea expertizelor tehnice în conformitate cu recomandările din raport.

Capitolul 6 PREVEDERI PRIVIND URMĂRIREA SPECIALĂ A COMPORTĂRII CONSTRUCȚIILOR

(1)

Urmărirea specială este o activitate de monitorizare a comportării construcțiilor care implică măsurarea, înregistrarea, prelucrarea și interpretarea sistematică a valorilor parametrilor ce definesc măsura în care construcțiile își mențin cerințele fundamentale stabilite prin proiecte.

(2)

Urmărirea specială a comportării construcțiilor se aplică la:

a)

construcții noi de importanță deosebită sau excepțională stabilită prin proiect;

b)

construcțiile în exploatare cu o evoluție periculoasă, recomandate de către proiectantul construcției;

c)

construcțiile în exploatare, recomandate de către expertul tehnic, ca urmare a rezultatului unei expertize tehnice efectuată la solicitarea proprietarului, a administratorului/ utilizatorului;

d)

construcțiile în exploatare, recomandate de către expertul tehnic, ca urmare a rezultatului unei expertize tehnice efectuată în cadrul inspecției extinse, dacă prin raportul de inspecție se solicită extinderea măsurilor curente;

e)

solicitarea investitorului/proprietarului, a administratorului/utilizatorului sau a autorității de control a statului.

(3)

Organizarea urmăririi speciale a comportării construcțiilor menționate la

alin. (2)

revine în sarcina investitorului/proprietarului sau a administratorului/utilizatorului, și poate fi executată cu cadre tehnice cu pregătire superioară în domeniul ingineriei civile, ingineriei instalațiilor, arhitecturii sau urbanismului.

(4)

În cazul construcțiilor noi de importanță deosebită și excepțională, vitală, la terminarea lucrărilor de construire, proiectantul poate adapta/modifica instrucțiunile de urmărire curentă prevăzute în proiectul tehnic inițial, în situația în care consideră necesar, pe baza rezultatelor măsurătorilor provenite din activitățile de monitorizare pe parcursul construirii.

(5)

Pentru construcțiile de importanță normală, urmărirea specială poate avea un caracter temporar sau permanent, în momentul instituirii urmăririi speciale aceasta include și urmărirea curentă.

(6)

Organizarea urmăririi speciale a comportării construcțiilor menționate la

alin. (5)

revine în sarcina investitorului/proprietarului sau administratorului/utilizatorului, și poate fi executată cu personal și mijloace proprii sau, în cazul în care nu are personal și mijloace necesare pentru a efectua această activitate, aceasta poate fi efectuată de cadre tehnice cu pregătire superioară în domeniul ingineriei civile, ingineriei instalațiilor, arhitecturii sau urbanismului.

(7)

Urmărirea specială a comportării construcțiilor se efectuează cu mijloace de observare și măsurare complexe și specializate, adaptate obiectivelor specifice ale fiecărui caz în parte și ținând seama de prevederile reglementărilor tehnice în vigoare, standarde etc. Urmărirea specială implică utilizarea unei game largi de tehnici și tehnologii de monitorizare, inclusiv, dar fără a se limita la, inspecții vizuale, teste non-distructive, monitorizare structurală bazată pe senzori și analiză structurală avansată.

(8)

Activitatea de urmărire specială are un caracter permanent sau temporar, durata variind de la caz la caz, în conformitate cu prevederile proiectului prin care a fost stabilită urmărirea specială a comportării construcțiilor.

(9)

În cazul în care se instituie o urmărire specială asupra unei construcții, responsabilitatea comunicării către autoritatea de control a statului revine investitorului/proprietarului sau administratorului/utilizatorului.

(10)

Obiectivele urmăririi speciale a construcțiilor constau în:

a)

asigurarea siguranței, durabilității și eficienței construcțiilor, prin identificarea în timp util a fenomenelor potențial periculoase și a zonelor în care acestea apar;

b)

supravegherea evoluției unor fenomene previzibile, cu posibile efecte nefavorabile asupra aptitudinii în exploatare;

c)

semnalarea operativă a atingerii criteriilor de avertizare sau a valorii-limită date de aparatura de măsură și control;

d)

verificarea eficienței tuturor măsurilor de intervenție aplicate;

e)

verificarea impactului construcției asupra mediului înconjurător;

f)

importanța asigurării unui volum mare de date sigure și prelucrabile statistic în cadrul monitorizării comportării construcțiilor pentru:

i.

stabilirea intervalelor valorilor corespunzătoare unei exploatări normale și sigure în toate situațiile prin care trece construcția, în decursul vieții sale, atât din punct de vedere al solicitărilor cât și al influentei mediului. Aceste intervale de valori sunt necesare pentru a aprecia valabilitatea ipotezelor de calcul și pentru stabilirea intervalelor valorilor de "atenție", "avertizare" și alarmare, pentru respectivii parametri;

ii.

modificarea proiectului de execuție sau de intervenții dacă situația de pe teren nu corespunde cu ipotezele de calcul;

iii.

verificarea comportării în condiții reale și complexe a unor noi tipuri de materiale;

iv.

verificarea experimentală a noilor metode de calcul.

(11)

Urmărirea specială se realizează pe baza unui proiect de urmărire specială, care va cuprinde următoarele:

a)

denumirea și amplasarea construcției;

b)

motivele instituirii urmăririi speciale;

c)

descrierea caracteristicile tehnice ale construcției (tip de construcție, structură, materiale folosite, dimensiuni, condiții de fundare și mediu etc.);

d)

obiectivele urmăririi speciale (proprietăți, fenomene, mărimi, criterii de apreciere, condiții de calitate, limite de atenționare, avertizare și alarmare etc.), în funcție de specificul fiecărei construcții;

e)

metodele de măsurare și determinare utilizate în urmărirea specială a construcțiilor și aparatura necesară, stabilite în funcție de obiectivele urmăririi și sunt incluse în proiectul de urmărire specială;

f)

stabilirea exactă a punctelor de măsurare și a locului de montaj al aparatelor cu planul de amplasare a cotelor de montaj precum și a condițiilor de recepție, verificare și depozitare a aparaturii;

g)

stabilirea modului de arhivare și accesare a datelor obținute în urmărirea specială a construcțiilor;

i)

indicarea modului de prelucrare primară și de comparare cu valori prestabile (normale, de atenție, avertizare, alarmare) cât și responsabilitățile în luarea de decizii în aceste cazuri.

(12)

Proiectul de urmărire specială face parte din proiectul tehnic de execuție, în cazul construcțiilor noi și completează documentația tehnică de proiectare la construcții existente, făcând parte din cartea construcției.

(13)

În cazul construcțiilor aflate în exploatare, la care s-a decis urmărirea specială în urma unei inspecții extinse sau a unei expertize tehnice, proprietarul sau administratorul/utilizatorul va solicita elaborarea proiectului de urmărire specială. Acesta se elaborează de către un proiectant specializat, în acord cu concluziile raportului rezultat în urma inspecției extinse sau a raportului de expertiză tehnică.

(14)

Executantul va asigura instalarea echipamentelor de observare și măsurare în conformitate cu proiectul de urmărire specială, va garanta protecția și conservarea acestora pe durata execuției construcției sau a consolidării și va efectua măsurătorile conform programului de măsurare.

(15)

Personalul responsabil cu urmărirea specială a comportării construcțiilor va prezenta rezultatele acestei activități în rapoarte, la termenele stabilite prin proiectele de urmărire specială. Aceste rapoarte vor fi incluse în cartea tehnică a construcției, sub supravegherea responsabilului cu urmărirea specială a construcției respective.

(16)

Fondurile necesare pentru efectuarea urmăririi speciale vor fi prevăzute de la aprobarea investiției în cazul construcțiilor noi, iar în cazul construcțiilor existente, în momentul deciziei instituirii urmăririi speciale.

(17)

Proiectantul sau expertul tehnic atestat vor analiza rezultatele activității de urmărire specială a construcției și vor înștiința investitorul/proprietarul, în scris, asupra măsurilor ce se impun.

(18)

Valorificarea rezultatelor urmăririi speciale a construcțiilor se face de la caz la caz, în conformitate cu prevederile proiectului de urmărire specială.

(19)

Pentru construcțiile noi se recomandă automatizarea proceselor de management de proiect, folosind Building Information Modeling (BIM) încă din faza de proiectare, pentru a facilita procesul de urmărire specială și de monitorizare a măsurilor implementate, prin arhivarea digitală a tuturor informațiilor, gestionarea eficientă a documentației tehnice și o urmărire facilă a comportării construcției în timp.