Legea nr. 127/2019

Persoanele care îndeplinesc condițiile de pensionare prevăzute de prezenta lege pot beneficia de una dintre următoarele categorii de pensii acordate de sistemul public de pensii:

a)

pensia pentru limită de vârstă;

b)

pensia anticipată;

c)

pensia de invaliditate;

d)

pensia de urmaș.

În sistemul public de pensii o persoană poate beneficia de o singură categorie de pensie dintre cele prevăzute la

alin. (1) .

Pensia se acordă la cererea titularului dreptului sau reprezentantului legal al acestuia, depusă personal ori prin mandatar desemnat prin procură specială.

Cererea de pensionare poate fi depusă și de altă persoană decât cele prevăzute la

alin. (1) , dacă aceasta declară pe propria răspundere că cererea este semnată olograf atât de titular, cât și de persoana care o depune.

Cererea de pensionare, împreună cu actele prin care se dovedește îndeplinirea condițiilor prevăzute de prezenta lege, se depune, în termen de 30 de zile de la data îndeplinirii acestor condiții, la casa teritorială de pensii competentă, în a cărei rază domiciliază titularul.

În aplicarea instrumentelor juridice internaționale la care România este parte, persoanele care au locul de ședere permanentă în străinătate pot depune cererea prin care solicită acordarea de drepturi de pensie din sistemul public de pensii, împreună cu actele prin care se face dovada îndeplinirii condițiilor prevăzute de prezenta lege, la instituția de asigurări sociale competentă din statul de ședere permanentă.

Cererea de pensionare, depusă conform prevederilor

alin. (3)

sau

(4) , poate fi retrasă la solicitare, de titular, de reprezentantul legal ori de mandatarul desemnat prin procură specială, până la emiterea deciziei de pensionare.

În sistemul public de pensii, pensiile se cuvin de la data îndeplinirii condițiilor prevăzute de prezenta lege, în funcție de categoria de pensie solicitată.

Pensiile se stabilesc prin decizie a casei teritoriale de pensii, emisă în condițiile prevăzute de prezenta lege, și se acordă de la data îndeplinirii condițiilor în cazul în care cererea a fost înregistrată cu respectarea termenului prevăzut la

art. 94 alin. (3) .

În situația în care cererea este înregistrată cu depășirea termenului prevăzut la

art. 94 alin. (3)

drepturile se acordă începând cu data înregistrării cererii.

În funcție de elementele specifice fiecărei categorii de pensie, pensiile se acordă și de la o altă dată, după cum urmează:

a)

de la data încetării plății indemnizației pentru incapacitate temporară de muncă sau, după caz, de la data încetării calității de asigurat, cu excepția persoanelor asigurate pe bază de contract de asigurare socială, dacă cererea a fost înregistrată în termen de 30 de zile de la data emiterii deciziei medicale asupra capacității de muncă, în situația pensiei de invaliditate acordate persoanei care, la data emiterii deciziei medicale, are calitatea de asigurat;

b)

de la data emiterii deciziei medicale, dacă cererea a fost înregistrată în termen de 30 de zile de la data emiterii deciziei medicale asupra capacității de muncă, în situația pensiei de invaliditate acordate persoanei care, la data emiterii deciziei medicale, nu are calitatea de asigurat;

c)

din prima zi a lunii următoare celei în care a avut loc decesul, dacă cererea a fost depusă în termen de 30 de zile de la data decesului, în situația pensiei de urmaș acordate persoanei al cărei susținător era pensionar, la data decesului;

d)

de la data decesului, dacă cererea a fost înregistrată în termen de 30 de zile de la această dată, în situația pensiei de urmaș acordate persoanei al cărei susținător nu era pensionar, la data decesului;

e)

de la data îndeplinirii condițiilor de pensionare, dacă cererea a fost înregistrată în termen de 30 de zile de la această dată, în situația pensiei de urmaș acordate persoanei care îndeplinește ulterior decesului susținătorului condițiile prevăzute de lege referitoare la vârsta standard de pensionare.

Admiterea sau respingerea cererii de pensionare se face prin decizie emisă de casa teritorială de pensii, în termen de 45 de zile de la data înregistrării cererii.

În aplicarea instrumentelor juridice cu caracter internațional la care România este parte, în cazul în care, la solicitarea casei teritoriale de pensii competente din România, cererea prevăzută la

alin. (1)

nu a putut fi completată de către solicitant cu toate documentele necesare stabilirii dreptului, în termen de 12 luni de la înregistrare, cererea de pensionare se soluționează prin decizie de respingere.

Termenul prevăzut la

alin. (1)

se prelungește cu 30 de zile în cazul persoanelor care au calitatea de asigurat în luna solicitării, precum și în situația în care, pentru soluționarea cererii, sunt necesare informații suplimentare față de cele existente în dosarul de pensie.

Decizia de pensie cuprinde temeiurile de fapt și de drept în baza cărora se admite sau se respinge cererea de pensionare.

Decizia casei teritoriale de pensii se comunică titularului sau reprezentantului legal, după caz, care a solicitat pensionarea, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire, în termen de 10 zile de la data emiterii ori personal, la sediul instituției emitente.

În termenul prevăzut la

alin. (5) , casa teritorială de pensii emitentă comunică angajatorului, la solicitarea acestuia, în format electronic, faptul că a fost emisă decizia de pensionare.

Decizia de admitere a cererii de pensionare poate fi anulată la cererea pensionarului, în termen de 30 de zile de la comunicare.

În situația în care, ulterior stabilirii și/sau plății drepturilor de pensie, se constată diferențe între sumele stabilite și/sau plătite și cele legal cuvenite, casa teritorială de pensii operează, din oficiu sau la solicitarea pensionarului, modificările ce se impun, prin decizie de revizuire.

Prin excepție de la prevederile

alin. (1) , dacă se constată că solicitarea pensionarului este neîntemeiată, cererea de revizuire se soluționează conform prevederilor

Ordonanței Guvernului nr. 27/2002

privind reglementarea activității de soluționare a petițiilor, aprobată cu modificări și completări prin

Legea nr. 233/2002 , cu modificările ulterioare.

În situația asiguraților prevăzuți la

art. 6 alin. (1)

pct. IV, care au depus declarația individuală de asigurare, dacă la definitivarea anului fiscal, pe baza datelor comunicate de organul fiscal central, se constată diferențe între venitul lunar asigurat utilizat la stabilirea punctajelor lunare avute în vedere la calculul pensiei și cel ales de contribuabil în declarația individuală de asigurare, casa teritorială de pensii operează, din oficiu, modificările ce se impun, prin decizie de revizuire, care se emite până la data de 31 decembrie a anului în curs pentru anul anterior.

Sumele rezultate în urma aplicării prevederilor

alin. (1)

și

(3)

se acordă sau se recuperează, după caz, în cadrul termenului general de prescripție, calculat de la data constatării diferențelor.

Pensia poate fi recalculată la cerere, prin adăugarea veniturilor și/sau a stagiilor de cotizare, perioadelor asimilate stagiilor de cotizare prevăzute de lege și prin valorificarea altor documente de natură să conducă la modificarea drepturilor de pensie, nevalorificate la stabilirea acesteia.

Cererea prevăzută la

alin. (5)

se soluționează în termen de 60 de zile de la data înregistrării, prin decizie de recalculare.

Pensionarii pentru limită de vârstă care realizează stagiu de cotizare după data înscrierii la pensie pot solicita recalcularea pensiei o singură dată într-un an calendaristic, în condițiile legii.

Sumele rezultate în urma aplicării prevederilor

alin. (5)

și

(7)

se acordă începând cu luna următoare celei în care a fost înregistrată cererea.

Deciziile de pensie emise în temeiul prevederilor

alin. (5)

și

(7)

pot fi anulate, la cererea pensionarului, în termen de 30 de zile de la comunicare.

În sistemul public de pensii plata pensiei se face lunar.

Pensia se plătește titularului sau reprezentantului legal al acestuia.

Plata pensiei se face, în funcție de opțiunea pensionarului, după cum urmează:

a)

la domiciliul/reședința pensionarului, respectiv a reprezentantului legal al acestuia în condițiile stabilite prin convențiile încheiate între CNPP și Compania Națională „Poșta Română“ - S.A.;

b)

în cont curent sau în cont de card, în condițiile stabilite prin convențiile încheiate între CNPP și băncile comerciale, precum și între CNPP și alte instituții de credit, conform legii.

Prevederile

alin. (1)

se aplică și în situația celorlalte drepturi bănești pentru stabilirea și plata cărora competența revine, potrivit legii, caselor teritoriale de pensii.

În situația persoanelor care beneficiază atât de pensie, cât și de alte drepturi bănești, prevăzute la

alin. (2) , plata drepturilor prevăzute la

alin. (1)

și

(2)

se face prin aceeași modalitate de plată, la aceeași adresă sau în același cont curent sau cont de card, pentru toate drepturile cuvenite aceleiași persoane.

CNPP, prin casele teritoriale de pensii, transmite lunar beneficiarilor, prin bănci sau prin Compania Națională „Poșta Română“ - S.A., drepturile prevăzute la

alin. (1)

și

(2) .

În situația beneficiarilor care au optat pentru efectuarea plății drepturilor prevăzute la

alin. (1)

și

(2)

la domiciliu/reședință, Compania Națională „Poșta Română“ - S.A. remite lunar acestora drepturile bănești și documentul de plată întocmit de CNPP.

În situația beneficiarilor care au optat pentru efectuarea plății drepturilor prevăzute la

alin. (1)

și

(2)

în cont curent sau în cont de card, documentul de informare cu privire la sumele plătite, întocmit de CNPP, este transmis lunar la domiciliul acestora, în plic închis, pentru respectarea

Regulamentului (UE) 2016/679

al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016.

Dacă timp de 3 luni consecutive, drepturile bănești prevăzute la

alin. (1) lit. a)

și

alin. (2) , care se achită la domiciliu/reședință, sunt restituite ca neachitate și nu sunt solicitate de beneficiarii în cauză, casa teritorială de pensii procedează la neefectuarea plății respectivelor drepturi, începând cu luna următoare.

În cazul în care, în următoarea lună de după neefectuarea plății, drepturile bănești prevăzute la

alin. (7)

nu sunt solicitate de beneficiari, casa teritorială de pensii procedează la suspendarea plății acestora, începând cu luna următoare.

Modelul documentului de plată și al celui de informare, prevăzute la

alin. (5)

și

(6) , se aprobă prin ordin al președintelui CNPP.

Prin excepție de la prevederile

alin. (1) lit. a) , în situația pensionarilor aflați în instituții de asistență socială sau în detenție, plata pensiei se poate face, la cererea titularului, la sediul acestora.

Cheltuielile cu transmiterea către beneficiar a drepturilor prevăzute la

art. 100 alin. (1)

și

, precum și cele cu transmiterea documentelor de informare la domiciliul beneficiarilor din România se suportă din bugetele din care se finanțează drepturile respective și se determină după cum urmează:

a)

prin aplicarea unui procent asupra sumelor plătite, în situația în care achitarea drepturilor se face la domiciliul beneficiarilor;

b)

prin stabilirea unui tarif, pentru un document de informare, în situația în care beneficiarii au optat pentru plata în cont curent sau în cont de card;

c)

prin stabilirea unui comision bancar, negociabil, în situația în care plata drepturilor se face în cont curent sau în cont de card.

(2)

Procentul și tariful prevăzute la

alin. (1) lit. a)

și

b)

se stabilesc prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat.

Procentul prevăzut la

alin. (1) lit. a)

se stabilește astfel încât cheltuielile totale de transmitere să nu depășească 1,1% din valoarea totală a sumelor plătite.

Comisionul bancar prevăzut la

alin. (1) lit. c)

se stabilește astfel încât cheltuielile totale de transmitere să nu depășească 0,15% din valoarea totală a sumelor plătite.

Beneficiarii drepturilor bănești stabilite de casele teritoriale de pensii, care nu au domiciliul în România, pot opta pentru transferul în străinătate al acestor drepturi, în condițiile legii.

Prestațiile de asigurări sociale cuvenite beneficiarilor stabiliți în străinătate pot fi transferate în alte țări, în condițiile reglementate prin instrumente juridice internaționale la care România este parte, în moneda țărilor respective sau într-o altă monedă asupra căreia s-a convenit.

Cheltuielile generate de transferul în străinătate al prestațiilor de asigurări sociale, inclusiv comisioanele de schimb valutar, se suportă de beneficiar, cu excepția plăților care intră sub incidența

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 113/2009

privind serviciile de plată, aprobată cu modificări prin

Legea nr. 197/2010 , cu modificările și completările ulterioare, pentru care comisioanele se suportă, proporțional, de către beneficiar și de către casele teritoriale de pensii.

Cheltuielile generate de transferul din străinătate al prestațiilor de asigurări sociale, cuvenite și neîncasate, se suportă din bugetul asigurărilor sociale de stat.

Pentru a beneficia de drepturile cuvenite din cadrul sistemului public de pensii, beneficiarii drepturilor bănești acordate de casele teritoriale de pensii stabiliți pe teritoriul altor state, denumiți în continuare beneficiari nerezidenți, au obligația de a transmite semestrial, până cel târziu la data de 31 martie, respectiv până la data de 30 septembrie ale fiecărui an, un certificat de viață.

În vederea aplicării prevederilor

alin. (5) , casa teritorială de pensii competentă emite și transmite, la adresa de domiciliu sau de ședere permanentă, după caz, până la data de 31 decembrie, respectiv 30 iunie, un exemplar al certificatului de viață, completat cu detaliile referitoare la beneficiarul nerezident.

Certificatul de viață prevăzut la

alin. (5)

poate fi transmis de beneficiarul nerezident și din propria inițiativă.

Beneficiarul nerezident are obligația de a semna certificatul de viață, în fața unei autorități legale de pe teritoriul statului de domiciliu sau de ședere permanentă, după caz, respectiva autoritate certificând acest fapt.

Modelul unic de certificat de viață se aprobă prin ordin al președintelui CNPP.

În sistemul public de pensii, plata pensiei încetează începând cu luna următoare celei în care a intervenit una dintre următoarele cauze:

a)

pensionarul a decedat;

b)

pensionarul nu mai îndeplinește condițiile legale în temeiul cărora i-a fost acordată pensia;

c)

pensionarul de invaliditate, pensionarul urmaș prevăzut la

art. 76 lit. c) , precum și cel prevăzut la

art. 78 alin. (1)

și-au redobândit capacitatea de muncă, potrivit legii;

d)

au expirat 12 luni de la data la care pensionarul de invaliditate, pensionarul urmaș prevăzut la

art. 76 lit. c)

sau cel prevăzut la

art. 78 alin. (1)

nu s-a prezentat, din motive imputabile lui, la revizuirea medicală obligatorie sau nu a prezentat la termenul de revizuire documentele medicale și rezultatul investigațiilor medicale solicitate de medicul expert al asigurărilor sociale din cadrul caselor teritoriale de pensii, după caz;

e)

au expirat 12 luni de la data la care pensionarul de invaliditate, pensionarul urmaș prevăzut la

art. 76 lit. c)

sau cel prevăzut la

art. 78 alin. (1)

nu s-a prezentat, din motive imputabile lui, la convocarea prevăzută la

art. 72 alin. (2) , sau a refuzat să efectueze investigațiile medicale și examinările necesare în vederea evaluării capacității de muncă, după caz;

f)

au expirat 12 luni de la data la care pensionarul de invaliditate, pensionarul urmaș prevăzut la

art. 76 lit. c)

sau cel prevăzut la

art. 78 alin. (1)

nu a mai urmat programele recuperatorii prevăzute la

art. 73 alin. (1) ;

g)

copilul, beneficiar al unei pensii de urmaș, a împlinit vârsta de 26 de ani, cu excepția situației prevăzute la

art. 76 lit. c) ;

h)

pensionarul urmaș a fost condamnat, printr-o hotărâre judecătorească rămasă definitivă, pentru infracțiunea de omor sau tentativă de omor, comisă asupra susținătorului;

i)

soțul supraviețuitor, beneficiar al unei pensii de urmaș, s-a recăsătorit.

Modificările intervenite în starea civilă a persoanei, de natură să conducă la încetarea plății pensiei, în conformitate cu prevederile

alin. (1) lit. a) , se comunică de Ministerul Afacerilor Interne prin Direcția pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date.

Instanțele judecătorești au obligația să comunice, în scris, informațiile de natură să conducă la încetarea plății pensiei, în termen de 10 zile de la data rămânerii definitive a hotărârii pronunțate în situația prevăzută la

alin. (1) lit. h) , casei teritoriale de pensii în evidențele căreia se află pensionarul condamnat.

În sistemul public de pensii plata pensiei/indemnizației pentru însoțitor se suspendă începând cu luna următoare celei în care a intervenit una dintre următoarele cauze:

a)

pensionarul și-a stabilit domiciliul pe teritoriul altui stat, cu care România a încheiat convenție de reciprocitate în domeniul asigurărilor sociale, dacă, potrivit prevederilor acesteia, pensia se plătește de către celălalt stat;

b)

pensionarul de invaliditate sau pensionarul urmaș prevăzut la

art. 76 lit. c)

ori cel prevăzut la

art. 78 alin. (1)

nu se prezintă la revizuirea medicală la termen ori nu prezintă documentele medicale și rezultatele investigațiilor medicale solicitate de medicul expert al asigurărilor sociale;

c)

copilul beneficiar al pensiei de urmaș, prevăzut la

art. 76 lit. a) , a împlinit vârsta de 16 ani și nu face dovada continuării studiilor;

d)

soțul supraviețuitor sau copilul urmaș beneficiar al unei pensii din sistemul public de pensii optează pentru o altă pensie, potrivit legii, din același sistem sau dintr-un alt sistem de asigurări sociale, neintegrat sistemului public de pensii;

e)

a expirat termenul de valabilitate al procurii speciale referitoare la plata pensiei;

f)

beneficiarul nu prezintă sau nu comunică casei teritoriale de pensii competente certificatul de viață în termenul prevăzut la

art. 102 alin. (5) ;

g)

a expirat termenul prevăzut la

art. 100 alin. (8) ;

h)

pensionarul de invaliditate sau pensionarul urmaș prevăzut la

art. 76 lit. c)

ori cel prevăzut la

art. 78 alin. (1)

nu prezintă sau nu transmite, înaintea împlinirii termenului de revizuire, documente medicale recente din care să rezulte evoluția bolilor și starea de sănătate prezentă, în cazurile care vizează aplicarea instrumentelor juridice internaționale la care România este parte;

i)

soțul supraviețuitor, beneficiar al unei pensii de urmaș, prevăzut la

art. 79 , realizează venituri lunare dintr-o activitate pentru care asigurarea este obligatorie, potrivit

Codului fiscal,

dacă acestea sunt mai mari decât câștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat;

j)

pensionarul, beneficiar al unei pensii anticipate, realizează venituri lunare aflându-se în una dintre situațiile prevăzute la

art. 6 alin. (1)

pct. I

lit. a)

și

b)

sau pct. II.

În cazul pensionarului de invaliditate gradul I, care are și calitatea de persoană cu handicap grav, plata indemnizației pentru însoțitor, prevăzută la

art. 69 , se suspendă începând cu luna următoare celei în care optează pentru unul dintre

drepturile prevăzute la

art. 42 din Legea nr. 448/2006, republicată , cu modificările și completările ulterioare.

În situația copilului, beneficiar al unei pensii de urmaș în condițiile prevăzute la

art. 76 lit. b) , care nu face dovada continuării studiilor, plata pensiei se suspendă începând cu data de 1 octombrie a anului în curs.

În situația pensionarului de invaliditate sau pensionarului urmaș prevăzut la

art. 76 lit. c)

ori cel prevăzut la

art. 78 alin. (1)

care nu se prezintă la convocarea INEMRCM, a centrelor regionale de expertiză medicală a capacității de muncă sau a medicului expert al asigurărilor sociale ori nu prezintă documentele medicale și rezultatele investigațiilor medicale solicitate, suspendarea plății se face începând cu luna următoare neîndeplinirii obligațiilor prevăzute la

art. 72 alin. (3) .

Suspendarea plății pensiei și/sau a indemnizației pentru însoțitor se poate face și la cererea pensionarului, situație în care suspendarea plății se face începând cu luna următoare celei în care a fost înregistrată cererea.

În sistemul public de pensii, reluarea plății pensiei și/sau a indemnizației pentru însoțitor se face după cum urmează:

a)

potrivit prevederilor convenției de reciprocitate în domeniul asigurărilor sociale, încheiată de România, în situația prevăzută la

art. 105 alin. (1) lit. a) ;

b)

începând cu luna următoare emiterii deciziei medicale asupra capacității de muncă de încadrare în grad de invaliditate, în situația prevăzută la

art. 105 alin. (1) lit. b) ;

c)

la cerere, începând cu luna următoare dovedirii reluării programelor recuperatorii, în situația prevăzută la

art. 73 alin. (1) ;

d)

de la data suspendării, în baza dovezii privind continuarea studiilor, în situația prevăzută la

art. 105 alin. (1) lit. c) ;

e)

la cerere, începând cu luna următoare celei în care a fost înlăturată cauza suspendării, în situațiile prevăzute la

art. 105 alin. (1) lit. i)

și

j) ;

f)

la cerere, începând cu luna următoare exprimării opțiunii la pensie, pentru situația prevăzută la

art. 105 alin. (1) lit. d) ;

g)

la cerere, începând cu luna următoare celei în care a fost eliberată noua procură specială sau, după caz, de la data suspendării, potrivit obiectului mandatului, pentru situația prevăzută la

art. 105 alin. (1) lit. e) ;

h)

de la data suspendării, dacă beneficiarul nerezident prezintă/comunică certificatul de viață după expirarea termenelor prevăzute la

art. 102 alin. (5) ;

i)

la cerere, începând cu luna următoare celei în care pensionarul de invaliditate gradul I, care are și calitatea de persoană cu handicap grav, optează pentru plata indemnizației pentru însoțitor prevăzute la

art. 69 ;

j)

de la data suspendării, pe baza dovezii continuării studiilor, în cazul copilului beneficiar al pensiei de urmaș prevăzut la

art. 105 alin. (3) , cu excepția copilului urmaș, medic rezident, situație în care reluarea plății pensiei se face de la data angajării;

k)

la cerere, de la data suspendării, în cazul pensiei și/sau a indemnizației pentru însoțitor, suspendată conform prevederilor

art. 105 alin. (1) lit. g)

și

alin. (5) .

Plata drepturilor prevăzute la

alin. (1)

se face cu respectarea termenului general de prescripție și dacă între data suspendării și data reluării plății nu a intervenit, conform legii, o altă cauză de suspendare sau de încetare a plății.

În aplicarea instrumentelor juridice internaționale la care România este parte, reluarea plății pensiei, în situația prevăzută la

art. 105 alin. (1) lit. h) , se face în baza deciziei medicale asupra capacității de muncă emise de medicul expert al asigurărilor sociale, astfel:

a)

începând cu luna următoare celei în care au fost transmise documentele medicale recente din care să rezulte evoluția bolilor și starea de sănătate prezentă;

b)

de la data suspendării, dacă documentele medicale recente din care să rezulte evoluția bolilor și starea de sănătate prezentă au fost transmise casei teritoriale de pensii în termen de un an de la data suspendării, iar depășirea termenului de revizuire nu îi poate fi imputată pensionarului sau instituției competente de la locul de ședere permanentă;

c)

începând cu luna următoare celei în care au fost transmise documentele medicale recente din care să rezulte evoluția bolilor și starea de sănătate prezentă, dacă termenul prevăzut la

lit. b)

este depășit.

Sumele neîncasate de către pensionar, reprezentând pensia pe luna în care a avut loc decesul și/sau, după caz, drepturi restante de pensie, cuvenite și neîncasate până la data decesului, se plătesc unei singure persoane, care are calitatea de soț supraviețuitor, copil, părinte sau, în lipsa acestora, celorlalți moștenitori, în condițiile dreptului comun.

Sumele prevăzute la

alin. (1)

pot fi solicitate în cadrul termenului general de prescripție.

Prevederile

alin. (1)

și

(2)

se aplică și în cazul altor drepturi prevăzute de legi speciale pentru care stabilirea și plata revine, conform legii, caselor teritoriale de pensii, dacă legea specială nu dispune altfel.

Soțul supraviețuitor, pensionar pentru limită de vârstă, poate beneficia, pe lângă pensia proprie, de un ajutor

lunar, dacă la data solicitării acestuia îndeplinește următoarele condiții:

a)

a realizat stagiul complet de cotizare, prevăzut în

anexa nr. 5 ;

b)

a împlinit vârsta standard de pensionare, prevăzută în

anexa nr. 5 ;

c)

nu s-a recăsătorit;

d)

durata căsătoriei a fost de cel puțin 10 ani.

Ajutorul lunar prevăzut la

alin. (1)

se calculează prin aplicarea procentului de 25% asupra cuantumului pensiei susținătorului decedat, aflat în plată sau cuvenit la data decesului, actualizat la data solicitării, după caz.

În situația persoanelor care beneficiază, prin cumul, de una sau mai multe dintre categoriile de pensie prevăzute în sistemul public de pensii, de pensie din sisteme neintegrate sistemului public de pensii ori de pensie din alte state, precum și de drepturi stabilite și plătite de casele teritoriale de pensii în baza unor legi speciale, la acordarea ajutorului lunar se are în vedere nivelul cumulat al tuturor acestor venituri.

Suma drepturilor prevăzute la

alin. (1)-(3)

nu poate fi mai mare de 80% din salariul minim brut pe țară garantat în plată.

Persoanele care beneficiază de drepturile prevăzute de

Legea nr. 578/2004

privind acordarea unui ajutor lunar pentru soțul supraviețuitor, cu modificările ulterioare, și care îndeplinesc condițiile prevăzute la

alin. (1)-(4)

pot opta pentru cel mai avantajos ajutor lunar pentru soțul supraviețuitor.

Ajutorul pentru soțul supraviețuitor prevăzut la

alin. (1)

se acordă la cerere, depusă la casa teritorială de pensii competentă, în a cărei rază domiciliază solicitantul.

Acordarea prestațiilor privind tratamentul balnear se face prin acordarea de bilete de tratament asiguraților și pensionarilor sistemului public de pensii, în limita sumelor alocate pentru această prestație, prin legea anuală a bugetului asigurărilor sociale de stat.

Numărul total al biletelor de tratament balnear, inclusiv al celor asigurate în unitățile de tratament balnear din proprietatea CNPP, este stabilit anual prin hotărâre a Guvernului.

În vederea stabilirii numărului de bilete de tratament balnear pentru stațiunile balneare se va ține seama de solicitările potențialilor beneficiari, de categoria de confort oferită, precum și de nivelul maxim al tarifelor stabilit prin ordin al președintelui CNPP, conform prevederilor legale în vigoare.

Prestațiile privind tratamentul balnear sunt asigurate în unitățile de tratament din proprietatea CNPP și în completare în unități de profil prin contracte încheiate potrivit legii.

Asigurații și pensionarii sistemului public de pensii pot beneficia de tratament balnear, în condițiile prezentei legi, după cum urmează:

a)

gratuit - persoanele beneficiare de pensie de invaliditate din cadrul programului de recuperare întocmit de medicul expert al asigurărilor sociale;

b)

cu suportarea de către beneficiar a unei contribuții bănești - asigurații și pensionarii, alții decât cei prevăzuți la

lit. a) .

Prin excepție de la prevederile

alin. (1)

se pot acorda bilete de tratament balnear, în condițiile prezentei legi, și soțului/soției asiguratului/pensionarului sistemului public de pensii, care nu este asigurat/pensionar al sistemului public, cu plata integrală a biletului de tratament.

Durata tratamentului balnear este de 12-18 zile.

Contravaloarea prestațiilor acordate în condițiile prevăzute la

alin. (5) lit. a)

și diferența dintre contravaloarea prestațiilor și contribuția bănească prevăzută la

alin. (5) lit. b)

se suportă din bugetul asigurărilor sociale de stat.

Criteriile de acordare a biletelor de tratament balnear, inclusiv categoriile de beneficiari și nivelul contribuției bănești individuale ale acestora, se aprobă anual, prin ordin al președintelui CNPP.

În cazul decesului asiguratului sau al pensionarului se acordă ajutor de deces unei singure persoane care face dovada că a suportat cheltuielile ocazionate de deces și care poate fi, după caz, soțul supraviețuitor, copilul, părintele, tutorele, curatorul sau oricare persoană care face această dovadă.

Ajutorul de deces prevăzut la

alin. (1)

se acordă și în cazul decesului persoanei care, în ultimele 3 luni anterioare decesului, a avut calitatea de asigurat în sistemul public de pensii.

Dovada prevăzută la

alin. (1)

se poate face prin orice mijloc de probă admis de lege.

Cuantumul ajutorului de deces se stabilește anual prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat și nu poate fi mai mic decât valoarea câștigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat.

Asiguratul și pensionarul au dreptul la ajutor de deces în cazul decesului unui membru de familie care, la data decesului, nu era asigurat sau beneficiar al unei prestații de asigurări sociale prevăzute la

art. 45 .

Se consideră membru de familie, în sensul prezentei legi:

a)

soțul;

b)

copiii proprii, copiii adoptați, copiii aflați în plasament familial sau cei încredințați spre creștere și educare familiei, în vârstă de până la 18 ani ori, dacă își continuă studiile, până la terminarea acestora, fără a depăși vârsta de 26 de ani, sau, indiferent de vârstă, dacă și-au pierdut capacitatea de muncă înaintea vârstelor menționate;

c)

părinții și bunicii oricăruia dintre soți.

În cazul acordării ajutorului de deces prevăzut la

alin. (1) , solicitantul trebuie să facă dovada calității de asigurat sau de pensionar la data decesului membrului de familie pentru care se solicită acest drept.

Ajutorul de deces cuvenit pentru un membru de familie reprezintă jumătate din cuantumul prevăzut la

art. 116 alin. (4) .

Ajutorul de deces se acordă și în cazul decesului persoanei aflate în timpul concediului pentru creșterea copilului până la împlinirea vârstei de 2 ani, iar în cazul copilului cu handicap până la 3 ani, respectiv până la 7 ani, sau al unui membru de familie al acestuia, dacă, anterior intrării în concediu, persoana în cauză era asigurată obligatoriu potrivit prevederilor

art. 6 alin. (1) pct. I

sau

II

din lege și raportul de muncă a fost suspendat.

În cazul decesului asiguratului, pensionarului sau al unui membru de familie al acestora, ajutorul de deces prevăzut la

art. 116

sau

art. 117

poate fi achitat și către o persoană juridică, dacă aceasta face dovada că a suportat cheltuielile ocazionate de deces.

În situația prevăzută la

alin. (1) , plata ajutorului de deces se face pe baza documentelor justificative prin virament bancar.

Ajutorul de deces se suportă din bugetul asigurărilor sociale de stat, în cazul decesului asiguratului, pensionarului sau al unui membru de familie al acestora.

Acordarea ajutorului de deces se face la cerere, pe baza certificatului de deces și a documentelor justificative, și nu este condiționată de realizarea unui anumit stagiu de cotizare.

Ajutorul de deces se achită în termen de 3 zile lucrătoare de la solicitare, de către casa teritorială de pensii competentă, în cazul decesului pensionarului sau al asiguratului prevăzut la

art. 6 alin. (1) pct. I-IV

și

alin. (2) , respectiv al unui membru de familie al acestuia.

Competența teritorială a acordării ajutorului de deces revine, după caz, casei teritoriale de pensii din raza de domiciliu a asiguratului/pensionarului decedat sau din raza de domiciliu a asiguratului/pensionarului care solicită ajutor de deces pentru un membru de familie.

Ajutorul de deces se achită persoanei îndreptățite sau mandatarului desemnat, prin procură specială, de către aceasta.

Ajutorul de deces poate fi solicitat, pe baza actelor justificative, în cadrul termenului general de prescripție prevăzut de lege, calculat de la data decesului, respectiv de la data înregistrării actului de deces în situația declarării morții prin hotărâre judecătorească.

Cuantumul ajutorului de deces solicitat potrivit

alin. (1)

se achită la nivelul cuvenit la data decesului.

Conducerea CNPP este asigurată de un președinte și consiliul de administrație.

Președintele CNPP este numit prin decizie a prim-ministrului, la propunerea ministrului muncii și justiției sociale, pentru un mandat de 5 ani, care poate fi reînnoit. Președintele CNPP este și președintele consiliului de administrație.

Președintele exercită o funcție asimilată funcțiilor de demnitate publică.

Președintele are rang de secretar de stat și este salarizat la nivelul prevăzut de lege pentru această funcție.

Consiliul de administrație este compus din 19 membri, respectiv președintele CNPP și alte 18 persoane, care sunt reprezentanți ai Guvernului, patronatelor, sindicatelor și pensionarilor, după cum urmează:

a)

președintele CNPP;

b)

5 reprezentanți ai Guvernului, câte unul din partea: Ministerului Muncii și Justiției Sociale, Ministerului Justiției, Ministerului Finanțelor Publice, Ministerului Sănătății și Ministerului Comunicațiilor și Societății Informaționale, propuși de conducătorii respectivelor ministere și numiți de către Guvern;

c)

5 reprezentanți ai patronatelor, desemnați de organizațiile patronale reprezentative la nivel național;

d)

5 reprezentanți ai sindicatelor, desemnați de organizațiile sindicale reprezentative la nivel național;

e)

3 reprezentanți ai pensionarilor, desemnați de organizațiile naționale ale pensionarilor.

Membrii consiliului de administrație sunt desemnați potrivit prevederilor

alin. (5)

pe o perioadă de 4 ani.

Consiliul de administrație funcționează în mod legal în prezența a cel puțin 13 dintre membrii săi.

Pe durata exercitării mandatului, membrii consiliului de administrație pot fi revocați de către cei care i-au numit, respectiv desemnat.

În cazul încetării mandatului, ca urmare a revocării, a demisiei sau a decesului, vor fi numite, respectiv desemnate, alte persoane.

Activitatea de secretariat a consiliului de administrație este asigurată de un secretar, numit de președintele CNPP din cadrul personalului acestei instituții.

Membrii consiliului de administrație prevăzuți la

art. 124 alin. (5)

beneficiază de o indemnizație de ședință în cuantum de 10% din nivelul de salarizare prevăzut la

art. 124 alin. (4) .

Indemnizația de ședință a secretarului consiliului de administrație se stabilește în cuantum de 50% din indemnizația de ședință a unui membru al consiliului, stabilită potrivit prevederilor

alin. (1) .

Totalul sumelor cuvenite unui membru al consiliului de administrație, ca urmare a participării la ședințe, nu poate depăși într-o lună 20% din nivelul de salarizare prevăzut la

art. 124 alin. (4) .

Indemnizațiile de ședință stabilite potrivit

alin. (1)-(3)

se suportă din bugetul asigurărilor sociale de stat, cu respectarea prevederilor

art. 128 .

CNPP își elaborează Statutul de organizare și funcționare, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea ministrului muncii și justiției sociale.

Statutul prevăzut la

alin. (1)

cuprinde în mod obligatoriu atribuțiile consiliului de administrație, ale președintelui CNPP, precum și modul de organizare și funcționare a CNPP.

Numărul de personal al structurilor CNPP, la nivel central și local, nu poate fi mai mic decât numărul corespunzător raportului de un salariat la 2.000 de asigurați și beneficiari de prestații de asigurări sociale.

Modul de organizare și funcționare a S.C. TBRCM - S.A., prevăzută la

art. 122 alin. (8) , se stabilește prin hotărâre a Guvernului, la propunerea președintelui CNPP.

Ministrul muncii și justiției sociale este ordonator principal de credite pentru bugetul asigurărilor sociale de stat.

Ministrul muncii și justiției sociale poate delega atribuțiile prevăzute de dispozițiile legale în vigoare pentru ordonatorul principal de credite bugetare, președintelui CNPP.

Directorii executivi ai caselor teritoriale de pensii sunt ordonatori terțiari de credite pentru bugetul asigurărilor sociale de stat.

Realizarea atribuțiilor ce revin caselor teritoriale de pensii, potrivit legii, este supusă controlului CNPP.

Realizarea atribuțiilor ce revin CNPP, potrivit legii, este supusă controlului Ministerului Muncii și Justiției Sociale.

Salarizarea personalului CNPP și al caselor teritoriale de pensii se realizează potrivit

Legii-cadru nr. 153/2017 , cu modificările și completările ulterioare.

Cheltuielile curente și de capital ale CNPP, ale caselor teritoriale de pensii, ale INEMRCM și ale centrelor regionale de expertiză medicală a capacității de muncă se suportă din bugetul asigurărilor sociale de stat.

Contravențiile prevăzute la

art. 134

se sancționează după cum urmează:

a)

cele prevăzute la

lit. a)

cu 2-3 puncte-amendă;

b)

cele prevăzute la

lit. b)

cu 0,25-0,50 puncte-amendă.

Valoarea unui punct-amendă este egală cu salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată, stabilit potrivit legii.

Sumele de bani provenite din amenzile contravenționale, aplicate potrivit prevederilor

art. 135

și

136 , constituie venituri la bugetul asigurărilor sociale de stat.

În măsura în care prezenta lege nu dispune altfel, contravențiilor prevăzute la

art. 134

le sunt aplicabile dispozițiile

Ordonanței Guvernului nr. 2/2001

privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin

Legea nr. 180/2002 , cu modificările și completările ulterioare.

Deciziile emise de casele teritoriale de pensii pot fi contestate, în termen de 45 de zile de la comunicare, la instanța judecătorească competentă.

Deciziile emise de casele teritoriale de pensii în intervalul cuprins între data intrării în vigoare a prezentului articol și data intrării în vigoare a prezentei legi se contestă potrivit prevederilor

alin. (1) .

Deciziile necontestate în termenul prevăzut la

alin. (1)

sunt definitive.

Cererile îndreptate împotriva CNPP sau împotriva caselor teritoriale de pensii, având ca obiect drepturile de pensie și alte drepturi prevăzute de legi cu caracter special, se adresează instanței în a cărei rază teritorială își are domiciliul ori sediul reclamantul.

Celelalte cereri, inclusiv cele prevăzute la

art. 141 lit. d) , se adresează instanței în a cărei rază teritorială își are domiciliul sau sediul pârâtul.

Împotriva hotărârilor tribunalelor se poate face numai apel la curtea de apel competentă.

Hotărârile curților de apel, precum și hotărârile tribunalelor neatacate cu apel în termen sunt definitive.

Comisia Centrală de Contestații din cadrul CNPP, reglementată prin

Legea nr. 263/2010

privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare, își continuă activitatea până la soluționarea contestațiilor formulate împotriva deciziilor de pensie rămase nesoluționate la data publicării prezentei legi.

Organizarea activității Comisiei Centrale de Contestații în vederea soluționării contestațiilor prevăzute la

alin. (1)

se stabilește prin ordin al ministrului muncii și justiției sociale.

Soluționarea contestațiilor prevăzute la

alin. (1)

se face în termen de 3 ani de la data de întâi a lunii următoare celei în care se publică prezenta lege în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Hotărârile emise de către Comisia Centrală de Contestații prevăzută la

alin. (1)

pot fi contestate în termen de 45 de zile la instanța de judecată competentă.

Perioadele de vechime în muncă realizate în grupa a II-a de muncă până la data de 1 aprilie 2001 constituie stagiu de cotizare în condiții deosebite, în vederea reducerii vârstelor standard de pensionare, cu excepția celor realizate în activitățile care, conform prevederilor

art. 28 alin. (1) , sunt încadrate în condiții speciale.

Perioadele de vechime în muncă realizate în grupa I de muncă până la data de 1 aprilie 2001 în activitățile care, conform prevederilor

art. 28 alin. (1) , sunt încadrate în condiții speciale, constituie stagii de cotizare în condiții speciale, în vederea reducerii vârstelor standard de pensionare.

Stagiile de cotizare realizate în grupa I de muncă și condiții speciale mai mici de 1 an se valorifică în vederea reducerii vârstelor standard de pensionare conform prevederilor

art. 49 alin. (1) lit. a) .

Este asimilată stagiului de cotizare în condiții speciale de muncă, potrivit

art. 28 alin. (1) lit. b) , perioada anterioară datei de 1 aprilie 2001 în care salariații au desfășurat activități de cercetare, explorare, exploatare sau prelucrare a materialelor prime nucleare, în locurile de muncă încadrate, conform legislației anterioare în grupele I și a II-a de muncă, și care, potrivit legislației în vigoare ulterior datei de 1 aprilie 2001 și până la data intrării în vigoare a prezentei legi, sunt încadrate în condiții speciale de muncă.

Dovada vechimii în muncă în grupa I și/sau a II-a de muncă realizată anterior datei de 1 aprilie 2001 se face cu carnetul de muncă întocmit cu respectarea prevederilor

Decretului nr. 92/1976

privind carnetul de muncă, cu modificările ulterioare.

În situația în care perioadele de vechime în muncă realizate în grupa I și/sau a II-a de muncă nu sunt înregistrate în carnetul de muncă sau înregistrarea acestor perioade este efectuată incorect ori incomplet, dovada acestora se poate face cu adeverințe eliberate de către angajatori sau alte persoane juridice care au dreptul legal de a certifica aceste date, conform modelului prevăzut în

anexa nr. 9 .

Adeverințele care atestă încadrarea activității în grupele I și/sau a II-a de muncă sunt valorificate numai în situația în care au fost emise conform legii, pe baza documentelor primare, care pot fi verificate, și care au fost întocmite anterior datei de 1 aprilie 2001.

Prin documente primare, care pot fi verificate, se înțelege: actul administrativ de nominalizare a persoanelor încadrate în grupe superioare de muncă sau, în lipsa acestuia, actul administrativ privind încadrarea locurilor de muncă/activităților/ categoriilor profesionale în grupe superioare de muncă; contractul individual de muncă; contractul colectiv de muncă; decizii interne; act administrativ de modificare a locului de muncă sau a sarcinilor de serviciu; extras din statele de plată din care să rezulte secția/atelierul/locul de muncă, precum și orice alte documente justificative.

În situația în care există suspiciuni cu privire la legalitatea încadrării activității în grupele I și/sau a II-a de muncă, angajatorii sau alte persoane juridice care au dreptul legal de a certifica aceste date sunt obligați să pună la dispoziția CNPP și/sau a caselor teritoriale de pensii, după caz, la solicitarea acestora, documentele primare prevăzute la

alin. (7)

și

(8)

pe

baza cărora s-au eliberat aceste adeverințe în vederea verificării respectării legislației în domeniu. Prelucrarea datelor se realizează în condițiile

Regulamentului (UE) 2016/679

al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016.

În situația în care, ca urmare a verificărilor prevăzute la

alin. (9) , se constată încălcări ale legislației privind încadrarea în grupe superioare de muncă sau nu sunt prezentate documentele care au stat la baza eliberării adeverințelor, perioadele respective sunt valorificate ca vechime în muncă/stagiu de cotizare în condiții normale de muncă.

În situația în care există suspiciuni cu privire la legalitatea actelor doveditoare depuse la documentația pentru stabilirea/modificarea prestațiilor de asigurări sociale și a altor drepturi prevăzute de legi speciale, casele teritoriale de pensii și/sau CNPP pot solicita, în scris sau prin poșta electronică, persoanei/pensionarului sau persoanelor juridice care au dreptul legal de a certifica aceste date, după caz, pentru clarificarea situațiilor respective, documente și informații suplimentare.

Persoanele juridice care au dreptul legal de a certifica aceste date necesare stabilirii drepturilor de asigurări sociale sunt obligate să transmită casei teritoriale de pensii și/sau CNPP copii, certificate pentru conformitate cu originalul, de pe actele care au stat la baza emiterii documentelor respective.

Persoanele juridice care au dreptul legal de a certifica aceste date au obligația de a răspunde în termen de 30 de zile de la data primirii solicitării. În această situație, termenul de soluționare a cererii de stabilire/modificare a prestațiilor de asigurări sociale și/sau a altor drepturi prevăzute de legi speciale se prelungește corespunzător.

În cazul în care persoanele juridice care au dreptul legal de a certifica aceste date infirmă realitatea datelor din documentul supus verificării sau nu transmit, în termenul prevăzut la

alin. (3) , documentele care au stat la baza eliberării acestuia sau documentele transmise conțin date contradictorii sau neconcludente, la stabilirea/modificarea drepturilor, casa teritorială de pensii și/sau CNPP nu va utiliza datele din documentele a căror realitate nu a fost confirmată sau, după caz, va proceda la revizuirea drepturilor, prin excluderea din calcul a datelor din respectivele documente.

În situația în care persoanele juridice care au dreptul legal de a certifica aceste date transmit documentele solicitate cu depășirea termenului prevăzut la

alin. (3) , dar în cadrul termenului general de prescripție, drepturile de pensie se stabilesc/modifică de la data cererii.

Pentru perioadele prevăzute la

art. 13 lit. a)

și

c) , dovada vechimii în muncă, a timpului util la pensie pentru agricultori și a duratei de asigurare, realizate până la data de 1 aprilie 2001, se face cu carnetul de muncă, carnetul de asigurări sociale sau cu alte acte prevăzute de lege, în original.

În situația în care dovada vechimii în muncă nu se poate face cu carnetul de muncă în original, perioadele prevăzute la

art. 13 lit. a)

se pot valorifica pe baza informațiilor existente în arhiva electronică creată în temeiul

Hotărârii Guvernului nr. 1.768/2005

privind preluarea din carnetele de muncă a datelor referitoare la perioadele de stagiu de cotizare realizat în sistemul public de pensii anterior datei de 1 aprilie 2001, cu modificările și completările ulterioare, informații certificate potrivit procedurii stabilite prin hotărâre a Guvernului, adoptată în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentului alineat.

În cazul în care în carnetul de muncă, în carnetul de asigurări sociale sau în oricare alt act prevăzut de lege au fost înregistrate salarii pe oră ori salarii pe zi, salariile lunare se vor calcula prin înmulțirea salariilor orare sau, după caz, zilnice cu numărul mediu de ore pe lună, respectiv cu numărul mediu de zile lucrătoare pe lună din perioadele respective, astfel:

a)

25,5 zile (204 ore) pe lună, pentru perioadele anterioare datei de 1 ianuarie 1978;

b)

24,5 zile (196 ore) pe lună, pentru perioada 1 ianuarie 1978 - 1 martie 1990;

c)

23,6 zile (189 ore) pe lună, pentru perioada 1 martie 1990 - 30 septembrie 1990;

d)

21,25 zile (170 ore) pe lună, pentru perioada 1 octombrie 1990 - 1 ianuarie 1997;

e)

21,16 zile (169,33 ore) pe lună, pentru anul 1997;

f)

21,25 zile (170 ore) pe lună, pentru anul 1998;

g)

21,50 zile (172 ore) pe lună, pentru anul 1999;

h)

21,67 zile (173,36 ore) pe lună, pentru anul 2000;

i)

21,42 zile (171,36 ore) pe lună, pentru anul 2001;

j)

21,25 zile (170 ore) pe lună, pentru anul 2002;

k)

pentru anul 2003 și în continuare numărul mediu de zile și, respectiv, de ore lucrătoare pe luni se vor calcula conform prevederilor

art. 139 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată , cu modificările și completările ulterioare, referitoare la zilele de sărbătoare legală.

În situațiile în care, pentru o anumită perioadă care constituie stagiu de cotizare, în carnetul de muncă sau în alte acte doveditoare nu sunt înregistrate salariile, la determinarea numărului total de puncte se utilizează salariul minim pe țară în vigoare în perioada respectivă.

Fac excepție de la prevederile

alin. (2)

perioadele anterioare datei de 1 ianuarie 1963, pentru care, la determinarea numărului total de puncte, se utilizează:

a)

un punct pentru fiecare lună de stagiu de cotizare realizat în perioadele anterioare datei de 1 septembrie 1947, indiferent de nivelul drepturilor salariale înregistrate în carnetul de muncă sau dovedite ori pentru care în carnetul de muncă nu sunt înregistrate drepturile salariale;

b)

un punct pentru fiecare lună de stagiu de cotizare realizat în perioadele cuprinse între data de 1 septembrie 1947 și data de 31 decembrie 1962 și pentru care în carnetul de muncă nu sunt înregistrate drepturile salariale și nici nu sunt dovedite;

c)

un punct pentru fiecare lună de stagiu de cotizare realizat în perioadele cuprinse între data de 1 septembrie 1947 și data de 31 decembrie 1962, în situația în care, prin valorificarea drepturilor salariale din actele doveditoare, rezultă, pentru fiecare lună de stagiu de cotizare, un număr de puncte mai mic decât cel prevăzut la

lit. b) .

În situația în care, pentru perioadele ulterioare datei de 31 august 1947, în documentele doveditoare sunt înregistrate drepturi salariale nedenominate, acestea vor fi denominate în funcție de reformele monetare.

Prevederile

alin. (3)

și

(4)

se aplică pentru toate perioadele care constituie stagiu de cotizare în sistemul public de pensii, cu excepția perioadelor asimilate prevăzute de lege.

Pentru persoanele asigurate în alte sisteme de asigurări sociale, integrate în sistemul asigurărilor sociale de stat până la data intrării în vigoare a prezentei legi, la determinarea punctajului lunar se ia în calcul, după caz, salariul minim pe economie, venitul asigurat stipulat în contractul de asigurare la care s-a achitat contribuția de asigurări sociale sau salariul, inclusiv celelalte drepturi, înregistrate în carnetul de muncă sau dovedite cu adeverințe eliberate de persoanele juridice care au dreptul legal de a certifica aceste date.

Pentru fiecare an util realizat în cadrul fostelor unități agricole cooperatiste, precum și pentru fiecare an de contribuție realizat de țăranii cu gospodărie individuală din zonele necooperativizate, până la data intrării în vigoare a

Legii nr. 80/1992

privind pensiile și alte drepturi de asigurări sociale ale agricultorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, punctajul anual este 0,57255 puncte.

Pentru perioadele de contribuție realizate conform

Legii nr. 80/1992, republicată , cu modificările și completările

ulterioare, la determinarea punctajului lunar se ia în calcul venitul asigurat la care s-a plătit contribuția de asigurări sociale.

Pentru perioadele asimilate care, potrivit legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001, au constituit vechime în muncă utilă la pensie, la determinarea punctajului lunar al persoanei se utilizează salariul minim pe economie, brut sau net, după caz, sau salariul de bază minim brut pe țară din perioadele respective.

Pentru perioadele asimilate prevăzute la

art. 14 alin. (1) lit. a)-c)

și

lit. h) , realizate anterior datei de 1 aprilie 2001, la determinarea punctajului lunar se utilizează salariul minim pe economie, brut sau net, după caz, ori salariul de bază minim brut pe țară din perioadele respective.

Pentru perioadele recunoscute ca vechime în muncă, potrivit prevederilor

Decretului-lege nr. 118/1990 , republicat, cu modificările și completările ulterioare, la determinarea punctajului lunar al persoanei se utilizează valoarea a 1,5 salarii minime pe economie, brute sau nete, după caz, din perioadele respective.

În situațiile prevăzute la

alin. (3) , în care persoana a realizat și stagii de cotizare, la determinarea punctajului lunar se utilizează veniturile prevăzute la

art. 152 , avute în perioadele respective, dacă acestea sunt mai mari decât valoarea de 1,5 salarii minime pe economie.

Pentru perioadele asimilate prevăzute la

art. 14 alin. (1) , realizate în intervalul cuprins între data de 1 aprilie 2001 și data intrării în vigoare a prezentei legi, la calculul punctajului lunar se utilizează:

a)

cuantumul pensiei de invaliditate, în situațiile prevăzute la

art. 14 alin. (1) lit. a) ;

b)

25% din câștigul salarial mediu brut lunar pe economie din perioadele respective, în situațiile prevăzute la

art. 14 alin. (1) lit. b)

și

c) .

Pentru perioadele asimilate prevăzute la

art. 14 alin. (1) lit. d) , realizate în intervalul cuprins între data de 1 aprilie 2001 și data de 1 ianuarie 2006, la calculul punctajului lunar se utilizează cuantumul indemnizațiilor de asigurări sociale.

Pentru perioadele asimilate prevăzute la

art. 14 alin. (1) lit. e) , realizate în intervalul cuprins între data de 1 ianuarie 2005 și data intrării în vigoare a prezentei legi, la calculul punctajului lunar se utilizează cuantumul indemnizației pentru incapacitate temporară de muncă cauzată de accident de muncă sau boală profesională.

Pentru perioadele asimilate prevăzute la

art. 14 alin. (1) lit. f) , realizate în intervalul cuprins între data de 1 ianuarie 2006 și data intrării în vigoare a prezentei legi, la calculul punctajului lunar se utilizează 25% din câștigul salarial mediu brut lunar din perioadele respective.

La determinarea punctajelor lunare, pentru perioadele anterioare datei de 1 aprilie 2001, se utilizează venitul total lunar realizat, brut sau net, după caz, asupra căruia s-a datorat, potrivit legii, contribuția la bugetul asigurărilor sociale de stat.

Venitul total lunar realizat brut sau net, după caz, prevăzut la

alin. (1) , se dovedește prin adeverință întocmită conform modelului prevăzut în

anexa nr. 6 , eliberată pe baza statelor de plată, de către angajatori sau alte persoane juridice care au dreptul legal de a certifica aceste date.

În situațiile prevăzute la

alin. (1)

în care, pentru o anumită perioadă care constituie stagiu de cotizare, nu se poate face dovada venitului total lunar realizat, brut sau net, după caz, la determinarea punctajelor lunare se utilizează salariile brute sau nete, după caz, în conformitate cu modul de înscriere a acestora în carnetul de muncă, precum și sporurile cu caracter permanent care, după data de 1 aprilie 1992, au făcut parte din baza de calcul al pensiilor conform legislației anterioare și care sunt înscrise în carnetul de muncă ori sunt dovedite cu adeverințe eliberate de către angajatori sau alte persoane juridice care au dreptul legal de a certifica aceste date.

Persoanele care nu fac dovada venitului total lunar realizat prevăzut la

alin. (1)

și ale căror drepturi de pensie se stabilesc cu utilizarea veniturilor salariale prevăzute la

alin. (3)

beneficiază de majorarea punctajelor lunare, corespunzătoare stagiului de cotizare realizat în perioada 1 februarie 1975 - 1 aprilie 2001, cu 10%.

Salariile prevăzute la

alin. (3)

care se utilizează pentru determinarea punctajelor lunare sunt salariile brute sau nete, după caz, în conformitate cu modul de înscriere a acestora în carnetul de muncă, astfel:

a)

salariile brute, până la data de 1 iulie 1977;

b)

salariile nete, de la data de 1 iulie 1977 până la data de 1 ianuarie 1991;

c)

salariile brute, de la data de 1 ianuarie 1991.

Pentru situațiile prevăzute la

alin. (3)

sporul de vechime care se utilizează la stabilirea punctajelor lunare este următorul:

a)

perioada 1 martie 1970 - 1 septembrie 1983:

–

3% pentru o vechime în muncă totală cuprinsă între 5-10 ani;

–

5% pentru o vechime în muncă totală cuprinsă între 10-15 ani;

–

7% pentru o vechime în muncă totală cuprinsă între 15-20 ani;

–

10% pentru o vechime în muncă totală de peste 20 de ani;

b)

perioada 1 septembrie 1983 - 1 aprilie 1992:

–

3% pentru o vechime în muncă totală cuprinsă între 3-5 ani;

–

6% pentru o vechime în muncă totală cuprinsă între 5-10 ani;

–

9% pentru o vechime în muncă totală cuprinsă între 10-15 ani;

–

12% pentru o vechime în muncă totală cuprinsă între 15-20 ani;

–

15% pentru o vechime în muncă totală de peste 20 de ani;

c)

perioada 1 aprilie 1992 - 1 aprilie 2001: cel înscris în carnetul de muncă sau dovedit cu adeverințe eliberate de către angajatori sau alte persoane juridice care au dreptul legal de a certifica aceste date.

Salariile minime pe economie, brute sau nete, după caz, pentru fiecare an, până la data intrării în vigoare a prezentei legi, sunt prevăzute în

anexa nr. 8 .

Pentru perioadele anterioare anului 1949 se utilizează salariul minim corespunzător anului 1949.

De majorarea punctajelor lunare prevăzută la

art. 152 alin. (4)

beneficiază și persoanele ale căror drepturi de pensie au fost stabilite până la data intrării în vigoare a prezentei legi.

Majorarea punctajelor lunare prevăzută la

art. 152 alin. (4)

nu se aplică perioadelor asimilate stagiului de cotizare.

Persoanele cărora, în baza unor hotărâri judecătorești, la calculul punctajelor lunare corespunzătoare stagiului de cotizare realizat în perioada prevăzută la

art. 152 alin. (4) , li s-au valorificat și drepturi salariale, altele decât salariul de bază și sporurile cu caracter permanent prevăzute de legislația în vigoare la data stabilirii/recalculării pensiei, nu beneficiază pentru aceste perioade de majorarea punctajelor lunare prevăzută la

art. 152 alin. (4) .

La determinarea punctajelor lunare se utilizează venitul brut lunar realizat care a constituit, conform legii, baza de calcul al contribuției individuale de asigurări sociale, așa cum acesta a fost înscris în declarația nominală de asigurare, pentru perioada cuprinsă între 1 aprilie 2001 și data de 1 ianuarie 2018, respectiv baza de calcul al contribuției de asigurări sociale după data de 1 ianuarie 2018.

La determinarea punctajelor lunare, pentru perioada ulterioară datei de 1 aprilie 2001, se utilizează venitul asigurat înscris în declarația individuală de asigurare sau în contractul de asigurare socială.

Pentru perioadele anterioare datei intrării în vigoare a prezentei legi, punctajul lunar se calculează prin raportarea veniturilor prevăzute la

art. 152

sau, după caz, la

art. 154 , la câștigul salarial mediu brut sau net, după caz, comunicat de Institutul Național de Statistică, prevăzut în

anexa nr. 7 .

Pentru perioadele anterioare anului 1938, precum și pentru perioada cuprinsă între 1939-1946 inclusiv, la stabilirea punctajului lunar se utilizează câștigul salarial mediu brut corespunzător anului 1938.

Asigurații care au contribuit la Fondul pentru pensia suplimentară cu 2%, 3%, respectiv 5% beneficiază de o creștere a punctajului, determinat prin aplicarea următoarelor procente la punctajele lunare realizate în aceste perioade, astfel:

a)

16% pentru perioada 1 ianuarie 1967-1 ianuarie 1973;

b)

13% pentru perioada 1 ianuarie 1973-1 ianuarie 1978;

c)

14% pentru perioada 1 ianuarie 1978-1 iulie 1986;

d)

21% pentru perioada 1 iulie 1986-1 noiembrie 1990;

e)

15% pentru perioada 1 noiembrie 1990-1 aprilie 1991;

f)

14% pentru perioada 1 aprilie 1991-1 aprilie 1992;

g)

13% pentru perioada 1 aprilie 1992-1 ianuarie 1999;

h)

22% pentru perioada 1 ianuarie 1999-1 februarie 1999;

i)

17% pentru perioada de după 1 februarie 1999.

Asigurații care au contribuit cu 4% la Fondul pentru pensia suplimentară beneficiază de o creștere a punctajului, determinat prin aplicarea următoarelor procente la punctajele lunare realizate în aceste perioade, astfel:

a)

26% pentru perioada 1 iulie 1977-1 ianuarie 1978;

b)

28% pentru perioada 1 ianuarie 1978-1 iulie 1986.

La data intrării în vigoare a prezentei legi, pensiile stabilite pe baza legislației anterioare devin pensii în înțelesul prezentei legi și se recalculează prin înmulțirea numărului total de puncte realizat cu valoarea punctului de referință prevăzută la

art. 86 , cu excepția pensiilor stabilite în fostul sistem de pensii și alte drepturi de asigurări sociale ale agricultorilor anterior datei de 1 aprilie 2001 care se recalculează conform

art. 168 .

Începând cu data intrării în vigoare a prezentului alineat, pensiile stabilite conform legislației anterioare vor fi evaluate în vederea recalculării prevăzută la

alin. (1) . Procedura de evaluare se stabilește prin ordin al ministrului muncii și justiției sociale, la propunerea CNPP, în termen de 90 de zile de la data publicării prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

În cazul în care prin aplicarea prevederilor

alin. (1)

rezultă un cuantum al pensiei mai mic decât cel aflat în plată sau cuvenit, se păstrează cuantumul avantajos.

În situația în care cuantumul pensiei rezultat ca urmare a aplicării prevederilor

alin. (1)

și

(3)

este mai mic decât cel prevăzut la

art. 91

se acordă cuantumul pensiei minime.

În vederea evaluării pensiilor prevăzute la

alin. (2) , în anul 2019 se suplimentează personalul CNPP cu respectarea prevederilor

art. 126 alin. (3) , precum și fondurile necesare dotării cu mobilier, logistică, consumabile, tehnică de calcul, medii de stocare și comunicații.

Persoanele ale căror drepturi de pensie, acordate de casele teritoriale de pensii în perioada 1 ianuarie 2011-31 decembrie 2015, care au realizat stagii de cotizare atât în sistemul pensiilor militare de stat, cât și în sistemul public de pensii, pot solicita recalcularea pensiei prin excluderea perioadelor realizate în sistemul pensiilor militare de stat.

În situația prevăzută la

alin. (1)

se păstrează dreptul la categoria de pensie de care beneficiază la data recalculării, considerându-se îndeplinite condițiile de acordare a dreptului. Numărul total de puncte rezultat în urma recalculării este cel corespunzător stagiilor de cotizare realizate în sistemul public de pensii.

În situația reglementată la

alin. (1)

și

(2) , perioadele asimilate stagiului de cotizare se valorifică într-unul dintre sisteme, în funcție de opțiunea beneficiarului.

Drepturile rezultate în urma recalculării se cuvin și se acordă începând cu luna următoare solicitării.

Pentru perioadele anterioare datei de 1 aprilie 2001, în care o persoană a fost asigurată simultan în două sau mai multe sisteme de asigurări sociale care au fost integrate în sistemul asigurărilor sociale de stat, la stabilirea punctajului lunar, perioadele respective se iau în calcul o singură dată.

Pentru perioadele anterioare datei de 1 aprilie 2001, în care o persoană a fost asigurată simultan la sistemul de asigurări sociale și pensii pentru agricultori și la sistemul de asigurări sociale de stat, la stabilirea punctajului lunar se cumulează veniturile asigurate din perioadele respective.

În cazul modificării numărului de urmași după intrarea în vigoare a prezentei legi, pentru o pensie de urmaș, stabilită pe baza legislației anterioare, devenită pensie conform prevederilor

art. 157 alin. (1) , cuvenită soțului supraviețuitor, se recalculează potrivit prezentei legi, cu păstrarea condițiilor existente la data deciziei inițiale.

Prevederile

alin. (1)

se aplică și în cazul pensiilor de invaliditate stabilite pe baza legislației anterioare, devenite pensii conform prevederilor

art. 157 alin. (1) , la modificarea încadrării într-un alt grad de invaliditate.

În situația persoanelor care au beneficiat de majorarea prevăzută la

art. 152 alin. (4)

și fac dovada venitului total lunar realizat, brut sau net, pensia se recalculează în condițiile

art. 98 alin. (5)

și

alin. (8) .

În situația în care cuantumul pensiei recalculat conform

alin. (1)

este mai mic decât cuantumul pensiei rezultat prin aplicarea majorării prevăzute la

art. 152 alin. (4) , se acordă acesta din urmă.

De prevederile

alin. (1)

și

(2)

beneficiază și persoanele ale căror drepturi de pensie au fost stabilite până la intrarea în vigoare a prezentei legi.

Modelul contractelor de asigurare socială se aprobă prin ordin al ministrului muncii și justiției sociale.

Modelul deciziilor de pensie și al deciziilor de stabilire a drepturilor prevăzute de legile cu caracter special se aprobă prin ordin al președintelui CNPP.

Pensiile stabilite în fostul sistem de pensii și alte drepturi de asigurări sociale ale agricultorilor anterior datei de 1 aprilie 2001, devenite pensii conform prevederilor

art. 157 alin. (1) , se recalculează, din oficiu, în conformitate cu prevederile prezentei legi, în termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi.

În situația în care cuantumul pensiei rezultat ca urmare a aplicării prevederilor

alin. (1)

este mai mic decât cel prevăzut la

art. 91

se acordă cuantumul minim al pensiei.

Pensiile recalculate conform prevederilor

alin. (1)

și

(2)

se cuvin și se plătesc începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi.

În cazul sumelor încasate necuvenit cu titlu de prestații de asigurări sociale/alte drepturi prevăzute de legi speciale, casele teritoriale de pensii emit decizii de recuperare, prin care se stabilește în sarcina beneficiarilor obligația de restituire a acestor sume.

Sumele prevăzute la

alin. (1)

se stabilesc cu respectarea termenului general de prescripție a dreptului la acțiune, de 3 ani, calculat de la data constatării.

Decizia de recuperare a sumelor încasate necuvenit cu titlu de prestații de asigurări sociale/alte drepturi prevăzute de legi speciale constituie titlu executoriu.

Debitele reprezentând prestații de asigurări sociale/alte drepturi prevăzute de legi speciale, mai mici de 40 lei, nu se mai urmăresc.

Actualizarea sumei prevăzute la

alin. (4) , ca urmare a modificării prevederilor legale în materie, se face prin ordin al președintelui CNPP.

Sumele rămase nerecuperate după decesul beneficiarilor nu se mai urmăresc.

În cazul sumelor cu titlu de prestații de asigurări sociale/alte drepturi prevăzute de legi speciale virate din eroare, ulterior decesului, în contul bancar al titularului, eroare determinată de necomunicarea, până la data efectuării viramentului, prin orice mijloace, către casa teritorială de pensii a cauzei de încetare a plății drepturilor, aceasta are obligația de a efectua demersuri în vederea identificării persoanei care a încasat sumele respective.

În situația în care, în urma demersurilor efectuate, persoana care a încasat necuvenit prestația nu poate fi identificată în termen de 3 ani de la data decesului titularului dreptului, suma încasată necuvenit nu se mai urmărește.

Sumele încasate necuvenit cu titlu de prestații de asigurări sociale, ca urmare a unei infracțiuni săvârșite de beneficiar, se recuperează de la acesta, de la data primei plăți, plus dobânzile aferente, până la recuperarea integrală a prejudiciului.

Sumele stabilite în conformitate cu prevederile

alin. (1) , rămase nerecuperate de la asigurații decedați, nu se mai urmăresc.

Prin derogare de la prevederile art. 226 alin. (10) din

Codul de procedură fiscală , cu modificările și completările ulterioare, debitele provenite din prestații de asigurări sociale/alte drepturi prevăzute de legi speciale se recuperează prin reținere/compensare din/cu drepturile lunare plătite debitorului prin casele teritoriale de pensii.

Reținerile/compensările prevăzute la

alin. (1)

se efectuează de casele teritoriale de pensii, cu respectarea termenului general de prescripție a dreptului la acțiune de 3 ani, calculat de la data emiterii deciziei de recuperare.

În cazul în care se constată că recuperarea debitului conform prevederilor

alin. (1)

și

(2)

nu se poate face în termenul general de prescripție de 3 ani, casa teritorială de pensii transmite titlul executoriu organului fiscal central, în vederea punerii în executare silită, potrivit prevederilor

Legii nr. 207/2015 , cu modificările și completările ulterioare.

Prevederile

alin. (3)

se aplică și în situația în care pe parcursul recuperării debitului prin reținere/compensare se constată că au intervenit modificări în situația debitorului care nu mai fac posibilă recuperarea.

Debitele recuperate în condițiile

alin. (1)-(4)

se fac venit la bugetul din care au fost finanțate sumele încasate necuvenit.

În situația prevăzută la

alin. (3)

și

(4) , procedura de transmitere de către casele teritoriale de pensii a titlurilor executorii se stabilește prin ordin comun al ministrului finanțelor publice și al ministrului muncii și justiției sociale.

Cuantumul pensiei pentru invaliditate stabilit conform prezentei legi, a cărei cauză o constituie accidentul de muncă sau boala profesională, se suportă din sumele prevăzute pentru asigurarea la accidente de muncă și boli profesionale în bugetul asigurărilor sociale de stat.

Prevederile

alin. (1)

se aplică și în cazul pensiei pentru urmaș, dacă decesul susținătorului s-a produs ca urmare a unui accident de muncă sau a unei boli profesionale.

În cazul pensiilor din sistemul public de pensii provenite din fostul sistem de asigurări sociale al agricultorilor, cuantumul pensiei se suportă de la bugetul de stat.

Se suportă, de asemenea, de la bugetul de stat și partea din cuantumul pensiei aferentă numărului de puncte obținute prin valorificarea, după data de 1 aprilie 2001, a fiecărui an util realizat în cadrul fostelor unități agricole cooperatiste, a fiecărui an de contribuție realizat de țăranii cu gospodărie individuală din zonele necooperativizate, până la data intrării în vigoare a

Legii nr. 80/1992, republicată , cu modificările și completările ulterioare, precum și a perioadelor de contribuție realizate, conform acestei legi, după data de 29 iulie 1992 și până la data de 1 aprilie 2001.

Prevederile

alin. (1)-(4)

se aplică și în situația pensiilor stabilite anterior intrării în vigoare a prezentei legi.

Ajutorul pentru soțul supraviețuitor se suportă din bugetul de stat.

Pentru efectuarea operațiunilor legate de întocmirea și transmiterea documentelor de plată a prestațiilor stabilite și achitate de către alte instituții, CNPP încasează contravaloarea cheltuielilor materiale și a manoperei aferente serviciilor efectuate.

Sumele rezultate ca urmare a aplicării prevederilor

alin. (1)

constituie venituri ale bugetului asigurărilor sociale de stat.

Între sistemul public de pensii și sistemele proprii de asigurări sociale neintegrate acestuia se recunosc reciproc stagiile de cotizare, respectiv vechimea în muncă sau vechimea în serviciu, în vederea deschiderii drepturilor de pensie. În aceste situații, pensia din sistemul public de pensii se stabilește numai pentru perioadele de stagiu de cotizare realizate în acest sistem.

Perioadele asimilate stagiului de cotizare, prevăzute la

art. 14 alin. (1) , care constituie și vechime în muncă sau în serviciu în sistemele proprii de asigurări sociale neintegrate sistemului public de pensii, se iau în calcul, în unul dintre sisteme, în urma exprimării opțiunii de către solicitant.

Persoanele care îndeplinesc condițiile pentru obținerea mai multor pensii de serviciu, reglementate de legi cu caracter special, optează pentru obținerea uneia dintre acestea.

Prevederile

alin. (1)

nu se aplică în situația în care persoana îndeplinește atât condițiile pentru acordarea unei pensii de serviciu, reglementate de legi cu caracter special, cât și cele pentru acordarea unei pensii dintr-un sistem propriu de asigurări sociale neintegrat sistemului public de pensii.

Contractele de asigurare socială aflate în derulare la data intrării în vigoare a prezentei legi se reziliază de drept la data abrogării

Legii nr. 263/2010 , cu modificările și completările ulterioare.

Eventualele sume neachitate până la data rezilierii contractului reprezentând contribuții de asigurări sociale și, după caz, dobânzi și penalități nu se mai urmăresc. Stagiul de cotizare se constituie numai din perioadele pentru care s-au plătit sumele reprezentând contribuția de asigurări sociale și, după caz, dobânzile și penalitățile calculate și se valorifică la stabilirea dreptului la pensie.

Prezenta lege intră în vigoare la data de 1 septembrie 2021, cu excepția:

a)

art. 86 alin. (2) lit. a) , care intră în vigoare la data de 1 septembrie 2019;

b)

art. 86 alin. (2) lit. b) , care intră în vigoare la data de 1 septembrie 2020;

c)

art. 139 ,

art. 145 ,

art. 148 alin. (2) ,

art. 157 alin. (2)

și

(5)

și

art. 183 alin. (1) , care intră în vigoare la 3 zile de la data publicării prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

La data intrării în vigoare a prezentei legi, președintele CNPP și membrii consiliului de administrație își continuă mandatul început în conformitate cu prevederile

Legii nr. 263/2010 , cu modificările și completările ulterioare, până la împlinirea termenului pentru care au fost numiți, cu excepția situațiilor prevăzute la

art. 124 alin. (8) .

La data intrării în vigoare a prevederilor

art. 139

din prezenta lege se abrogă

art. 102

și

art. 149 alin. (1)

și

din Legea nr. 263/2010

privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, cu modificările și completările ulterioare.

(2)

La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă:

a)

Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, cu modificările și completările ulterioare, și actele subsecvente emise în baza acesteia;

b)

Hotărârea Guvernului nr. 257/2011 pentru aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor

Legii nr. 263/2010

privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 214 din 28 martie 2011, cu completările ulterioare.

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, în condițiile

art. 147 alin. (2) , cu respectarea prevederilor

art. 75

și ale

art. 76 alin. (1) din Constituția României, republicată .