Decizia nr. 608/2025

Elena-Simina Tănăsescu

- președinte

Asztalos Csaba-Ferenc

- judecător

Mihai Busuioc

- judecător

Mihaela Ciochină

- judecător

Cristian Deliorga

- judecător

Dacian-Cosmin Dragoș

- judecător

Dimitrie-Bogdan Licu

- judecător

Gheorghe Stan

- judecător

Cosmin-Marian Văduva

- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioana-Codruța Dărângă.

1.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 183 din Legea nr. 263/2010

privind sistemul unitar de pensii publice. Excepția a fost ridicată de Alexandra Strinu în Dosarul nr. 2.121/104/2020 al Curții de Apel Craiova - Secția de litigii de muncă și asigurări sociale și constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 3.827D/2021.

2.

La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.

3.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției, deoarece prevederile criticate reglementează doar cadrul procedural de aplicare a legii. Casa Națională de Pensii Publice are dreptul de a emite norme, care trebuie, însă, aprobate prin hotărâre a Guvernului tocmai pentru a asigura un control al legalității acestora și a stabili norme de aplicare tehnică, astfel încât să se asigure aplicarea unitară a legii. În plus, criticile care se referă la conținutul efectiv al normelor aprobate de Guvern nu se pot reține, deoarece Curtea Constituțională nu are atribuția de a se pronunța cu privire la legalitatea unor norme, respectiv a unei hotărâri a Guvernului.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

4.

Prin Încheierea din 25 noiembrie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 2.121/104/2020, Curtea de Apel Craiova - Secția de litigii de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 183 din Legea nr. 263/2010

privind sistemul unitar de pensii publice. Excepția a fost ridicată de Alexandra Strinu într-o cauză având ca obiect soluționarea unei contestații formulate împotriva unei decizii de pensionare.

5.

În motivarea excepției de neconstituționalitate, autoarea acesteia precizează că textul criticat încalcă standardele de calitate a legii, deoarece Casa Națională de Pensii Publice (în continuare CNPP) nu are posibilitatea legală, așa cum rezultă din coroborarea

art. 5 alin. (2) , a

art. 77

și

78 din Legea nr. 24/2000

privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, de a emite norme care, ulterior, să fie aprobate prin hotărâre a Guvernului. CNPP ar putea, eventual, să propună Guvernului să emită el însuși norme. CNPP ar putea, de asemenea, să emită norme în aplicarea

Legii nr. 263/2010 , prin intermediul unor ordine, instrucțiuni sau altele asemenea, dar în niciun caz prin hotărâre a Guvernului.

6.

Autoarea arată că această neclaritate a fost remediată prin

art. 180 din Legea nr. 127/2019

privind sistemul public de pensii, potrivit căruia, în aplicarea acestei legi, se emit norme, la propunerea Ministerului Muncii și Justiției Sociale, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului.

7.

Dispozițiile legale criticate nu prevăd limitele care trebuie respectate în elaborarea actelor normative ale CNPP și nici conținutul acestora, așa cum dispozițiile

art. 4 alin. (3)

și ale

art. 78 din Legea nr. 24/2000

o impun. Consecințele acestei lacune s-au văzut, apreciază autoarea, în cauza în care a invocat excepția, CNPP emițând norme contrare

Legii nr. 263/2010

și atribuțiilor sale.

8.

Cu referire la critica raportată la

art. 73 alin. (3) lit. p)

și

art. 108 din Constituție , autoarea excepției menționează că legea care reglementează pensiile este o lege organică. Ca atare, doar legiuitorul primar poate reglementa condițiile de acordare a dreptului de pensie, inclusiv sporurile cu caracter permanent care se pot valorifica la stabilirea și/sau recalcularea drepturilor de pensie.

9.

În acest sens, de la modalitatea de integrare a sporurilor cu caracter permanent în determinarea punctajelor lunare prevăzută de

art. 165 alin. (2) din Legea nr. 263/2010

nu se poate deroga prin acte normative de nivel inferior. Or, prin

anexa nr. 15 la normele

de aplicare a prevederilor

Legii nr. 263/2010 , aprobate prin

Hotărârea Guvernului nr. 257/2011 , sunt excluse anumite sporuri (inclusiv compensațiile conform

Decretului nr. 46/1982

cu privire la majorarea retribuțiilor tarifare ale personalului muncitor, a alocațiilor de stat pentru copii, a pensiilor și alte drepturi care se acordă în raport de nivelul retribuțiilor sau pensiilor) pe considerentul că nu ar fi făcut parte din baza de calcul al pensiilor conform legislației anterioare. Cu toate acestea, Guvernul nu are printre atribuții posibilitatea de a interpreta legea în sensul de a stabili dacă anumite sporuri, anterioare, conform unor acte normative în vigoare cu mult înainte de emiterea normelor de aplicare, făceau sau nu parte din baza de calcul al pensiilor conform legislației anterioare.

10.

Această posibilitate este acordată de lege doar caselor teritoriale de pensii întrucât, conform

art. 104 din Legea nr. 263/2010 , pensiile se stabilesc prin decizie a casei teritoriale de pensii, emisă în condițiile prevăzute de aceasta. Ca atare, doar casa teritorială de pensii are posibilitatea de a constata dacă un anumit spor făcea sau nu parte din baza de calcul al pensiilor conform legislației anterioare, precum și dacă sunt îndeplinite și celelalte condiții. Evident, CNPP poate oferi puncte de vedere acestora, poate emite norme diriguitoare, însă decizia aparține caselor teritoriale de pensii. În caz de eroare, decizia poate fi atacată în instanță și, ca atare, aceasta urmează să asigure o corectă interpretare a legii.

11.

Guvernul nu poate interveni prin stabilirea acestor sporuri care pot fi sau nu valorificate, prin act normativ obligatoriu nu doar pentru toate casele teritoriale de pensii, ci și pentru instanțe. Acestea, aproape unanim, s-au prevalat de dispozițiile acestei hotărâri a Guvernului. Este și cazul primei instanțe care a invocat, în respingerea cererii autoarei,

anexa nr. 15 la normele

de aplicare a prevederilor

Legii nr. 263/2010 , aprobate prin

Hotărârea Guvernului nr. 257/2011 , fără a mai face o analiză proprie.

12.

Or, prin

Decizia nr. 736 din 24 octombrie 2006 , Curtea Constituțională a statuat că verificarea împrejurărilor dacă, potrivit legislației anterioare, s-au încasat sau nu contribuții la asigurările sociale de stat pentru veniturile excluse de la stabilirea punctajului anual și dacă aceste venituri au făcut sau nu parte din baza de calcul al pensiilor constituie probleme de fapt și de aplicare a legii în cazuri concrete individuale, a căror soluționare intră în competența exclusivă a instanțelor judecătorești.

13.

Prin această modalitate de a proceda, practic s-a negat persoanelor care au solicitat stabilirea dreptului la pensie accesul liber la justiție, deoarece fiecare cauză în care se contestă o decizie de pensionare se transformă, nepermis, întrun litigiu în care se contestă, în primul rând, legalitatea unei hotărâri a Guvernului, aspect aproape imposibil de hotărât, cel puțin în anumite situații.

14.

În reglementarea anterioară a fost nevoie de intervenția instanței supreme, prin

Decizia nr. 19 din 10 decembrie 2012 . Au fost dezavantajați petenții care au avut neșansa de a fi judecați de instanțe care au hotărât în sensul contrar celui stabilit de instanța supremă. Cu toate acestea, prin

anexa nr. 15 la normele

aprobate prin

Hotărârea Guvernului nr. 257/2011

au fost prevăzute în continuare sporuri - sporul în acord global - care nu pot fi valorificate, contrar celor arătate de instanța supremă prin decizia obligatorie amintită.

15.

Curtea de Apel Craiova - Secția de litigii de muncă și asigurări sociale consideră că excepția este neîntemeiată.

16.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

17.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile

Constituției , precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

18.

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor

art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale

art. 1 alin. (2) , ale

art. 2 ,

3 ,

10

și

29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

19.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile

art. 183 din Legea nr. 263/2010

privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010. Ulterior sesizării Curții Constituționale,

Legea nr. 263/2010

a fost abrogată prin

art. 168 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 360/2023

privind sistemul public de pensii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1089 din 4 decembrie 2023, însă, având în vedere cele reținute de Curtea Constituțională prin

Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, potrivit cărora sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare, Curtea Constituțională va analiza dispozițiile de lege cu care a fost sesizată și care au următorul conținut: „În aplicarea prezentei legi, CNPP poate emite norme, aprobate prin hotărâre a Guvernului.“

20.

În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, dispozițiile criticate încalcă prevederile din Constituție cuprinse în

art. 1 alin. (5)

privind standardele de calitate a legii,

art. 21 alin. (3)

privind dreptul la un proces echitabil,

art. 73 alin. (3) lit. p)

privind reglementarea prin lege organică a regimului general privind raporturile de muncă, sindicatele, patronatele și protecția socială,

art. 108 alin. (2)

privind actele Guvernului și în

art. 126 alin. (1)

referitor la instanțele judecătorești.

21.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că aceasta este inadmisibilă, pentru că autoarea sa ridică o chestiune de tehnică legislativă, care pune în discuție o chestiune de interpretare și aplicare a legii. În acest sens, Curtea Constituțională, în mod expres, a statuat că soluționarea aspectelor care vizează, în realitate, modul de interpretare și aplicare a legii revine autorităților publice competente, iar în caz de litigiu, instanțelor judecătorești (a se vedea, în acest sens,

deciziile nr. 256 din 20 aprilie 2021 , paragraful 31, sau

nr. 888 din 15 decembrie 2020 , paragraful 25).

22.

Curtea Constituțională a admis că nu doar aspectele propriu-zise de interpretare a dreptului, inerente exercitării funcției judiciare, trebuie să fie soluționate de către puterea judecătorească, ci și chestiuni care, strict vorbind, țin, mai degrabă, nu atât de conținutul și efectele normelor juridice, ci de acuratețea cu care sunt formulate. Astfel, în

Decizia nr. 137 din 20 martie 2018 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 404 din 11 mai 2018, paragraful 58, instanța de contencios constituțional a statuat că problemele de acuratețe a unui text normativ nu conduc, în mod implicit, la neconstituționalitatea acestuia în măsura în care interpretul poate descifra conținutul său prin apelarea la metodele de interpretare. În mod analog, în cauza de față, în caz de dubiu privind înțelesul care trebuie extras din formularea

art. 183 din Legea nr. 263/2010 , acesta trebuie să fie coroborat cu alte texte, legate funcțional de acesta. Însăși autoarea excepției indică posibile norme juridice cu care ar trebui să fie coroborat pentru a se putea ajunge la o interpretare rezonabil de inteligibilă. Dar, o dată în plus, având în vedere prevederile

art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , nu este rolul Curții Constituționale să dezlege o astfel de chestiune de drept, ci exclusiv al instanțelor judecătorești și al instanței supreme, când acționează, în vederea unificării practicii judiciare neunitare, pe calea mecanismelor recursului în interesul legii și al întrebării preliminare.

23.

Pentru considerentele expuse, în temeiul

art. 146 lit. d)

și al

art. 147 alin. (4) din Constituție , precum și al

art. 1-3 , al

art. 11 alin. (1) lit. A.d)

și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 183 din Legea nr. 263/2010

privind sistemul unitar de pensii publice, excepție ridicată de Alexandra Strinu în Dosarul nr. 2.121/104/2020 al Curții de Apel Craiova - Secția de litigii de muncă și asigurări sociale.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Curții de Apel Craiova - Secția de litigii de muncă și asigurări sociale și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 11 noiembrie 2025.