Decizia nr. 8/2025
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor capitolului I lit. B din anexa nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice
prezumat în vigoare
Marian Enache
- președinte
Mihaela Ciochină
- judecător
Cristian Deliorga
- judecător
Laura-Iuliana Scântei
- judecător
Gheorghe Stan
- judecător
Livia Doina Stanciu
- judecător
Elena-Simina Tănăsescu
- judecător
Varga Attila
- judecător
Fabian Niculae
- magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.
1.
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor
capitolului I lit. B din anexa nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017
privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, excepție ridicată de Moiș Corina și alții în Dosarul nr. 405/84/2020 al Tribunalului Sălaj - Secția civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 984D/2020.
2.
La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.
3.
Președintele Curții dispune să se facă apelul și în dosarele nr. 1.839D/2021, nr. 3.743D/2021, nr. 1.808D/2022, nr. 1.809D/2022, nr. 566D/2023, nr. 1.446D/2023 și nr. 2.782D/2024, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
capitolului I, lit. B din anexa nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017 , excepție ridicată de Călușaru Marin în Dosarul nr. 2.987/90/2020 al Tribunalului Vâlcea - Secția I civilă, conflicte de muncă și asigurări sociale, de Cioancă Ștefan Dan și alții în Dosarul nr. 208/90/2021 al Tribunalului Vâlcea - Secția I civilă, conflicte de muncă și asigurări sociale, de Lia Sorin Marian în Dosarul nr. 3.248/90/2020* al Tribunalului Vâlcea - Secția I civilă, de Spiridon Ionuț-Ciprian și alții în Dosarul nr. 3.004/90/2020* al Tribunalului Vâlcea - Secția I civilă, conflicte de muncă și asigurări sociale, de Moșteanu Marian Eugen în Dosarul nr. 3.402/107/2020 al Tribunalului Alba - Secția I civilă, de Braic Florin și alții în Dosarul nr. 3.652/107/2020 al Curții de Apel Alba Iulia - Secția de contencios administrativ și fiscal și de Bosînceanu Constantin Daniel și alții în Dosarul nr. 4.521/99/2021 al Tribunalului Iași - Secția I civilă.
4.
La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.
5.
Având în vedere obiectul excepției de neconstituționalitate în dosarele mai sus menționate, Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor nr. 1.839D/2021, nr. 3.743D/2021, nr. 1.808D/2022, nr. 1.809D/2022, nr. 566D/2023, nr. 1.446D/2023 și nr. 2.782D/2024 la Dosarul nr. 984D/2020.
6.
Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu măsura propusă. Curtea, în temeiul dispozițiilor
art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992
privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea dosarelor nr. 1.839D/2021, nr. 3.743D/2021, nr. 1.808D/2022, nr. 1.809D/2022, nr. 566D/2023, nr. 1.446D/2023 și nr. 2.782D/2024 la Dosarul nr. 984D/2020, care a fost primul înregistrat.
7.
Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. Arată că instanța de contencios constituțional s-a mai pronunțat asupra prevederilor legale criticate prin
Decizia nr. 94 din 5 martie 2024 , constatând că sunt constituționale.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:
8.
Prin Încheierea din 29 iunie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 405/84/2020, Tribunalul Sălaj - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
capitolului I, lit. B din anexa nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017
privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice referitoare la salarizarea procurorilor, excepție ridicată de Moiș Corina și alții cu prilejul soluționării unei cereri privind drepturi salariale (Dosarul nr. 984D/2020).
9.
Prin Încheierea din 20 aprilie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 2.987/90/2020, Tribunalul Vâlcea - Secția I civilă, conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
capitolului I, lit. B din anexa nr. V la Legeacadru nr. 153/2017 , excepție ridicată de Călușaru Marin cu prilejul soluționării unei cereri privind drepturi salariale (Dosarul nr. 1.839D/2021).
10.
Prin Încheierea din 5 noiembrie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 208/90/2021, Tribunalul Vâlcea - Secția I civilă, conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
capitolului I, lit. B din anexa nr. V la Legeacadru nr. 153/2017 , excepție ridicată de Cioancă Ștefan Dan și alții cu prilejul soluționării unei cereri privind drepturi salariale (Dosarul nr. 3.743D/2021).
11.
Prin Încheierea din 28 iunie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 3.248/90/2020*, Tribunalul Vâlcea - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
capitolului I, lit. B din anexa nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017 , excepție ridicată de Lia Sorin Marian cu prilejul soluționării unei cereri privind drepturi salariale (Dosarul nr. 1.808D/2022).
12.
Prin Încheierea din 7 iunie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 3.004/90/2020*, Tribunalul Vâlcea - Secția I civilă, conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
capitolului I, lit. B din anexa nr. V la Legeacadru nr. 153/2017 , excepție ridicată de Spiridon IonuțCiprian și alții cu prilejul soluționării unei cereri privind drepturi salariale (Dosarul nr. 1.809D/2022).
13.
Prin Sentința civilă nr. 566 din 2 martie 2023, pronunțată în Dosarul nr. 3.402/107/2020, Tribunalul Alba - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
capitolului I, lit. B din anexa nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017 , excepție ridicată de Moșteanu Marian Eugen cu prilejul soluționării unei cereri privind drepturi salariale (Dosarul nr. 566D/2023).
14.
Prin Încheierea din 25 mai 2023, pronunțată în Dosarul nr. 3.652/107/2020, Curtea de Apel Alba Iulia - Secția de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
capitolului I, lit. B din anexa nr. V la Legeacadru nr. 153/2017 , excepție ridicată de Braic Florin și alții cu prilejul soluționării unei cereri privind drepturi salariale (Dosarul nr. 1.446D/2023).
15.
Prin Încheierea din 9 octombrie 2023, pronunțată în Dosarul nr. 4.521/99/2021, Tribunalul Iași - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
capitolului I, lit. B din anexa nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017 , excepție ridicată de Bosînceanu Constantin Daniel și alții cu prilejul soluționării unei cereri privind drepturi salariale (Dosarul nr. 2.782D/2024).
16.
În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată că prevederile legale criticate sunt discriminatorii. Atât timp cât Ministerul Public reprezintă interesele generale ale societății și apără ordinea de drept, precum și drepturile și libertățile cetățenilor, fiind o componentă a autorității judecătorești, iar prin
privind statutul judecătorilor și procurorilor se stabilesc aceleași incompatibilități și interdicții pentru toți magistrații, indiferent că sunt judecători sau procurori, același tip de formare și aceeași evoluție profesională și independență, discriminările sunt de neînțeles și de neacceptat în condițiile în care nicăieri în cuprinsul legii, nici în dispozițiile generale și nici în dispozițiile specifice familiei ocupaționale Justiție, nu se regăsește vreo motivare cu privire la aplicarea diferită a coeficienților de salarizare începând cu momentul în care auditorii de justiție devin magistrați, procurori sau judecători.
17.
De altfel, salarizarea unitară a magistraților, judecători și procurori, aparține tradiției sistemului judiciar. O salarizare nediferențiată între judecători și procurori este, în fapt, o aliniere la legislația mai multor state europene care au adoptat un sistem de salarizare identic pentru cele două categorii profesionale (Franța, Belgia, Luxembourg, Italia, Germania, Spania, Monaco, Portugalia, Austria, Muntenegru, Polonia, Ungaria, Grecia, Bulgaria și Serbia).
18.
Discriminarea care apare în
Legea-cadru nr. 153/2017
contravine dispozițiilor constituționale și jurisprudenței Curții Constituționale, precum și întregii practici europene în materie în care s-a statuat nu numai că principiul constituțional al egalității în drepturi se traduce prin reglementarea și aplicarea unui tratament similar unor subiecți de drept aflați în situații juridice similare prin diminuarea salariilor procurorilor, ci și că discriminarea aduce atingere principiului independenței justiției, independența financiară fiind o componentă a independenței justiției.
19.
Tribunalul Sălaj - Secția civilă apreciază în Dosarul nr. 984D/2020 că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.
20.
Tribunalul Vâlcea - Secția I civilă, conflicte de muncă și asigurări sociale apreciază în Dosarul nr. 1.839D/2021 că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.
21.
Tribunalul Vâlcea - Secția I civilă apreciază în Dosarul nr. 1.808D/2022 că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.
22.
Tribunalul Vâlcea - Secția I civilă, conflicte de muncă și asigurări sociale, contrar prevederilor
art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 , nu și-a exprimat punctul de vedere asupra excepției de neconstituționalitate în Dosarul nr. 3.743D/2021. Instanța a arătat că motivele invocate în susținerea sa vizează chiar fondul pretențiilor deduse judecății asupra căreia urmează să se pronunțe, așa cum se poate observa din compararea motivelor cererii de chemare în judecată, cu motivele excepției de neconstituționalitate, precum și din identitatea apărărilor formulate în întâmpinări care coincid cu punctul de vedere asupra excepției în discuție, deci o precizare a punctului său de vedere ar echivala cu o antepronunțare în cauză.
23.
Tribunalul Vâlcea - Secția I civilă, conflicte de muncă și asigurări sociale apreciază, în Dosarul nr. 1.809D/2022, că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.
24.
Tribunalul Alba - Secția I civilă apreciază, în Dosarul nr. 566D/2023, că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.
25.
Curtea de Apel Alba Iulia - Secția de contencios administrativ și fiscal apreciază, în Dosarul nr. 1.446D/2023, că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.
26.
Tribunalul Iași - Secția I civilă, contrar prevederilor
art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 , nu și-a exprimat punctul de vedere asupra excepției de neconstituționalitate în Dosarul nr. 2.782D/2024. Instanța arată că, având în vedere că motivele invocate vizează însuși fondul cererii, o precizare a punctului său de vedere ar echivala cu o antepronunțare în cauză, în sensul
art. 42 alin. (1) pct. 1 din Codul de procedură civilă .
27.
Potrivit prevederilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
28.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile
Constituției , precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
29.
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor
art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale
art. 1 alin. (2) , ale
art. 2 ,
3 ,
10
și
29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
30.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile
capitolului I lit. B din anexa nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017
privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492 din 28 iunie 2017. Aceste dispoziții legale se referă la indemnizația de încadrare pentru procurori.
31.
Autorii excepției susțin că dispozițiile de lege criticate contravin prevederilor constituționale ale
art. 16
- Egalitatea în drepturi, ale
art. 20
- Tratatele internaționale privind drepturile omului, ale
art. 124 alin. (3)
privind înfăptuirea justiției, ale
art. 131
- Rolul Ministerului Public și ale
art. 132
- Statutul procurorilor. De asemenea, se arată că acestea contravin și
Deciziei Curții Constituționale nr. 873 din 25 iunie 2010 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010. Din motivarea excepției de neconstituționalitate se poate deduce în mod rezonabil că autorii excepției de neconstituționalitate înțeleg să invoce și încălcarea prevederilor constituționale ale
art. 147 alin. (4)
privind deciziile Curții Constituționale.
32.
Examinând excepția de neconstituționalitate, instanța de contencios constituțional reține că s-a mai pronunțat asupra prevederilor legale criticate, prin raportare la critici asemănătoare, prin
Decizia nr. 94 din 5 martie 2024 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 845 din 23 august 2024, paragrafele 31-36.
33.
Curtea a reținut că prevederile cuprinse în
capitolul I din anexa nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017
au mai format obiect al controlului de constituționalitate exercitat prin prisma unor critici de neconstituționalitate similare, iar prin
Decizia nr. 324 din 11 iunie 2020 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1270 din 21 decembrie 2020,
Decizia nr. 450 din 23 iunie 2020 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1225 din 14 decembrie 2020,
Decizia nr. 740 din 8 octombrie 2020 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 151 din 15 februarie 2021, sau
Decizia nr. 107 din 23 februarie 2021 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 570 din 4 iunie 2021, Curtea Constituțională a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate.
34.
Astfel, Curtea a reținut că situația obiectiv diferită în care se află diferite categorii de persoane plătite din fonduri publice justifică și chiar impune un tratament juridic diferit. De asemenea, Curtea a statuat că este dreptul exclusiv al legiuitorului să facă diferențierea corespunzătoare la stabilirea drepturilor salariale. Atribuțiile, competențele, sarcinile specifice, responsabilitățile și importanța activității desfășurate sunt diferite chiar și pentru personalul care este încadrat pe funcții similare la diferite autorități sau instituții publice și, prin urmare, stabilirea unui tratament juridic diferențiat apare ca justificată.
35.
În aplicarea acestor considerente de principiu, Curtea a reținut că opțiunea legiuitorului de a stabili, în materia salarizării, coeficienți mai mari pentru judecători decât pentru procurori se încadrează în dreptul său exclusiv de a realiza diferențierea pe care o apreciază ca fiind corespunzătoare la stabilirea indemnizațiilor de încadrare.
Articolul 16
alin. (1) din Constituție , potrivit căruia cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări, nu este și nu poate fi înțeles ca un standard care impune legiuitorului să țină seama în cele mai mici detalii de asemănările sau, după caz, diferențele dintre diversele categorii de subiecți supuși reglementării sale.
36.
De asemenea, însăși Constituția este cea care, dincolo de reglementarea parțial asemănătoare a statutului judecătorilor și procurorilor, instituie diferențieri evidente între judecători și procurori. Astfel, potrivit
art. 124 alin. (3) din Legea fundamentală , judecătorii sunt independenți și se supun numai legii, în timp ce, conform
art. 132 alin. (1) din Constituție , procurorii își desfășoară activitatea potrivit principiului legalității, al imparțialității și al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justiției. De asemenea, conform
art. 124 alin. (1) din Constituție , judecătorii înfăptuiesc justiția în numele legii, în vreme ce, potrivit
art. 131 alin. (1) din Constituție , în activitatea judiciară, Ministerul Public reprezintă interesele generale ale societății și apără ordinea de drept, precum și drepturile și libertățile cetățenilor. Aceste deosebiri reflectă, în mod firesc, natura juridică diferită a funcțiilor constituționale pe care cele două categorii de magistrați le îndeplinesc.
37.
Totodată, Curtea Constituțională a statuat că Ministerul Public nu face parte din puterea judecătorească, ci din autoritatea judecătorească, concepte diferite în esența lor. Potrivit
art. 126 alin. (1) din Constituție , justiția se realizează prin Înalta Curte de Casație și Justiție și prin celelalte instanțe judecătorești stabilite de lege, ceea ce înseamnă că dintre cele trei entități cuprinse în autoritatea judecătorească, respectiv în
capitolul VI al titlului III din Constituție , numai instanțele judecătorești fac parte din puterea judecătorească. Deși nu face parte nici din puterea executivă sau autoritatea executivă, Ministerul Public nu are o poziție de independență instituțională față de aceasta, întrucât textul
Constituției
este foarte clar, activitatea desfășurată de procurori fiind sub autoritatea ministrului justiției.
38.
În raport cu aceste considerente, Curtea Constituțională a constatat netemeinicia criticilor de neconstituționalitate referitoare la pretinsa discriminare în materie salarială a procurorilor față de judecători.
39.
Având în vedere că nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea jurisprudenței în materie a Curții Constituționale, considerentele și soluțiile mai sus amintite își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză.
40.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul
art. 146 lit. d)
și al
art. 147 alin. (4) din Constituție , precum și al
art. 1 - 3 , al
art. 11 alin. (1) lit. A.d)
și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Moiș Corina și alții în Dosarul nr. 405/84/2020 al Tribunalului Sălaj - Secția civilă, de Călușaru Marin în Dosarul nr. 2.987/90/2020 al Tribunalului Vâlcea - Secția I civilă, conflicte de muncă și asigurări sociale, de Cioancă Ștefan Dan și alții în Dosarul nr. 208/90/2021 al Tribunalului Vâlcea - Secția I civilă, conflicte de muncă și asigurări sociale, de Lia Sorin Marian în Dosarul nr. 3.248/90/2020* al Tribunalului Vâlcea - Secția I civilă, de Spiridon IonuțCiprian și alții în Dosarul nr. 3.004/90/2020* al Tribunalului Vâlcea - Secția I civilă, conflicte de muncă și asigurări sociale, de Moșteanu Marian Eugen în Dosarul nr. 3.402/107/2020 al Tribunalului Alba - Secția I civilă, de Braic Florin și alții în Dosarul nr. 3.652/107/2020 al Curții de Apel Alba Iulia - Secția de contencios administrativ și fiscal, de Bosînceanu Constantin Daniel și alții în Dosarul nr. 4.521/99/2021 al Tribunalului Iași - Secția I civilă și constată că dispozițiile
capitolului I lit. B din anexa nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017
privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice sunt constituționale în raport cu criticile formulate.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Tribunalului Sălaj - Secția civilă, Tribunalului Vâlcea - Secția I civilă, conflicte de muncă și asigurări sociale, Tribunalului Vâlcea - Secția I civilă, Tribunalului Alba - Secția I civilă, Curții de Apel Alba Iulia - Secția de contencios administrativ și fiscal și Tribunalului Iași - Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 28 ianuarie 2025.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE pentru MARIAN ENACHE, în temeiul art. 426 alin. (4) din Codul de procedură civilă coroborat cu art. 14 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, semnează ELENA-SIMINA TĂNĂSESCU Magistrat-asistent, Fabian Niculae
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.