Ghidul din 11 iunie 2026

Spații de administrare

a)

Centru de control CMT - centrul de management al traficului

Spațiu în cadrul unui Centru de Întreținere și Coordonare dotat cu echipamente de procesare a informațiilor și cu spațiu pentru operatori permanenți.

Acesta primește și gestionează informațiile sistemelor de management al traficului atât din zona autostrăzii aflata în gestiune cât și de la unul sau mai multe centre operaționale Tunel - COT.

b)

Centru operațional al tunelului COT

Spațiu cu sau fără personal permanent pentru gestionarea și controlul echipamentelor necesare bunei funcționări a tunelului.

Acesta gestionează activitățile de exploatare cât și lucrările de întreținere (inspecție și testare, întreținere și reparații) a echipamentelor de operare și de siguranță a tunelurilor individuale.

c)

Centru operațional Tunel secundar COT-s

Spațiu secundar aflat în capătul opus al tunelului în cazul unui tunel individual sau în altă locație în cazul unor grupuri de tuneluri. Acesta nu are personal permanent și are rolul de a asigura redundanța COT principal și/sau gestionarea în caz de urgență a tunelului/lor, atunci când nu este posibilă accesarea din CMT sau COT.

Spații operaționale și alte terminologii

a)

CONC - punct de concentrare echipamente

Punct în care se concentrează echipamente de alimentare și comunicație, precum și echipamente de achiziție primară de date.

b)

PC - Punct de Conexiune

Punct individual de conexiune sau concentrare locală echipamente.

c)

Nișă

Sală de operațiuni pentru EOS în interiorul tunelului, dincolo de profilul transversal obișnuit:

i.

Nișă electrică pentru distribuția de energie și instalații EOS

ii.

Nișă pentru apeluri de urgență/punct de apel de urgență pentru amplasarea echipamentului pentru apeluri de urgență

iii.

Nișă pentru hidrant și role de furtun pentru sistemul de stingere a incendiilor și accesoriile aferente

d)

Canal cabluri instalații

Zona tehnică în care se asigura trecerea și ramificarea cablurilor de alimentare și comunicații, instalate pe suporți adecvați (rastel, pat cablu în funcție de natura spațiului tehnic închis sau deschis).

Este prevăzut cu zone de acces la fiecare nișă sau PC. Accesul este continuu sau la maxim 20 m, pentru lucrări de întreținere sau extinderi ulterioare.

e)

Portal

O zonă înainte sau după un tunel, unde se montează echipamentele de operare și de siguranță (EOS) ale tunelului.

f)

Pasaj inferior

Construcție specială care permite unui drum să trecă pe sub alt drum, cale ferată (sau pe sub un obstacol)

g)

Tunel Rutier

Galerie subterană care permite trecerea unui drum printr-un masiv de teren, sub nivelul solului sau sub apă

La planificarea alegerea echipamentelor pentru tuneluri, trebuie respectat în special Ghidul Tehnic AND 622.

În cazul în care în timpul executării lucrărilor de construcție sau ulterior pentru motive de întreținere una dintre galerii este folosită pentru trafic în ambele sensuri (TAS) echipamentele trebuie astfel proiectate încât să poată asigura acest mod de exploatare.

Tunelurile rutiere care sunt utilizate temporar pentru traficul în ambele sensuri, dacă, de exemplu, al doilea tunel este închis (pentru reconstrucția unui tunel, de ex.), sunt considerate tuneluri cu sens unic SU.

În general, mersul cu bicicleta este interzis în tuneluri, în special în cele cu viteze mari sau volume mari de trafic. Administratorul tunelului va semnaliza corespunzător zonele interzise.

Pe lângă prezentul Ghid, trebuie să se țină seama și de alte dispoziții ale operatorului rutier. Dimensiunile indicate în figuri sunt în [cm].

Stabilirea clasei de pericol

Echipamentele de operare și de siguranță ale unui tunel sunt definite, de clasa de pericol stabilită în urma unei analize a riscurilor conform Ghidului Tehnic AND 621.

Proiectul de dispunere a echipamentelor și sistemelor EOS aferente se va transmite serviciilor profesioniste pentru situații de urgență.

Gestiunea exploatării și proiectare amplasament

Tipul de gestiune a exploatării pentru echipamentele de operare și de siguranță trebuie clarificat dinainte, iar în baza acestuia trebuie pregătit un plan de dispunere EOS.

Proiectul de dispunere a echipamentelor și sistemelor aferente se va transmite serviciilor profesioniste pentru situații de urgență.

Gestiunea exploatării

Gestiunea tunelului/tunelurilor se face atât de la nivel CMT cât și COT (COT-s).

Mai multe tuneluri dintr-un lanț de tuneluri, în special între două noduri rutiere, se tratează ca un sistem de tuneluri în caz de incident; dacă traficul într-un sens (SU) este afectat într-un tunel (de exemplu închidere) restricția se va aplica pe toate celelalte.

Dispunerea sistemului

Pe baza condițiilor de amplasare și a clasei de pericol pentru proiectul de tunel, trebuie să se pregătească un concept de sistem în conformitate cu prezentul document.

Din motive de siguranță, acest concept trebuie să asigure exploatarea autonomă și automată a tuturor EOS ale unui tunel sau ansamblu de tuneluri în cazul unei posibile întreruperi între CMT și COT, respectiv COT-s.

Este de preferat ca legătura de comunicație între CMT, COT și COT-s să fie redundantă, de exemplu în sistem de inele securizate. Conceptul de Redundanță se va aplica atât la rețeaua de comunicații cât și la echipamentele de comunicație între CMT, COT și COT-s.

Tehnologia sistemului trebuie să fie realizată în conformitate cu timpii de transmitere a informațiilor specifice sistemului specificați în Tabelul nr. 11.

Selectarea sistemului

În funcție de clasa de pericol, pentru tunelurile rutiere cu o lungime de 500 m sau mai mare, EOS trebuie să respecte Tabelul nr. 1.

Pentru tunelurile cu o lungime mai mică de 500 m trebuie să se prevadă anumite EOS în conformitate cu Tabelul nr. 1.

Pentru tunelurile cu o lungime mai mică de 500 m, se poate utiliza o clasă de pericol maxim II; însă se va aplica Ghidul Tehnic AND 625.

Cerințele pentru EOS conform Tabelul nr. 1 privind clasa de pericol I trebuie să fie verificate în ceea ce privește galeriile.

În cazul lanțurilor de tuneluri rutiere, echipamentele și sistemele de supraveghere video trebuie armonizate.

Tabelul nr. 1: EOS care fac obiectul claselor de pericol

Echipamente de operare și de securitate

Clasă de pericol

I

II

III

IV

Sisteme de alimentare cu energie de la SEN

Alimentarea dintr-o singură sursă SEN (pentru tuneluri < 500 m)

x

o

*

*

Alimentarea din două surse SEN (pentru tuneluri > 500 m)

-

o

x

x

Monitorizarea condițiilor de aer

o

o

o

o

Controlul și monitorizarea traficului

Sistem de semaforizare

Trei semnale luminoase (roșu, galben, verde) la semafoare în zona portalului

o

o

x

x

Trei semnale luminoase (roșu, galben, verde) la semafoare în interiorul tunelului

x

x

x

x

Indicatoare control bandă

-

-

o

o

Indicatoare rutiere electronice

Indicatoare de reglementare

Limită de Viteză

x

x

x

x

Indicator Depășirea interzisă autovehiculelor destinate transportului de mărfuri la SU

x

x

x

x

Indicator depășirea autovehiculelor, cu excepția motocicletelor fără ataș și a mopedelor, interzisă la TAS

x

x

x

x

Indicator de avertizare, Circulație din ambele sensuri

o

o

o

o

Panouri de informare autoiluminate

Nișă de serviciu

x

x

x

x

Marcarea căilor de evacuare pe profilul ușii

Iluminatul căilor de evacuare

x

x

x

x

Luminile de orientare a căilor de evacuare

x

x

x

x

Indicatorul căii de evacuare

x

x

x

x

Intrarea pe calea de evacuare

x

x

x

x

Apel de urgență

o

x

x

x

Panouri cu mesaje variabile în interiorul tunelului (VMS)

-

o

o

o

Marcare cu butoni rutieri auto-iluminați (LED) - alimentare prin inducție

x

x

x

x

Marcare căilor de evacuare cu tehnologie LED

x

x

x

x

Panouri informative

-

o

o

x

Colectarea datelor de trafic

Numărul de mașini a cel puțin 5 categorii cu bucle inductive

o

o

x

x

Alocarea nișelor de serviciu cu buclă inductivă

o

o

x

x

Sistem video

Supraveghere video în interiorul tunelului

x

x

x

x

Supraveghere video la/în pasajele transversale și legăturile cu exteriorul

x

x

x

x

Analiza imaginilor video

o

o

o

o

Înregistrarea imaginilor video

o

o

o

x

Sistem de barieră pentru tuneluri >500 m

x

x

x

x

Sistem de apel de urgență

Telefoane SOS

o

x

x

x

Sisteme de informare

Sisteme de telefonie

o

o

x

x

Sistem de adresare publică

o

o

x

x

Sistem radio pentru tuneluri

Categoria 1

o

*

*

*

Categoria 2

o

x

o

*

Categoria 3

-

-

o

x

Sistem de alarmă

Buton manual de alarmă

o

x

x

x

Detector automat de incendiu (fibră optică)

amplasat median deasupra carosabilului.

x

x

x

x

în CMT, COT/COT-s, NE, colectoare pentru CMT, COT/COT-s

o

x

x

x

Detectarea focului mocnit în partea carosabilă a tunelului

-

o

o

o

Oricare alt sistem de detectare și semnalizare incendiu compatibil pentru tuneluri fără ventilație mecanică mai mari de 300 m

x

x

x

x

Sisteme speciale

Monitorizarea temperaturii vehiculului (scaner termic)

-

o

o

o

Echipamente de stingerea a incendiilor

Stingătoare de incendiu portabile

x

x

x

x

Sisteme automate de stingere a incendiilor

o

o

o

o

Distribuția apei

Rețea de alimentare fără apă(coloană uscată) în tuneluri cu lungimi între 500 m și 1000 m

x

x

*

*

Rețea de alimentare cu apă pentru stingerea incendiilor (umplută cu apă) în tuneluri cu lungimi între 500 m și 1000 m

-

-

x

x

Rețea de alimentare cu apă pentru stingerea incendiilor (umplută cu apă) în tuneluri cu lungimi > 1000 m

x

x

x

x

Iluminatul tunelurilor

Tunel, P-VT, P-PT

x

x

x

x

NS

o

x

x

x

Colectoare, canale de aerisire

x

x

x

x

Căi de evacuare, LEX, LPE

x

x

x

x

Sisteme de transmisie și control

Cerințe de redundanță pentru sistemele de transmisie

De la CMT la COT/COT-s

Echipament de transmisie

Rece (sistemul de așteptare poate avea caracteristici limitate, de ex. ISDN,GSM)

x

o

*

*

cald

-

o

o

*

fierbinte/așteptare

-

o

o

x

Sistem de cabluri

Rețele cu bandă largă cu cale alternativă

x

o

*

*

Sistem de cabluri pe distanțe lungi cu cablu din fibră optică și redundanță a cablurilor

-

o

o

*

Sistem de cabluri pe distanțe lungi cu cablu din fibră optică și redundanță a căilor

-

-

o

x

de la COT/COT-s la sistemele periferice de calculatoare și componentele de automatizare

Echipament de transmisie

Sistem unic

o

o

o

Sistem redundant

-

o

o

x

Sistem de cabluri

Nicio cerință

x

*

*

*

Sistem cu un singur inel în căi de cablu obișnuite

-

o

o

*

Sistem cu un singur inel în căi de cablu separate

-

o

o

o

Sistem cu inele duble în căi de cablu separate

-

-

o

o

De la sisteme de automatizare la module de intrare/ieșire descentralizate

Echipament de transmisie

Sistem unic

o

x

o

o

Sistem redundant

-

-

o

o

Sistem de cabluri

Nicio cerință

x

o

o

o

Sistem cu un singur inel în căi de cablu obișnuite

-

o

o

o

Sistem cu un singur inel în căi de cablu separate

-

-

o

o

Sistem cu inele duble în căi de cablu separate

-

-

-

-

De la sistemele de automatizare sau de la modulele de intrare/ieșire descentralizate la echipamente de teren

Echipament de transmisie

Sistem unic

x

x

x

x

Sistem redundant

-

-

-

-

Sistem de cabluri

Nicio cerință

x

x

x

x

Sistem cu un singur inel în căi de cablu obișnuite

-

-

-

-

Sistem cu un singur inel în căi de cablu separate

-

-

-

-

Sistem cu inele duble în căi de cablu separate

-

-

-

-

Interogări de redundanță pentru sistemele informatice si componentele de automatizare

Disponibilitate în CC

rece/așteptare

x

o

*

*

cald/așteptare

-

o

o

*

fierbinte/așteptare

-

-

o

x

Disponibilitate în COT/COT-s

nicio cerință

x

*

*

*

rece/așteptare

-

o

*

*

cald/așteptare

-

o

o

*

fierbinte/așteptare

-

-

o

x

Disponibilitate în tunel

nicio cerință

x

*

*

*

rece/așteptare

-

o

o

*

cald/așteptare

-

o

o

o

fierbinte/așteptare

-

-

o

o

Interogări de redundanță la module de intrare/ieșire și echipamente de teren

nicio cerință

x

x

x

x

rece/așteptare

-

-

-

-

cald/așteptare

-

-

-

-

fierbinte/așteptare

-

-

-

-

Legendă:

x necesar

o execuția în conformitate cu o analiză documentată costuri/benefice

- nu se cere

* nepermis

Dispunerea EOS

EOS trebuie aranjate conform Tabelul nr. 2. Practic, EOS nu trebuie amplasate în zona gabaritului de evacuare, cu excepția restricțiilor din Ghidul Tehnic AND 622.

Trebuie să se asigure condiții de vizibilitate și perceptibilitate clare.

Componentele sistemului care, din motive funcționale, nu pot fi amplasate în tunel, trebuie să fie poziționate în ordinea cronologică de mai jos:

a)

COT, COT-s accesibil din exterior

b)

în NE în zonele NS, P-VT și căi de evacuare P-PT

c)

în NE

d)

în NAU

Tabelul nr. 2: Dispunerea EOS

SISTEM/ ECHIPAMENT

AMPLASAMENT

DISPUNERE / INDICAȚIE

Sisteme de alimentare cu energie

Posturi de transformare, distribuție de energie

Zonele portalului (în afara tunelului)

COT și/sau COT-s, obiect separat

cu posibilitate de acces și oprire în afara părții carosabile

Monitorizarea condițiilor de aer

Punct de măsurare CO

Tunel

între 150 m și 250 m de la portal, la o distanță regulată în interiorul tunelului de 800 m-1000 m și la o înălțime de 1,0-1,5 m.

Punct de măsurare NO_x

În locurile relevante din interiorul tunelului, la fiecare 100 m-200 m de la portal, la o înălțime de 1,0-1,5 m.

Punct de măsurare a vizibilității

între 150 m și 250 m de la portal, în exteriorul tunelului, și la o distanță regulată în interiorul tunelului de 800 m-1000 m, la o înălțime de 1,0-3,5 m, funcție de obstacol.

Punct de măsurare a debitului de aer

Stabilit în funcție de cerințele sistemului (a se vedea Ghidul Tehnic AND 624). În cazul tunelurilor complexe cu intrări și ieșiri, punctele de măsurare trebuie mărite în mod corespunzător.

Controlul și monitorizarea traficului

Sistem de semaforizare

Semafor cu trei semnale luminoase (roșu, galben, verde) în zona portalului conform SR 1848-4

Tunel

Înainte de NS

Semafor cu trei semnale luminoase (roșu, galben, verde) în zona portalului conform SR 1848-4.

Zonele portalului

Înainte și după zona de întoarcere

VMS - Panouri cu Mesaje Variabile

Tunel/Zonele portalului

Panou cu mesaje variabile în zona portalului - VMS Tip I

Înainte de portal acces

Înainte de zona de acces cu bariere pentru presemnalizare tunel. Aprox. 500 m înainte de portalul de acces în tunel. Prevăzut cu 4 semafoare cu lumină galbenă dispuse câte 2 pe partea stângă și dreaptă.

Panouri cu mesaje variabile LED de Control Banda - VMS Tip III

Tunel/Zonele portalului

VMS-III dimensiuni aprox. 1600x1600 se va instala la aprox. 350 m față de Panoul VMS tip I, înaintea zonei de întoarcere; câte unul pentru fiecare bandă;

VMS-III dimensiuni min. 670x670 se va instala în interiorul tunelului fără a afecta gabaritul de liberă trecere. Vor fi instalate panouri de control al benzilor la o distanță de maxim 500 m între ele.

Indicatoare rutiere

Pe ambele părți sau deasupra capului, în afara limitei de spațiu liber stabilite

Panouri VMS grafice

Limită de viteză Fig. nr. C27 conform SR 1848-1

Tunel

500 m distanță standard pentru SU și

500 m distanță standard pentru TAS

Depășirea Interzisă

Fig.C26 conform SR 1848-1

Tunel

500 m distanță standard pentru SU

Fig.C25 conform SR 1848-1

500 m distanță standard pentru TAS

Indicator de pericol

Atenție trafic din sens opus

Tunel

500 m distanță standard pentru tuneluri TAS cu benzi separate cu circulație pe două sensuri

Panou iluminat de informare

Nișă de serviciu

Tunel

Pe o parte, cu aprox. 60 m înainte de NS, în partea dreaptă a peretelui tunelului.

Căi de evacuare

Iluminatul căilor de evacuare

Tunel

În interiorul tunelului, deasupra sau lângă uși.

Pentru P-PT, P-VT, LEX, LPE se vor amplasa și pe peretele opus al tunelului, față de acestea.

Lumini de orientare a căilor de evacuare

Tunel

De preferință, pe partea laterală a NAU la o distanță de maxim 50 m între corpurile de iluminat, la o înălțime de 1,0 m (marginea inferioară) deasupra pasarelei.

Panou de orientare a căii de evacuare

Tunel

Pe peretele drept al tunelului, la o distanță de maxim 25 m față de luminile de orientare a căii de evacuare, cu o înălțime de 1,0 m (marginea inferioară) deasupra pasarelei.

Pe peretele stâng al tunelului, la o înălțime de 1,0 m (marginea inferioară) deasupra trotuarului tehnic, vizavi de luminile de orientare a căii de evacuare și de indicatorul de orientare al căii de evacuare.

Panou iluminat de informare

Tunel

În afara gabaritului de liberă trecere, pe partea frontală a NS, centrat, între 2 m și 4 m deasupra trotuarului tehnic

Separarea acustică a benzilor de circulație la TAS - marcaj rezonator

Tunel

Conform SR 1848-7 - Marcaje rutiere

Butoni rutieri auto-iluminați (LED) - alimentare prin inducție, amplasați la marginea părții carosabile

Tunel

Pe ambele laterale ale părții carosabile, în același profil transversal, la o distanță de 8 cm fată de marginea laterală a bordurii / trotuarului, dinspre carosabil

în zona de intrare/ieșire pe o lungime de 100 m

Distanța de amplasare - 12,5 m

în zona interioară

Distanța de amplasare - 25,0 m

în tuneluri scurte cu distanta standard de vizibilitate DSV<6

Distanța de amplasare - 12,5 m

Marcarea conturului ușii de la accesul în pasajele transversale și/sau accesul de evacuare către exterior

Continuu, pe peretele tunelului, cu LED-uri verzi.

Panouri iluminate de informare

Tunel

În NS cu o înălțime de 2 m (marginea inferioară) deasupra MSB; dacă indicatorul este în NS, fără panou de informare.

Pentru tunelurile cu bandă de urgență continuă deasupra părții carosabile la intervale de 1000 m

Zona portalului

Conform EOS

Barieră

Zona portalului

Înainte și după zona de întoarcere

Parapeți mobili pentru întoarcerea pe sensul invers de deplasare al forțelor de intervenție

Zona portalului

La intrarea în portal după bariera de închidere tunel pe sensul de mers.

Dacă din motive tehnice (viaducte cu distanțe între sensuri) nu este posibilă amplasarea acestor parapeți mobili, atunci aceștia se vor poziționa la cea mai apropiată distanță de accesul in portal în funcție de configurația terenului.

Date de trafic (Bucle inductive)

Tunel

La intrarea în tunel, la ieșirea din tunel și la distanțe regulate de 1000 m

NS ocupată

La NS

Supraveghere video

Camere cu obiectiv fix

Tunel

De obicei la o înălțime de cel puțin 3,5 m, pentru TAS pe partea laterală a NAU, pentru SU de obicei deasupra pasarelei din stânga. Verificați dispunerea bilaterală, dacă sunt mai mult de 2 benzi.

Câmpul vizual al camerei de până la 250 m, luând în considerare alinierea și evaluarea imaginii video (evaluarea imaginii video astfel încât să se obțină:

1. Acoperirea totală a lungimii tunelului.

2. Să se respecte considerentele de instalare conform sistemului AID).

La pasajele transversale cu vedere la ușile de evacuare

Pasaj transversal

2 camere de luat vederi la pasajele transversale cu două uși cu vedere la telefonul de urgență și la ambele uși de evacuare sau PTZ

Ieșirile pasajului transversal

Camere fixe sau PTZ cu vedere spre ușile interioare de evacuare

Zonele portalului

2 camere fixe orientate in ambele direcții de mers cu funcție AID

Camere PTZ

Tunel

NS, intersecții

Zonele portalelor

Intrări și ieșiri din tunel

În zonele de portal ale tunelurilor de evacuare sau ale scărilor de evacuare

Verificarea vitezei medii

Zona intrare/ieșire tuneluri

În dreptul indicatorului rutier de limitare a vitezei în tunel

Camera ANPR - Verificare plăcute ADR

Zona Portal acces tunel

Sisteme de urgență

Nișe pentru apeluri de urgență

Tunel

Distanța conform Ghidului Tehnic AND 622, Secțiunea a I-a - Nișe și cabine pentru apeluri de urgență și Anexa 1 dar și Legea

277/2007

Telefon de urgență

Pasaj transversal

Pasaje transversale cu două accese, în centrul pasajului

Legături cu exteriorul

Imediat după acces

Partea carosabilă a tunelului

distanță conform Ghidului Tehnic AND 622 Secțiunea a I-a - Nișe și cabine pentru apeluri de urgență și Anexa 2

Cabină de apel de urgență

Zonele portalului

Conform EOS

Buton manual de alarmă SOS

Tunel

La NAU/PAU

Legături cu exteriorul,

Pasaj transversal

La PAU

Zonele portalului

La CAU

Sisteme de informare

Echipament telefonic

Telefoane

CENTRE

În SO, NE, CMT, COT, COT-s

Sistem de adresare publică

Tunel

În NS, pentru tuneluri cu bandă de urgență continuă la P-VT, LEX

Pasaje transversale

La PAU

Legături cu exteriorul

La PAU

Sistem radio pentru tuneluri

Tunel, pasaje transversale și legături cu exteriorul

a se vedea art. 82

Sistem de detectare a pericolelor

Declanșator manual de alarmă

CENTRE

La CMT, COT, COT-s și la o înălțime de aprox. 1,4 m.

Declanșatorul manual de alarmă

Tunel

La NAU/PAU

Pasaje transversale

La PAU

Legături cu exteriorul

La PAU

Zonele portalului

La CAU

Detectoare automate de incendiu

CENTRE

În CMT, COT, COT-s și colectoare

Camerele tunelului

NE

Tunel

a se vedea cap. 2, secț. 6

Stingătoare - a se vedea Ghidul Tehnic AND 622

Stingătoare de incendiu portabile

CENTRE

În CMT, COT, COT-s

Tunel

NAU, PAU

Zonele portalului

CAU pentru tunel

Racord tip B pentru furtun

Tunel

de la NHF, a se vedea AND 622 - Capitolul VII - Sisteme de stingere a incendiilor - Art. 36. Alimentare cu apă

Hidrant cu rola de furtun

Tunel

În NHF în NS, pentru tuneluri cu bandă de urgență continuă la P-VT sau LEX

Sisteme fixe de stingere a incendiilor

Tunel

Iluminatul tunelurilor - a se vedea Ghidul Tehnic AND 625

Tunel

Tunel

Pasaje transversale

P-VT, P-PT

Legături cu exteriorul

LEX, LPE

Canivou

Conform Ghidului Tehnic AND 625.

Proiectarea și dimensionarea trebuie să se realizeze în mod economic, cu respectarea standardelor și reglementărilor în vigoare, ținând cont de construcție și întreținere; prin urmare, trebuie studiate și specificațiile operatorilor de rețea.

Este obligatoriu asigurarea continuității electrice a tunelului (PE) pentru sistemele de joasă tensiune ca protecție la defectare (protecție împotriva contactului indirect).

Specificațiile aferente proiectului (niveluri de tensiune, căderi de tensiune admise, număr maxim, măsurători individuale etc.) trebuie definite în cadrul proiectului.

Pentru alimentările sistemelor (pieselor) din NE, NAU, PAU și NHF, trebuie să se țină cont de Tabelul nr. 3.

Tabelul nr. 3: Alimentare sisteme, echipamente și accesorii

NIȘĂ SAU INSTALAȚIE

ALIMENTARE

Rețea locală

Alimentare de urgență (ALIMU)

NAU

Rețeaua de alimentare cu energie electrică a NAU, începând de la CMT, COT, COT-s sau NE

x

-

Cablu de racordare la alimentarea ALIMU pentru NAU, începând de la CMT, COT, COT-s sau NE

-

x

Echipament de transmisie AU

-

x

Echipament pentru apeluri de urgență

-

x

Alimentare unități de cuplare cameră TV

-

x

Corpurile instalațiilor de iluminat de evacuare (cablarea ICE de la

NAU)

-

x

Instalație de iluminat

-

x

Priză de lucru (16 A)

x

-

PAU

Rețeaua de alimentare cu energie electrică a PAU, începând de la NAU alocat

-

-

Cablu de racordare la alimentarea ALIMU pentru PAU, începând de la NAU alocat

-

x

Lumini de orientare a căilor de evacuare

-

-

Instalație de iluminat

-

x

Priză de lucru (max. 2 A) alimentată de o fază a rețelei ALIMU

-

x

Toți ceilalți consumatori alimentați de celelalte două faze ale rețelei ALIMU

-

x

NHF

Alimentare capăt de rețea de începând de la NAU, CMT, COT, COT-s sau NE

x

-

ALIMU începând de la NAU, CMT, COT, COT-s sau NE

-

-

Instalație de iluminat alimentată de o fază

x

-

Priză de lucru monofazică (max. 16 A)

x

Degivrare și alți consumatori

x

Priză de lucru trifazică (16 A)

x

-

NE

Alimentare de la rețeaua de începând de la CMT sau COT, COT-s

x

-

ALIMU începând de la CMT sau COT, COT-s

-

x

Lumini de orientare a căilor de evacuare (lungime maximă a secțiunii de alimentare 550 m)

-

x

Alte EOS conform cerințelor de la art.16 - art.135

x

x

Legendă:

x de implementat

- nepermis

Alimentare de la rețeaua electrică

Alimentarea cu energie a unui tunel trebuie să fie adaptată la condițiile de rețea specificate de operatorul de rețea, ținând cont de clasa de pericol.

Pentru cazurile în care este necesară, alimentarea electrică din 2 surse este compusă din 2 linii de alimentare ce provin din stații electrice independente.

Fiecare linie de alimentare va acoperi tot consumul de energie al echipamentelor de operare și de siguranță.

În cazul în care acest lucru nu este posibil tehnic, cele două linii de alimentare trebuie să provină de la cel puțin două borne de ieșire ale unei stații electrice.

Pe lângă sursa de alimentare de la rețea se va asigura o a doua sursă de alimentare constând într-un grup electrogen ce va asigura consumatorii vitali ai tunelului.

În cazul unei întreruperi de energie electrică, trebuie să se asigure că întregul tunel este alimentat complet în scurt timp, maxim în 15 secunde.

În cazul în care tunelul dispune de un sistem propriu de cabluri de medie tensiune MT, întreruperea unei secțiuni de cablu nu trebuie să conducă la pierderea alimentării consumatorilor vitali pentru o perioadă mai mare de 15 secunde, alimentarea fiind restabilită automat prin reconfigurarea rețelei.

Aparataj de comutare de tensiune medie

Aparatajele de comutare sunt proiectate, de preferință, ca sisteme compacte (complet încapsulate în SF6 sau în tehnologia de comutare în vid).

Posturile de transformare vor fi prevăzute cu echipamente primare separatoare, întrerupătoare, descărcătoare de supratensiune conform normativelor și ordinelor ANRE în vigoare și a cerințelor operatorilor de distribuție, astfel încât să se asigure protecția, selectivitatea și continuitatea alimentării cu energie electrică.

Distribuția de energie

În general, rețelele TN-S trebuie implementate în conformitate cu Normativului I 7 - Normativ pentru proiectarea, execuția și exploatarea instalațiilor electrice aferente clădirilor, cu modificările și completările ulterioare.

Cablurile și echipamentele trebuie prevăzute cu dispozitive de protecție adecvate. Disjunctoarele, ieșirile de siguranțe etc. trebuie monitorizate în caz de declanșare și raportate în CMT, COT, COT-s.

Defectarea dispozitivelor de protecție responsabile de siguranță trebuie înregistrată și raportată sub forma unui rezumat ale mesajelor transmise și independent de alte dispozitive.

Alimentare de urgență

Timpul maxim de întrerupere pentru ALIMU ce deservește EOS este prezentat în Tabelul nr. 4.

Tabelul nr. 4: Timpul maxim de întrerupere pentru echipamentele ALIMU

Echipamente de operare și de siguranță

Timp [s]

ALIMU cu alimentare neîntreruptă

ALIMU cu timp de întrerupere

0,0

15,0

Următoarele instalații trebuie prevăzute cu alimentare neîntreruptă:

a)

Instalații pentru controlul și monitorizarea sistemului de alimentare cu energie electrică (a se vedea

cap. 2 secț. 1 Art. 16 .).

b)

Instrumente de măsurare pentru monitorizarea condițiilor de aer din interiorul tunelului (a se vedea

cap. 2. secț. 2 )

c)

Controlul și monitorizarea traficului (semafoare, indicatoare de trafic și indicatoare de informare, colectare de date de trafic, supraveghere video, înregistrare și analiză de imagini video, sisteme de control al înălțimii, echipamente de control; nu și panourile de informare din tunel) (a se vedea

cap. 2 secț. 3 )

d)

Sistemele de apel de urgență (a se vedea

art. 72 )

e)

Sisteme de informare (echipamente telefonice, sistem de adresare publică și sisteme radio pentru tuneluri) (a se vedea

cap. 2 secț. 5 )

f)

Sisteme de detectare a incendiilor (a se vedea

cap. 2 secț. 6 )

g)

Iluminatul tunelurilor (a se vedea

cap. 2 secț. 8 )

h)

Iluminatul de evacuare (a se vedea

art. 100 )

i)

Sisteme de transmisie și control (a se vedea

art. 105 )

j)

Acționări auxiliare ale porților, dacă sunt acționate electric (a se vedea

cap. 2 secț. 10 )

k)

Instalații pentru control și monitorizare din CMT, COT și/sau COT-s (a se vedea

cap. 2 secț. 12 )

l)

Bariere (a se vedea

cap. 2 secț. 11 )

Sistemele de pompare, ventilație și presurizare pentru care este admisibilă o întrerupere a alimentării cu energie electrică de maximum 15 secunde vor fi alimentate din sursa de rezervă constituită de grupul electrogen, prin intermediul unui sistem de AAR, în cazul pierderii sursei principale de alimentare din SEN.

Timpul de funcționare al sistemului de alimentare de urgență cu UPS din CO sau SO trebuie să fie suficient pentru a furniza energie electrică cel puțin 1 oră pentru sistemele sus-menționate.

Dimensionarea bateriilor trebuie să garanteze o alimentare cu putere nominală de 1 oră și 20 de minute în momentul punerii în funcțiune.

Capacitatea bateriilor sistemului UPS va fi astfel dimensionată încât să garanteze, pe întreaga durată de viață declarată de producător, menținerea unei autonomii de cel puțin 60 de minute la sarcina nominală de proiectare.

Timpul de funcționare al sistemului de alimentare de urgență cu UPS pentru instalațiile din centrul de control trebuie să fie proiectat astfel încât să furnizeze energie cel puțin 2 ore.

În CMT, COT și/sau COT-s, pentru consumatorii vitali se vor prevede UPS cu autonomie 15 minute asistat de grup electrogen cu pornire automată.

Grupul electrogen va fi prevăzut cu pornire în maximum 15 secunde de la căderea alimentării de bază și va alimenta toți consumatorii vitali din CMT, COT și/sau COT-s timp de 90 de minute.

Împământare și legătură echipotențială

Pentru fiecare tunel trebuie implementat un sistem de împământare în conformitate cu reglementările Normativului I7-2011 Normativ pentru proiectarea, execuția și exploatarea instalațiilor electrice aferente clădirilor, cu modificările și completările ulterioare, și SR EN 62305-3:2006 și trebuie stabilită cel puțin o legătură echipotențială principală în conformitate cu Normativul I 7-2011 și RE-Ip 30/2004.

Electrozii de împământare din fundație trebuie să fie instalați longitudinal în cele două fundații ale galeriei și electrozii de împământare vor fi cu conductor rotund din oțel diametru 10 mm galvanizat la cald.

În general, electrozii de împământare ai fundației de pe partea stângă și dreaptă a tunelului trebuie legați la intervale de cel mult 500 m (în zona pasajelor P-VT și P-PT).

În cazul tunelurilor prevăzute cu două galerii paralele, sistemele de electrozi de împământare din fundație aferente fiecărei galerii trebuie interconectate prin conductoare de legătură echipotențială la nivelul fiecărui pasaj transversal, astfel încât să se asigure continuitatea electrică a rețelei de împământare și egalizarea potențialelor pe întregul ansamblu al tunelului.

În funcție de proiectul de instalații electrice se va analiza oportunitatea conectării electrozilor de împământare cu armătura căptușelii din beton torcretat, cu orice armare a căptușelii interioare sau a armăturilor pereților și radierului în cazul metodei de construcție "cut and cover" (tranșee acoperită cf. BTR 5/2006).

Punctele de legătură la împământare trebuie să fie realizate din oțel inoxidabil și detaliate în cadrul procesului de planificare a echipamentelor.

Sistemul de ventilație a tunelului trebuie proiectat în conformitate cu Ghidul Tehnic AND 624. În tunelurile cu ventilație mecanică se vor prevedea echipamente pentru monitorizarea poluanților (CO, NO_x, vizibilitate) și a debitului de aer.

Echipamentele de monitorizare a poluanților trebuie să fie în conformitate cu Ghidul Tehnic AND 624. Sistemul ales trebuie să garanteze că se înregistrează valorile relevante ale poluanților. Specificațiile echipamentului sunt prezentate în Tabelul nr. 5.

Pentru tunelurile care nu sunt prevăzute cu sisteme de ventilație mecanică, necesitatea instalării echipamentelor de monitorizare a calității aerului trebuie analizată în funcție de amplasamentul tunelului, de condițiile de exploatare și de cerințele specifice aplicabile zonelor urbane.

Tabelul nr. 5: Specificațiile echipamentelor pentru monitorizarea condițiilor de aer

Instrument

Unitate

Interval de măsurare

Precizie de măsurare

Măsurarea CO

ppm

0-200

± 2%

Măsurarea NO_x

ppb

0-500

± 2%

Măsurarea vizibilității

10^-3 m

0-15

± 2%

Măsurarea debitului de aer

m/s

± 15

± 0,3 m/s

Toate valorile măsurate trebuie să fie vizualizate pe unitățile centrale, în CMT, COT și/sau COT-s pentru cel puțin fiecare zonă de ventilație.

Atingerea valorilor de prag trebuie să fie raportată optic și acustic la stația corespunzătoare (CMT, COT și/sau COT-s).

În cazul în care niciunul din instrumentele de măsurare ale unei secțiuni de ventilație nu funcționează, ventilatoarele acestei secțiuni trebuie să pornească automat cu jumătate din debitul de aer (până la preluarea controlului manual); acest lucru nu se aplică în caz de incendiu.

Măsurarea concentrației de CO.

În general, trebuie să se asigure măsurarea CO și, numai dacă este necesar, a NO_x. Instrumentele de măsură vor avea funcționare continuă.

Conducta de aspirație de la tunel la o unitate centrală de evaluare pentru extragerea CO trebuie să asigure evitarea acumulării de apă de condensare.

Măsurarea vizibilității

Vizibilitatea este indicată de coeficientul de extincție k.

Sensibilitatea spectrală a echipamentului trebuie să corespundă sensibilității spectrale a ochiului uman.

Măsurarea debitului de aer

Pentru modul de ventilație, valoarea măsurată a vitezei longitudinale este utilizată ca ieșire pentru o valoare medie pe toată secțiunea transversală a tunelului. Trebuie respectate cerințele speciale pentru incidente de incendiu.

Timpul de răspuns (timpul T90) nu poate depăși 10 s (după 10 s, trebuie să se afișeze sau să se stabilească cel puțin 90% din valoarea reală), timpul maxim de integrare (corespunde timpului de calcul al mediei, putând fi utilizată orice evaluare a măsurătorilor, de exemplu, la fiecare secundă) este stabilit la 30 s în condiții normale de funcționare, 10 s în caz de incendiu și 5 s pentru un control de plauzibilitate.

Managementul traficului rutier se realizează prin intermediul Sistemelor de Transport Inteligente (ITS - Intelligent Transport Systems), care sunt parte integrantă din drum.

ITS reprezintă sistemul în cadrul căruia se aplica tehnologii ale informației și comunicațiilor în domeniul transportului rutier, inclusiv infrastructură, vehicule și utilizatori, în gestionarea traficului și gestionarea mobilității, precum și pentru interfețe cu alte moduri de transport.

Sistemele ITS care se implementează, vor trebui să contribuie, la nivelul Uniunii Europene, la uniformizarea și continuitatea serviciilor de informare a participanților la trafic și la îmbunătățirea managementului rețelei rutiere.

Toate echipamentele ITS și echipamentele EOS care se instalează pe infrastructura rutieră vor trebui să permită dezvoltări ulterioare.

Echipamentele ITS și EOS instalate pe infrastructura rutieră trebuie să asigure interoperabilitatea, scalabilitatea și posibilitatea integrării ulterioare a unor noi funcționalități și servicii, în conformitate cu evoluția cerințelor operaționale și tehnologice.

Centrele de Management al Traficului sunt stabilite, pentru autostrăzi și drumuri expres, în structura Centrelor de Întreținere și Coordonare.

Controlul și monitorizarea traficului

Limita maximă de viteză se definește de către autoritatea responsabilă.

Relațiile vizuale reciproce trebuie respectate în timpul instalării semafoarelor și a indicatoarelor.

Trebuie să se poată controla intensitatea luminoasă în funcție de luminozitatea mediului ambiant pentru toate echipamentele de semnalizare autoiluminante (cum ar fi panourile de informare, panourile cu mesaje variabile, semafoarele).

Acest sistem trebuie să prevină blocajele și traficul lent în interiorul tunelului, iar traficul trebuie dirijat către secțiunea deschisă (a se vedea Ghidul Tehnic AND 624, Art. 5).

Sisteme de semaforizare

Sistemele de semaforizare (SSEM) sunt formate din cel puțin două semafoare (SEM) și trebuie montate în conformitate cu Tabelul nr. 2.

Într-o secțiune transversală trebuie montate cel puțin două semafoare, aproape de partea carosabilă sau suspendate. Semafoarele trebuie montate la aceeași înălțime, dacă sunt amplasate pe ambele părți ale drumului.

În cazul în care se ocupă refugiul de urgență, semafoarele de la NS sau din apropriere trebuie să treacă la un semnal galben intermitent automat.

Butonii rutieri autoiluminati LED vor lumina intermitent în zona NS afectată.

Trebuie aplicate controlul și coordonarea semafoarelor pentru sistemele de semaforizare care controlează intersecțiile din zonele portalului.

Pentru tunelurile cu trafic intens și pentru intersecțiile din interiorul tunelului, trebuie să se ia în considerare dispunerea semnalizării benzilor de circulație.

SSEM trebuie să aibă posibilitatea de întoarcere cu 180 grade în cazul circulației în ambele sensuri (TAS) în galerie.

Semafoare cerințe generale

Semafoarele (SEM) trebuie să fie conforme cu SR EN 12368.

Se vor utiliza semafoare cu LED de culoare corespunzătoare (roșu, galben, verde).

Cerințe de proiectare

Carcasă din material plastic rezistent la impact, rezistent la temperatură, rezistent la intemperii și rezistent la UV, împărțită în camere individuale pentru fiecare culoare.

Partea frontală a carcasei unui semafor se deschide cu ajutorul unei închizători cu eliberare rapidă.

Intrarea cablului întotdeauna de jos prin intermediul dispozitivului de fixare corespunzător; sunt necesare garnituri de etanșare a cablurilor.

Indicatoare electronice și rutiere

Indicatoarele electronice se montează și trebuie amplasate astfel încât să poată fi vizibile și să se poată efectua lucrări de întreținere fără a obstrucționa fluxul de trafic, în măsura în care acest lucru este posibil.

Indicatoarele electronice pot fi instalate deasupra părții carosabile, fie de o parte și de alta a benzii de circulație.

Indicatoarele electronice trebuie montate la aceeași înălțime dacă sunt amplasate pe ambele părți ale drumului.

Indicatoarele rutiere trebuie să respecte SR 1848-1,2,3 și legislația rutieră în vigoare..

Indicatoarele rutiere trebuie să fie amplasate în afara tunelului.

Cerințe generale

Panourile VMS care urmează să fie afișate trebuie să fie în conformitate cu SR EN 12966, inclusiv inversarea alb-negru.

Indicatorul cu mesaj variabil este format în principiu din carcasă, o mască perforată (shadow) cu LEDuri și dispozitivele de control.

Standarde de proiectare

Carcasă pentru panoul cu mesaje variabile în interiorul tunelului din oțel inoxidabil V4A conform

art. 157 .

Panou cu mesaj variabil în aer liber din oțel sau din aluminiu, protejat cu vopsea împotriva coroziunii și de contrast și rezistență la UV în zona frontală.

Carcasă fără lamele sau deschideri de contrast în zona LED-urilor și fără ecran frontal; Accesul la spațiul interior prin intermediul unei fațade detașabile/pivotante pentru instalațiile din interiorul tunelului.

Măști perforate (shadow), anti-reflexie, acoperire neagră, ușor de curățat.

Alimentare electrică și comandă instalate în carcase; modulele montate pe o placă suport.

Proeminența lentilelor optice sau similare nu trebuie să depășească 25% din diametrul lentilei.

Defectarea LED-urilor nu trebuie să producă o imagine fantomă (care să fie vizibilă clar); în caz de risc de imagine fantomă (defectarea LED-urilor individuale din panoul cu mesaj variabil), panoul cu mesaj variabil trebuie să se decupleze.

Înlocuirea ușoară a componentelor defecte ale sistemului, a LED-urilor etc.

Măsuri pentru a evita depunerea de zăpadă și gheață pe ecranele frontale cu LED-uri (de exemplu, încălzire).

Posibilitatea de reglaj a panoului. Pentru TAS panourile VMS din tunel să poată fi reglate la 180 grade.

De regula accesul la componente se face prin fața panoului.

Calitatea optică și fizică a panourilor cu mesaje variabile este reglementată de clasificările SR EN 12966, inclusiv de cerințele din Tabelul nr. 7.

Tabelul nr. 7: Cerințe privind calitatea optică și fizică

Calitate

Performanță

În interiorul tunelului

În aer liber

optică

Culoare

C2

C2

Luminanță

L3 (T)

L2

Raport de luminanță

R2

R2

Lățime fascicul

B5

B3

fizică

Temperatură

T2

T3 cu radiații solare

Protecție

P3

P2

Controlul panourilor cu mesaje variabile

Panourile cu mesaje variabile pot să aibă și o funcție intermitentă.

Standarde pentru intermitență:

a)

Frecvența de intermitență

b)

Opțiuni de mod intermitent, fie între lumină și întuneric, fie între două niveluri de luminozitate configurate: părțile intermitente ale simbolurilor ar trebui să poată fi definite în mod liber (de exemplu, doar conturul simbolurilor).

Control continuu al luminanței pentru a proteja dispozitivul și a evita radiațiile excesive.

Opțiunea de a verifica LED-urile prin activarea indicatorului cu mesaj variabil (comenzi de comutare, stare, feedback) fără a le aprinde (nedetectabil de către utilizatorul drumului).

Fiecare indicator cu mesaj variabil trebuie să aibă propria unitate de control, iar feedback-ul fiecărui simbol trebuie să fie trimis la controlerul tunelului.

Gestionarea întreruperilor la nivelul indicatorului cu mesaje variabile trebuie să se bazeze pe o logică de decizie pentru monitorizarea defecțiunilor lanțurilor de LED-uri. Următoarele informații trebuie transmise la modulul de control al stației de traseu și apoi la controlul traficului:

a)

Afișarea fără erori a conținutului afișajului

b)

Conținutul afișajului trunchiat, dar încă recognoscibil/afișabil pe ecran

c)

Neidentificabil/conținutul afișajului nu se mai poate afișa

Control continuu al luminanței

Opțiunea de a regla intensitatea luminoasă a semnelor fotometrice în funcție de luminozitatea exterioară.

Opțiunea pentru verificarea LED-urilor prin activarea panoului de informații (comenzi de comutare, stare, feedback) fără a le aprinde intermitent, adică nedetectabile de către utilizatorul drumului.

Interfețe

Interfață pentru descărcarea de imagini prin TCP/IP.

Activare de către sistemul de control prin intermediul unui protocol de date standardizat.

Panou cu mesaje variabile în zona portalului - VMS Tip I

Reprezentarea indicatoarelor rutiere în conformitate cu SR 1848-1

Valori standard:

a)

Tensiune de alimentare 230 V ± 10% / 50 Hz

b)

Rata de schimbare a imaginii maxim 4 s

c)

Intervale de protecție și de temperatură conform

art. 152 .

Prevăzut cu 4 semafoare cu lumina galbenă dispuse câte 2 pe partea stângă și dreapta. Diametrul câmpului luminat 300 mm cu LED.

În interiorul tunelului și al portalului, pasul de pixeli permis (distanța axială orizontală sau verticală dintre elementele de iluminat de aceeași culoare care sunt controlate separat); pasul de pixeli este de maxim 18.75.

Descrierea funcțiilor

Aceste panouri vor fi parte integrantă a sistemului inteligent de gestionare a traficului, permițând schimbarea rapidă a indicațiilor afișate în funcție de matricea de control din Anexa II.

Imaginile care urmează să fie afișate pe panourile de informare sunt create pe calculatoare adecvate și stocate în memoria internă a panoului de informare. Memoria de imagini a panoului trebuie să aibă capacitatea de a stoca cel puțin 30 de imagini.

În cazul unui incident, imaginile stocate în memorie trebuie să fie afișate pe panoul de informare conform instrucțiunilor primite prin telegrama trimisă de controlerul de tunel.

Se preconizează că feedback-ul privind afișarea imaginilor va fi realizat prin citirea memoriei sau prin captură de ecran, care va fi transmisă către sistemul de control al procesului.

Sistemul trebuie să permită specificarea parametrilor de luminanță printr-o interfață standardizată, asigurându-se în același timp că valoarea luminanței măsurate este transferată corect către sistemul de control.

Panourile de informare trebuie să dispună de o funcție de intermitență, care să permită configurarea liberă a ciclului de intermitență și a părților simbolurilor care trebuie să lumineze intermitent (de exemplu, doar conturul simbolurilor).

De asemenea, trebuie să fie posibilă intermitența între două niveluri de luminozitate parametrizabile, iar panourile trebuie să poată fi sincronizate cu alte dispozitive din sistem.

Afișarea continuă a unor mesaje generice poate încălca buna practică:

a)

VMS nu trebuie să fie folosit pentru mesaje generice, cum ar fi "Conduceți cu prudență" în mod continuu.

b)

Se recomandă folosirea doar atunci când există informații utile, cum ar fi accidente, lucrări, condiții meteo, timp de parcurs etc.

c)

Pentru verificarea și validarea stării de funcționare a panourilor pe acestea vor fi afișate câte un punct de control (în colturile din dreapta jos atât pentru secțiunea text cât și cea grafică)

Suprastimularea cu mesaje banale duce la ceea ce se numește de sensibilizare - șoferii nu mai acordă atenție mesajelor, chiar și când sunt importante.

Mesajele afișate pe VMS Tip I vor fi bilingv - Română, Engleză. Afișarea bilingvă se va realiza prin alternarea mesajelor la un interval de 3-4 secunde, interval considerat optim pentru asigurarea lizibilității în condiții de deplasare și pentru a evita suprasolicitarea atenției șoferului.

a)

Se recomandă ca prima secvență afișată să fie în limba română, urmată de traducerea în limba engleză.

b)

Fontul, mărimea caracterelor și contrastul trebuie să respecte cerințele de vizibilitate pentru VMS clasa I conform standardelor europene (ex. EN 12966).

c)

Alternarea mesajelor se face automat, cu reluarea ciclului complet la fiecare 6-8 secunde.

Panouri cu mesaje variabile LED de Control Banda - VMS Tip III

În exteriorul tunelului panourile VMS de tip III au dimensiuni de aproximativ 1600x1600 mm și sunt amplasate la o distanță de aproximativ 350 de metri față de panourile VMS de tip I, înaintea zonei de întoarcere.

Aceste panouri sunt instalate câte unul pentru fiecare bandă de circulație, având rolul de a oferi informații specifice șoferilor în funcție de banda pe care circulă.

În interiorul tunelului panourile VMS de tip III vor avea dimensiuni minime de 670x670 mm și vor fi instalate astfel încât să nu afecteze gabaritul de liberă trecere al vehiculelor.

Acest lucru asigură că nu există obstacole în calea traficului, iar panourile vor fi vizibile fără a reduce lățimea drumului disponibil pentru circulație. Este esențial ca aceste panouri să fie amplasate într-un mod care să nu interfereze cu structura tunelului sau cu siguranța vehiculelor.

Pentru tunelurile mai mari de 500 m, în fiecare galerie, vor fi instalate panouri de control al benzilor la maxim 500 m între ele.

Aceste panouri vor fi amplasate atât la intrarea în tunel, cât și în interiorul acestuia, având rolul de a ghida și informa participanții la trafic despre utilizarea benzilor disponibile.

Panourile de control al benzilor vor putea afișa următoarele simboluri grafice:

a)

Săgeata verde îndreptată în jos - indică faptul că banda de circulație este deschisă traficului.

b)

Literele X de culoare roșie - semnalează că banda respectivă este închisă circulației.

c)

Săgeata galbenă orientată spre stânga sau dreapta - avertizează asupra restricționării accesului pe banda respectivă și indică devierea traficului către banda alăturată.

Valori standard:

a)

Tensiune de alimentare 230 V ± 10 % / 50 Hz

b)

Rata de schimbare a imaginii maxim 4 s

c)

Intervale de protecție și de temperatură conform

art. 152 .

În interiorul tunelului și al portalului, pasul de pixeli permis (distanța axială orizontală sau verticală dintre elementele de iluminat de aceeași culoare care sunt controlate separat); pasul de pixeli este de maxim 18.75.

Descrierea funcțiilor

Aceste panouri vor fi parte integrantă a sistemului inteligent de gestionare a traficului, permițând schimbarea rapidă a indicațiilor afișate în funcție de matricea de control din Anexa II (necesități, precum accidente, lucrări de întreținere sau condiții meteorologice nefavorabile, etc.).

În acest fel, se asigură o circulație sigură și eficientă prin tuneluri, reducând riscurile de accidente și blocaje.

a)

Gestionarea fluxului de trafic:

i.

Redirecționarea traficului prin deschiderea/închiderea benzilor în caz de accidente, lucrări sau congestie.

ii.

Sincronizare cu alte sisteme ITS (Intelligent Transport Systems) pentru optimizarea traficului.

b)

Avertizare și informare șoferi

i.

Mesaje dinamice privind restricțiile de viteză, distanța minimă între vehicule, condiții meteorologice nefavorabile.

ii.

Indicații privind ieșiri alternative sau rute ocolitoare.

c)

Control automatizat și integrare cu alte sisteme

i.

Conectare la sistemele de detecție a incidentelor (camere video, detectori de fum, temperatură, CO2).

ii.

Reacție automată la evenimente (ex.: activarea unui X roșu pe banda unde a fost detectat un vehicul oprit).

d)

Operare manuală și de la distanță

i.

Control de la distanță din centrul COT/COTS/CMT.

ii.

Posibilitatea de operare locală pentru intervenții rapide.

e)

Redundanță și securitate operațională

i.

Funcționare în condiții de avarie (UPS, baterii de rezervă).

ii.

Monitorizare permanentă a stării panourilor și semnalizare automată în caz de defecțiuni.

Panouri VMS grafice

Panourile cu mesaje variabile din tunel trebuie să poată afișa pictograme adecvate situațiilor de trafic și incidente.

În mod normal se afișează figura C26 depășirea interzisă a autovehiculelor destinate transportului de mărfuri pe VMS superior și figura C27 cu limita de viteză în tunel.

Panourile trebuie să aibă posibilitatea de întoarcere cu 180 grade în cazul circulației în ambele sensuri TAS în galerie.

Valori standard:

a)

Tensiune de alimentare 230 V ± 10 % / 50 Hz

b)

Rata de schimbare a imaginii maxim 4 s

c)

Intervale de protecție și de temperatură conform

art. 152 .

În interiorul tunelului și al portalului, pasul de pixeli permis (distanța axială orizontală sau verticală dintre elementele de iluminat de aceeași culoare care sunt controlate separat); pasul de pixeli este de maxim 18.75.

Dimensiunile indicatoarelor rutiere

Indicatoarele rutiere electronice din tuneluri se proiectează în format normal, conform SR 1848-2, se permite și formatul mic în funcție de amplasamentul acestora.

Indicatorul "Tunel" utilizat pe autostrăzi are dimensiunile 650 x 850 mm, pe care se trece și lungimea tunelului (ex. Tunel 1350 m - Fig. nr. G38 Tunel conform SR 1848-1), iar indicatorul de avertizare (Tunel Fig.A14 conform SR 1848-1) are latura de 1200 mm și va fi însoțit de panou adițional Fig. P26 conform SR 1848-1 folosirea luminilor de întâlnire.

Panou iluminat de informare

NS sunt identificate prin panouri iluminate vizibile pe o singură parte.

Căile de evacuare trebuie să fie marcate în tunel cu ajutorul luminilor de orientare a căilor de evacuare și a panourilor de informare a rutelor de evacuare, conform Tabelul nr. 2.

Accesul la căile de evacuare trebuie să fie marcat cu ajutorul unor lămpi luminoase vizibile cu două fețe, aprinse, pentru căile de evacuare, în conformitate cu Tabelul nr. 2.

Nișele pentru apeluri de urgență trebuie să fie marcate cu panouri de apel de urgență pe ambele fețe, neiluminate (470 x 470 mm), în conformitate cu Tabelul nr. 16.

Panou de informare

Amplasarea panourilor de informare pentru a crește gradul de siguranță trebuie revizuită de la caz la caz.

Panourile de informare trebuie să utilizeze, de preferință, tehnologia LED. Trebuie utilizate texte și simboluri pentru a afișa informațiile (a se vedea Anexa II).

Colectarea datelor de trafic

Echipamentele de colectare a datelor de trafic se implementează independent de EOS. Trebuie evaluată fiecare bandă de circulație și banda de urgență, după caz:

a)

Sistemul va permite definirea a cel puțin 8+1 clase de viteză și lungime, conform standardelor TLS și conform Criteriilor de clasificare stabilite de CESTRIN.

b)

Numărul de autoturisme, numărul de camioane, viteza medie de deplasare (impactul asupra ventilației - a se vedea Ghidul Tehnic AND 624 Capitolul II - Calculul necesarului de aer, Secțiunea a 1-a - Date de trafic).

c)

Detectarea blocajelor (impact asupra rutelor de trafic și a ventilației)

Datele de trafic se colectează cu ajutorul unor echipamente adecvate (bucle de inducție, evaluare a imaginilor video etc).

Viteza și frecvența vehiculelor sunt utilizate ca parametri de congestie pentru blocajele de trafic. De asemenea, trebuie colectate date și despre vehiculele din alveola de urgență.

Subsistem de colectare date de trafic cu Bucle Inductive

Detectarea și clasificarea vehiculelor se poate realiza prin intermediul unor conductori izolați, instalați în suprafața asfaltică.

Buclele de detectare a vehiculelor, numite detectoare de buclă inductivă, pot detecta vehicule care trec, încetinesc sau se opresc ca urmare a condițiilor de trafic.

Sistemul de măsurare cu bucle inductive va permite colectarea următoarelor tipuri de date: viteza vehiculelor, numărul de vehicule, clasificarea vehiculelor, direcția și distanța între vehicule în secunde. Sistemul va permite definirea a cel puțin 8+1 clase de viteză și lungime, conform standardelor TLS.

Un subsistem de măsurare a datelor de trafic cu bucle inductive (CS), este compus din:

a)

un conductor neîntrerupt, izolat, instalat în asfalt, care formează un sistem de bucle inductive;

b)

un detector de buclă pentru achiziția și prelucrarea datelor transmise de către bucla inductivă.

Clasificarea vehiculelor se va face conform Tabelul nr. 8 de definire a claselor de vehicule utilizat de către CESTRIN:

Tabelul nr. 8. - Tabelul de definire a claselor de vehicule - CESTRIN

Clasa

Tipuri de vehicule

1

Motociclete

2

Autoturisme

3

Autoturisme și vehicule transport marfa ușoare cu remorcă

4

Autocamioane cu 2 osii

5

Autocamioane cu 3 sau 4 osii

6

Autocamioane cu remorci

7

Vehicule articulate: Autotractoare cu semiremorci (TIR)

8

Autobuze și autocare

9

Vehicule nedefinite în clasele 1-8 sau vehicule înregistrate eronat

Buclele inductive vor putea detecta atât autovehicule care se deplasează în sensul normal de circulație, cât și autovehicule care se deplasează pe contrasens.

Un set de bucle inductive cuprinde toate buclele inductive care se vor instala pe fiecare banda de circulație a unei căi de rulare, din interiorul tunelului. Buclele inductive vor monitoriza traficul pe toate benzile de circulație.

Viteza și frecvența vehiculelor sunt utilizate ca parametri de congestie pentru blocajele de trafic. De asemenea, trebuie colectate date și despre vehiculele din NS.

Bucle inductive (CS), se vor instala:

a)

Pentru tunelurile mai mari de 500 m, la intrarea și ieșirea fiecărei galerii

b)

Pentru tunelurile mai mari de 1000 m, la intrarea și ieșirea fiecărei galerii, precum și în interiorul fiecărei galerii, aproximativ din 500 în 500 de metri.

Supraveghere video, înregistrare și analiză de imagini video

Pentru a crește siguranța traficului, trebuie implementat un sistem video, în special pentru detectarea și gestionarea eficientă a posibilelor incidente din tuneluri (a se vedea Tabelul nr. 2). Se aplică cerințele pentru autostrăzi.

Pentru sistemul de supraveghere video a traficului din tunel se vor prevedea următoarele subsisteme:

a)

Camera CCTV cu funcția AID - pentru detecția automată a incidentelor;

b)

Camera PTZ - pentru supraveghere interioară și zona de acces/ieșire a tunelului;

c)

Camera CCTV-ANPR cu funcția Radar - pentru detecția vitezei medii;

d)

Camera CCTV-ANPR - pentru detecția transportului de mărfuri periculoase;

Supraveghere video

Monitorizarea traficului este monitorizarea în direct a unei secțiuni de traseu prin intermediul camerelor video.

Practic, camerele instalate permanent permit monitorizarea continuă a zonei de trafic (benzi de circulație, benzi de urgență, pasaje) (a se vedea Tabelul nr. 2). Zonele NS se monitorizează în conformitate cu Tabelul nr. 2.

Camerele video trebuie să întrunească specificațiile următoare:

a)

În general, trebuie să se utilizeze camere video cu senzori de imagine CCD (Charge Coupled Device) sau CMOS (Complementary Metal-Oxide Semiconductor).

b)

Standarde de proiectare

i.

Carcasă rezistentă la intemperii cu IP 65, rezistentă la jet de apă

ii.

Reflecțiile cauzate de carcasele rezistente la intemperii trebuie evitate prin utilizarea unui ecran frontal cu un unghi de cel puțin 5°

iii.

Compensarea luminii de fundal prin utilizarea exclusivă a camerelor DSP (procesor de semnal digital), compensare controlată a luminii de fundal și interval dinamice îmbunătățit

iv.

Nu se permit compensările convenționale ale luminii de fundal (inclusiv cele multizonale) din cauza condițiilor de mediu din interiorul tunelului.

v.

Camera trebuie să dispună de o interfață deschisă pentru configurarea de la distanță

c)

Valori standard - Trebuie îndeplinite următoarele cerințe:

CCD

Iluminare necesară (la F1.4):

0,5 lx

Interval dinamic:

min. 48 dB (interval dinamic amplu)

Balans de alb:

manual și automat

CMOS

Iluminare necesară (la F1.4):

0,5 lx

Interval dinamic:

min. 120 dB (Interval dinamic ultra amplu)

Balans de alb:

manual și automat

Calitatea minimă pentru rezoluția imaginii este 1920x1080 FHD

Transmisia imaginilor video

Imaginile video transmise între camerele video și CMT/ COT/ COT-s trebuie să poată fi percepute clar cu ochiul liber.

Sistemul de urmărire video trebuie să permită operatorului din CMT sau COT/COT-s selectarea oricărei camere din tunel sau secvențe automate de schimbare a acestora.

În cazul detecției unui incident o imagine de tip pop-up însoțită de sunet de avertizare trebuie să afișeze imaginile de la camera ce a generat incidentul.

Suplimentar imaginile de la camera precedentă și succesivă (sau camere PTZ de la pasajele de trecere) trebuie afișate în același timp pentru ca operatorul să evalueze cât mai bine evenimentul. COT/COT-s ar trebui să aibă cel puțin un monitor dedicat pentru sistemul de urmărire video.

În general, transmisia opțională a semnalelor camerei trebuie activată în CC. În același timp, însă, este necesar doar un anumit număr de imagini. Acest număr trebuie stabilit în funcție de proiect și depinde de echipamentul și de gestiunea operațională a CC.

Imaginile video trebuie transmise între CO și CC printr-un mediu sau un sistem de transmisie suficient de puternic. Este necesară o frecvență a cadrelor de 25 fps la o rezoluție minim FullHD 1920x1080 - 25fps.

Trebuie să fie activate comenzile externe și setările sistemului, precum și reprezentarea parametrilor.

Subsistem pentru detecția automată a incidentelor - CCTV+AID

Subsistemul de detecție automată a incidentelor AID realizează evaluarea imaginilor video în scopul depistării evenimentelor de trafic, care va ajuta personalul de exploatare a tunelurilor.

Evaluarea automată a imaginilor video se configurează în CMT/COT/COT-s.

Subsistemul de detecție automată a incidentelor AID utilizează analiza software a imaginilor video furnizate de camerele fixe CCTV și va genera alarme pentru cel puțin următoarele evenimente:

a)

Depistarea șoferilor care merg pe contrasens:

Depistarea vehiculelor care circulă în direcția greșită față de direcția de deplasare prevăzută.

b)

Șoferi lenți:

Raportarea vehiculelor care circulă mai încet decât un parametru de viteză setat (interval de setare de la 5 la 30 km/h).

c)

Depistarea blocajelor:

Trebuie depistată congestia traficului dacă un număr minim de vehicule se situează sub o viteză predefinită și o anumită densitate a traficului (toate valorile limită pot fi configurate în mod liber).

d)

Trafic în staționare:

Traficul în staționare trebuie depistat dacă unul sau mai multe vehicule circulă cu o viteză cuprinsă între 0 și 5 km/h.

e)

Obiecte căzute pe carosabil:

Subsistemul AID detectează în timp real obiectele căzute pe carosabil, care pot reprezenta un pericol pentru siguranța rutieră. Sistemul identifică rapid orice obstacol apărut, alertând personalul de exploatare pentru intervenție imediată și reducerea riscului de accidente.

f)

Pieton pe Carosabil:

Odată detectată o persoană pe carosabil, sistemul generează o alertă pentru a preveni incidente grave și pentru a permite reacția rapidă a autorităților.

g)

Detecție Fum/Foc:

Capabil să identifice prezența fumului sau a focului în tuneluri. Prin analiza imaginilor video, sistemul poate detecta rapid începutul unui incendiu alături de echipamentele de detecție a incendiilor, permițând declanșarea automată a măsurilor de siguranță, cum ar fi activarea ventilației, alertarea echipelor de intervenție și restricționarea accesului vehiculelor.

Detecția trebuie:

i.

Să declanșeze un avertisment în termen de 10 secunde și o alarmă în termen de 20 de secunde,

ii.

Să fie pe deplin funcțională de la o luminanță minimă de 0,5 cd/mp,

iii.

Să aibă o rată de detectare de 95% în fiecare opțiune de evaluare și

iv.

Să se situeze sub o frecvență maximă a alarmelor false (alarme false/unitate de timp) specificată pentru proiectul respectiv.

Înregistrarea imaginilor video

Înregistrarea imaginilor video reprezintă stocarea imaginilor video pentru vizualizare și evaluare ulterioară.

Imaginile surprinse de camerele video pot fi înregistrate spre documentare și inițierea unor măsuri speciale, conform prevederilor legale. Trebuie protejat accesul la datele de înregistrare video stocate și trebuie exclusă posibilitatea unui acces neautorizat. Imaginile înregistrate nu trebuie să poată fi modificate prin intermediul sistemului și trebuie să fie protejate împotriva manipulării ulterioare.

Captură de imagine:

a)

Toate camerele trebuie să stocheze cel puțin 25 cadre pe secundă (fps) într-o memorie inelară permanentă și trebuie să fie suprascrise odată ce se atinge capacitatea de memorie.

b)

În cazul unui incident, imaginile video aferente trebuie să fie mutate sau înregistrate în memoria aferentă alarmelor. Numărul de secvențe video care vor fi create în memoria aferentă alarmelor se setează în funcție de incident (a se vedea Tabelul nr. 9).

Tabelul nr. 9: Tabel cu evenimente - secvențe video

INCIDENT

Captură de imagine

Finalul înregistrării declanșat de:

+1

E

-1

-2

Depistare blocaj

x

x

x

Finalul evenimentului; oprire manuală

Trafic în staționare

x

x

x

Finalul evenimentului; oprire manuală;

Depistare șofer pe contrasens

x

x

x

Eveniment nou; oprire manuală

Șofer lent

x

x

x

Eveniment nou; oprire manuală

Legendă: +1

în direcție de deplasare, următoarea imagine video

E

Imagine cu incidentul

-1, -2

în direcția de deplasare, imaginea video anterioară

Notă generală:

În cazul incidentelor multiple, un incident nou nu va conduce la finalul înregistrării detecției inițiale sau ulterioare.

Toate scenele relevante pentru un incident care se abate de la fluxul normal trebuie să înregistrate cu un istoric aferent de aproximativ 1 până la 6 minute la rezoluție maximă (min. 4 CIF, cel puțin 25 fps).

În funcție de tipul de incident, înregistrarea trebuie să se oprească automat odată ce se ajunge la starea normală (dacă un șofer care merge pe contrasens a ieșit din cadru, de exemplu).

Numai persoanele autorizate pot transfera sau șterge înregistrări din memoria aferentă alarmelor. Imaginile unui incident trebuie să fie arhivate și șterse în conformitate cu prevederile legale.

Vizionarea simultană a imaginilor nu trebuie să limiteze procesele de memorie descrise anterior, care cel mai probabil vor avea loc simultan. În plus, camerele video trebuie să poată activa manual în timpul proceselor de memorare în curs.

Redarea imaginilor din memorie

Trebuie să se asigure vizualizarea paralelă a cel puțin patru fluxuri video înregistrate care pot fi selectate ușor și liber.

Trebuie asigurată redarea imaginilor fără afectarea calității imaginilor stocate.

Poziționarea camerelor AID în tunel

O poziție bună a camerei este o poziție în care avem o vizibilitate clară pe sectorul de drum și se încearcă evitarea obturării câmpului vizual.

Poziția centrală deasupra benzilor de circulație este poziția preferabilă de instalare a AID-ului într-un tunel. Dacă poziția centrala nu este accesibilă datorită echipamentelor din tunel camerele se vor instala pe partea stângă a direcției de mers.

Figura nr. 1: Amplasarea Camerelor AID

Intervalele dintre camere nu trebuie să depășească 250 m și se montează la înălțimea de montare descrisă în Tabelul nr. 2.

În cazul în care se face o evaluare automată a imaginilor video și înălțimea de montare este de cel puțin 3,50 m, intervalele dintre camere nu trebuie să depășească 125 m.

Figura nr. 2: Unghiul de acoperire

al Camerelor AID

Figura 3: Zone de vizualizare AID

Pentru ca imaginea să nu fie afectată de lumina din afara tunelului, ultima cameră pentru AID se va instala în poziție inversă celor anterioare.

De evitat:

a)

Obturarea câmpului vizual al camerei video - elementele care nu sunt vizibile cu ochiul liber, nu sunt vizibile pentru obiectivele camerei video.

Figura 4: Obturarea câmpului vizual

b)

Efectul de saturare al imaginilor captate, imagini neclare, modificarea sau "înflorirea" este o zonă complet saturată, în jurul farurilor unui vehicul.

Camera PTZ

PTZ-urile sunt capabile să efectueze rotații panoramice (pan), înclinări verticale (tilt) și măriri optice semnificative (zoom), ceea ce le face ideale pentru supravegherea unor zone critice cu vizibilitate variabilă sau care necesită inspecție detaliată.

Pasajele transversale sunt folosite pentru supravegherea la evacuarea de urgență, accesul echipelor de intervenție sau zona cailor de evacuare. Supravegherea acestor zone este vitală în situații de incendiu sau blocaje.

Obiective de monitorizare:

a)

Supravegherea zonei portalului de acces și de ieșire;

b)

Detectarea prezenței neautorizate în pasajele transversale sau în zona căilor de evacuare;

c)

Supravegherea accesului pietonal sau al vehiculelor de intervenție;

d)

Monitorizarea stării funcționale a ușilor de acces, iluminatului și a sistemelor de semnalizare din pasaj.

e)

Zona intersecțiilor în tunel.

Poziționare și unghiuri de montaj: Se recomandă montarea pe console dedicate, la o înălțime optimă pentru vizibilitate panoramică fără a obstrucționa traseul traficului.

Alimentare și conectivitate:

a)

Alimentare redundantă;

b)

Conectivitate prin fibră optică;

c)

Compatibilitate pentru integrare cu software-ul SCADA/ITS.

Subsistemul pentru detecția vitezei medii - Camera CCTV-ANPR cu funcție Radar

Pentru a asigura respectarea limitelor de viteză în tunel, este necesară implementarea unui subsistem de detecție a vitezei medii, bazat pe camere CCTV-ANPR echipate cu funcție Radar și tehnologie de recunoaștere automată a numerelor de înmatriculare (ANPR - Automatic Number Plate Recognition).

Acest sistem monitorizează viteza medie a vehiculelor pe segmentul de tunel și permite detectarea abaterilor de la regulile de circulație.

Locația și instalarea echipamentelor

Pentru o monitorizare eficientă, sistemul de detecție a vitezei medii va fi instalat în cel puțin două puncte:

a)

La intrarea în tunel - Camera CCTV-ANPR va înregistra numărul de înmatriculare și momentul exact al intrării fiecărui vehicul.

b)

La ieșirea din tunel - O a doua cameră CCTV-ANPR va înregistra numărul de înmatriculare și momentul exact al ieșirii vehiculului din tunel.

Pe baza acestor informații, sistemul calculează viteza medie a fiecărui vehicul pe întreaga lungime a tunelului și o compară cu limita legală impusă.

Subsistemul pentru detecția transportului de mărfuri periculoase Camera CCTV cu modul ANPR

În tunelurile rutiere, transportul mărfurilor periculoase reprezintă un risc major din punct de vedere al siguranței, din cauza potențialelor pericole asociate cu substanțele inflamabile, toxice sau explozive.

Pentru a preveni incidente grave și a asigura respectarea reglementărilor de transport, este esențială implementarea unui subsistem de detectare automată a vehiculelor care transportă astfel de mărfuri.

Subsistemul utilizează aceleași camere CCTV echipate cu module ANPR (Automatic Number Plate Recognition) din cadrul sistemului radar ce prevăd o analiză OCR (Optical Character Recognition) pentru identificarea plăcuțelor ADR (Acordul European privind Transportul Rutier Internațional de Mărfuri Periculoase) montate pe vehiculele de transport.

Subsistemul de măsurare condiții meteo - METEO

La capetele tunelului se vor instala stații de măsurare a condițiilor meteo, care pot fi stații meteo complete cu senzori de polei independenți și senzori de vizibilitate.

Stația meteo completă va fi formată din:

a)

Stație meteo destinată măsurătorilor și procesărilor primare de date meteo-rutiere (inclusiv starea suprafeței drumului în două locații);

b)

Sistem de informare, prognoză și avertizare meteo-rutieră (componentă care va face parte din CC și Centrul de Management al Traficului).

Stațiile meteo complete se vor instala în zona portalelor în exterior.

Stația meteo-rutieră va asigura:

a)

Măsurarea următoarelor date:

i.

Temperatură aer;

ii.

Umiditate relativă;

iii.

Detector de precipitații și vizibilitate;

iv.

Presiunea atmosferică;

v.

Precipitații

vi.

Direcția și viteza vântului;

vii.

Starea suprafeței drumului, ambele sensuri;

viii.

Temperatura solului.

b)

Achiziția, procesarea primară și generarea avertizărilor/alarmelor de îngheț și de precipitații recente;

c)

Transmiterea datelor la centrul de control.

Marcaje parte carosabilă

Tunelurile cu SU trebuie să fie echipate cu dispozitive cu elemente active pe ambele părți, de culoare roșie. Marginile părții carosabile sunt marcate cu dispozitive autoiluminate, marginea dreaptă roșie și marginea stângă albă pentru TAS.

Dispozitivele trebuie să funcționeze continuu, iar secțiunile cuprinse între 500 și 1000 m trebuie să funcționeze în mod intermitent, dacă apar incidente speciale (a se vedea Anexa II); trebuie inclusă o reglare a luminozității.

Distanțele obișnuite indicate în Tabelul nr. 2 trebuie să fie reduse în zonele curbe.

Dispozitivele de control sunt montate față în față; primul dispozitiv de control este instalat la începutul bordurii. Nu trebuie instalat niciun dispozitiv de control în dreapta benzii de circulație la NS.

Cerințe

Apelurile de urgență sunt transferate către un CMT, COT/COT-s. Unitatea de operare trebuie să fie ușor de utilizat.

Sistemele de apel de urgență cu o cale de transmisie simplă sunt permise numai pentru clasa de pericol I.

Pentru clasele de pericol II-IV, trebuie implementată o transmisie securizată (gestionarea unei singure defecțiuni) de la CMT, COT sau NE la NS.

Trebuie respectați timpii de execuție ai mesajelor specifice sistemului (a se vedea Tabelul nr. 11).

Butonul de alarmă manuală trebuie să aibă o carcasă de plastic pătrată (aprox. 80 x 80 mm), cu suprafață tactilă rotundă (aprox. 40 mm diametru) și LED integrat. LED-urile sunt aprinse permanent (albastru) și trebuie să clipească după ce sunt activate.

Butonul manual de alarmă (SOS) plasat în locurile de apel de urgență trebuie să fie marcat (a se vedea Figura nr.31).

Detectorul manual de pericol trebuie să fie conectat la sistemul de apel de urgență sau la sistemul de transmisie și de control (a se vedea

art.105 ).

Nișa pentru apeluri de urgență trebuie să includă următoarele elemente (a se vedea Figura nr. 5, Figura nr.6, Figura nr.7):

a)

Ușă NAU: cu balamale pe stânga, cu o deschidere liberă de trecere de 90 x 210 cm, având închidere automată prin închidere suspendată(amortizor), mâner de ușă în interior și în exterior, nu se poate încuia, sticlă securizată (dimensiune minimă 65x160 cm) cu simbol de apel de urgență

b)

Element permanent NAU

c)

Podea înălțată

d)

Compartiment pentru stingător (55 x 110 cm) deasupra pasarelei, accesibil din pasarelă, cu balamale pe partea dreaptă, mânerul ușii în exterior, nu se poate încuia, din sticlă securizată (dimensiuni minime: 30x70 cm) cu simbolul "Informații despre stingătorul de incendiu" (a se vedea Art. 93.).

e)

Fațadă pentru nișa fabricată la fața locului.

f)

Fațadă între elementul permanent NAU și perete, precum și tavan (cabina dedicata)

g)

Distribuitor energie/control L x H x A = 80 x 200 x 60 cm

h)

Iluminarea nișei în funcționare continuă (minim 3200 lm cu iluminare uniformă)

i)

Iluminarea compartimentului stingătorului în funcționare continuă (minim 1200 lm)

j)

Buton manual de alarmă (INCENDIU) și buton manual de alarmă (SOS), situate sub compartimentul stingătorului, ce pot fi acționate de pe pasarelă

k)

Identificarea butoanelor manuale de alarmă (a se vedea Figura nr. 31 și Figura nr.32)

l)

Un receptor, utilizat în interiorul nișei, indicatoare de funcționare și de defecțiune a apelului de urgență ușor de văzut, precum și etichetare (româna, engleza) conform

m)

Figura nr. 30.

n)

Senzor de ușă al ușii nișei pentru apeluri de urgență (informații către CMT, COT/COT-s)

o)

Senzor de ușă al compartimentului stingătorului (informații către CMT, COT/COT-s)

p)

Senzor de scoatere pentru stingătoare portabile (informații către CMT, COT/COT-s și alarmă de incendiu)

q)

Etichetare nișă în exterior

r)

Ușă de acces la NE în NS

s)

Etichetare în interiorul nișei (dimensiunea panoului L x H = 40 x 45 cm, rama 1,5 cm RAL3020, culoarea panoului RAL1015, înălțimea literelor 2,5 cm și 1,5 cm, culoarea literelor RAL3020 și Figura nr. 29

Figura nr. 5: NAU Nișă apeluri de urgență, vedere

Figura nr. 6: NAU Nișă apeluri de urgență, dispunere

Figura nr. 7. Cabină de apel de urgență, secțiune

Cabină de apel de urgență în zona portalului

Cabina de apel de urgență din zona portalului trebuie să includă următoarele elemente (a se vedea Figura nr.14, Figura nr.15, Figura 16):

a)

Structură de bază ca sistem modular, oțel inoxidabil V4A, formată din 4 elemente de colț cu cadru de legătură; dimensiuni aproximative LxHxA = 120x240x120 cm

b)

Acoperiș format din cadru profilat portant cu placă de acoperire din oțel inoxidabil V4A

c)

Placă de bază robustă cu suprafață antiderapantă, potrivită pentru montarea directă pe fundație

d)

2 aripi de ușă cu balamale cu arc cu închidere automată montate în partea frontală; pentru fiecare aripă de ușă, 2 geamuri din plastic antiefracție cu profil de cauciuc; în interior și în exterior, un mâner de ușă semicircular din oțel inoxidabil și, la intersecția aripilor de ușă, o bandă de cauciuc montată în stânga și în dreapta pe toată înălțimea, ca protecție pentru degete; ambele vizoare cu autocolant cu simbolul SOS

e)

Spațiile libere rămase libere între structura de bază sunt căptușite cu geamuri de plastic rezistente la UV și încasabile

f)

Distribuitor energie/control de aprox. L x H x A = 50x240x30 cm; ușă frontală cu etanșare dublă în design sandwich

g)

Lumina cabinei este întotdeauna aprinsă (min. 3200 lm cu iluminare omogenă)

h)

Un receptor încorporat în distribuitorul de energie/control, acționat din interiorul cabinei, cu indicatoare de funcționare și de defecțiune a apelului de urgență și inscripții (romană, engleză)

ușor de văzut conform

i)

Figura nr. 30

j)

Buton manual de alarmă (INCENDIU) și buton manual de alarmă (SOS), integrate sub unitatea SOS din distribuitorul de energie/control, acționate din interiorul cabinei

k)

Identificarea butoanelor manuale de alarmă (a se vedea Figura nr. 31 și Figura nr. 32)

l)

2 stingătoare de incendiu fixate pe elementele de colț din stânga și din dreapta dulapului de energie/control; stingătorul trebuie să poată fi scos cu ușurință

m)

Indicator luminos de apel de urgență pe acoperișul cabinei

Cabina de apel de urgență în aer liber trebuie să reziste la solicitări mecanice și condiții meteorologice dificile (schimbări de temperatură, gheață și zăpadă aruncate de plugurile de zăpadă etc.).

Figura nr. 14: CAU Cabină de apeluri de urgență, vedere exterior

Figura nr. 15: CAU Cabină de apeluri de urgență, vedere interior

Figura 16: CAU Cabină apeluri de urgență, dispunere

Sistem de adresare publică

Sistemul de adresare publică este format din amplificatoare instalate în nișe sau distribuitoare libere în teren și din difuzoare aferente.

Zonele corespunzătoare de adresare publică sunt enumerate în Tabelul nr. 2 și includ transmisie audio către P-PT, LPE, P-VT și LEX și zonele portalului. Nu este prevăzută comunicarea acustică pentru întregul traiect al tunelului.

Locurile difuzoarelor individuale trebuie să poată fi accesate atât individual, cât și în grupuri.

Anunțurile se fac de la CMT, COT/COT-s. În afară de anunțul în direct, trebuie să fie inclusă opțiunea de a trece la textul înregistrat.

La activarea difuzoarelor se emite automat un semnal de atenționare.

Dimensiunile sistemului trebuie să garanteze că se pot atinge următoarele niveluri de presiune acustică în punctele de măsurare:

a)

Nișa de serviciu din interiorul tunelului: 105 dB(A)

b)

Zona portalului în aer liber: 90 dB(A)

Anexa 1 conține informații privind măsurarea nivelurilor de presiune acustică.

Sistem de Comunicații Radio pentru tuneluri - sistem TETRA

Sistemul de comunicare al tunelurilor cu exteriorul se vor stabili prin caietele de sarcini, funcție de necesitate și de nivelul tehnologic din domeniu.

În tunel trebuie instalat un sistem de comunicații în scopuri de exploatare, în funcție de clasa de pericol (a se vedea Tabelul nr. 1 și Tabelul nr. 2)

Trebuie să se țină cont de categoriile de echipamente radio enumerate mai jos și de cerințele acestora:

a)

Categoria 1

Tuneluri cu o lungime de 500 m - 1000 m și clasa de pericol I:

Recepția radio poate eșua pe o distanță de 500 m sau mai puțin în cazul deteriorării sistemului emițător de radiofrecvență

b)

Categoria 2

Recepția radio poate eșua, dacă:

i.

un cablu RF radiant este deteriorat, dar nu depășește o distanță de 500 m

ii.

un amplificator nu funcționează corect sau cablul de transport este deteriorat, dar fără a depăși o distanță de 3.000 m

c)

Categoria 3

Recepția radio poate eșua pe o distanță mai mică de 500 m, în cazul în care cablul RF radiant sau cablul de transport este deteriorat sau amplificatorul este defect.

Pentru tunelurile cu lungimea mai mare de 500 m trebuie asigurată acoperirea cu semnal GSM necesară funcționării serviciului european de apel de urgență "e-Call" sau pentru accesul la serviciile mobile în caz de urgență. Asigurarea acoperirii cu semnal GSM poate fi realizată inclusiv prin intermediul cablului radiant radio, cu condiția de a nu se realiza interferențe asupra funcționării serviciilor FM, TE- TRA și LTE PPDR, considerate prioritare pentru gestionarea situațiilor de urgență."

Generalități:

Instalațiile de detectare, semnalizare și alarmare incendiu trebuie să se proiecteze în conformitate cu prevederile prezentului ghid și a reglementărilor tehnice specifice.

Toate dispozitivele conectate la sistem trebuie alese în conformitate cu prevederile SR EN 54-13. Trebuie respectate toate restricțiile referitoare la proiectarea și planul de montare a sistemului oferite în tema de proiect.

Părțile componente trebuie să fie în conformitate cu părțile corespondente ale acestui ghid și cu părțile corespunzătoare din SR EN 54. Dispozitivele care nu includ un element de decizie nu pot fi con-forme cu partea corespondentă a prezentului ghid decât dacă ele sunt conectate la partea din sistem care include elementul de decizie.

Trebuie monitorizată în permanență funcționarea componentelor instalațiilor de detectare, semnalizare și alarmare a incendiilor.

Proiectarea instalației de detectare, semnalizare și alarmare incendiu trebuie efectuată astfel încât aceasta să semnaleze prezența unui defect în cazul oricărei căi de transmisie (sau oricăror echipamente monitorizabile) care necesită o indicare a avariei și/sau în cazul unui circuit deschis sau scurt - circuit la cablu de alimentare.

Dacă spațiul protejat are o arie mai mare de 10.000 mp sau mai mult de 1000 de elemente (detectoare), trebuie prevăzut un sistem de management al situațiilor de pericol, pentru a facilita identificarea zonei de unde s-a făcut alarmarea.

Detectoarele de incendiu trebuie să fie însoțite de date tehnice ca să permită corecta instalare și întreținere.

Detectoarele de incendiu trebuie amplasate astfel încât parametrul fizic și/sau chimic asociat cu incendiul în zona supravegheată să ajungă la detector fără a fi deformat sau atenuat și fără întârziere.

Detectoarele de incendiu trebuie să fie prevăzute și în zonele ascunse, unde incendiul ar putea izbucni sau s-ar putea propaga. Astfel de zone ar putea include spațiile închise aflate în pardoseala tehnică și/sau deasupra tavanelor suspendate, canale de cabluri etc.

Declanșatoarele manuale de alarmare trebuie amplasate astfel încât orice persoană care depistează un incendiu să poată transmite o alarma la echipamentul de control și semnalizare cu rapiditate și ușurință.

Fiecare încăpere supravegheată sau spațiu închis trebuie să conțină cel puțin un detector.

Instalații de detectare, semnalizare și alarmare la incendiu în spațiile operaționale și de administrare

Instalațiile de detectare, semnalizare și alarmare la incendiu trebuie să fie în conformitate cu Normativul privind securitatea la incendiu a construcțiilor. Partea a III-a - Instalații de detectare, semnalizare și alarmare incendiu - Indicativ P118/3 cu modificările și completările ulterioare și/sau SR CEN/TS 54-14:2019 luându-se în considerare măsurile cele mai restrictive.

Declanșator manual de alarmare la incendiu

Declanșatorul manual de alarmă

Declanșatorul manual de alarmă este o componentă a IDSAI care este utilizată pentru semnalizarea manuală a alarmei. Trebuie instalate declanșatoare manuale de alarmă conform SR EN 54-11, P118/3-Art 2.16.

Declanșatorul manual de alarmă pentru instalația de detectare, semnalizare și alarmare incendiu trebuie să se diferențieze clar în raport cu cele utilizate pentru alte scopuri.

Declanșatorul manual de alarmă trebuie să fie ușor de identificat și folosit, astfel încât, orice persoană care sesizează un incendiu să poată transmite semnalul de incendiu prin intermediul acestuia, fără să fie necesară citirea în prealabil a unor instrucțiuni laborioase.

Transmisia semnalului de alarmare datorat unui declanșator manual de alarmă se face fără întârziere către dispeceratul central de recepție a alarmelor.

Se vor utiliza exclusiv declanșatoare manuale de alarmă de Tip B (cu acționare indirectă) dotate cu element flexibil și cheie de resetare, în conformitate cu standardul SR EN 54-11. Această configurație este obligatorie pentru a asigura o protecție fizică sporită și pentru a elimina riscul declanșărilor accidentale sau eronate cauzate de undele de șoc și vibrațiile traficului greu, curenții de aer generați de sistemul de ventilație forțată sau impactul cu particule solide.

Declanșatoare manuale de alarmă vor fi amplasate pe căile de evacuare în caz de incendiu, în imediata vecinătate a fiecărei uși care face legătura cu pasajul transversal pietonal de evacuare/scara de evacuare în caz de incendiu și la fiecare fiecare ieșire în exterior dar nu la mai mult de 150 m.

Declanșatoare manuale de alarmă trebuie să fie amplasate la vedere, să fie ușor de identificat și ușor accesibile.

Detectoare automate de incendiu

Pentru locațiile menționate în Tabelul nr. 2 vor fi prevăzute detectoare automate de incendiu.

Factorii care condiționează alegerea tipului de detector sunt:

a)

cerințe legislative;

b)

materialele din zona supravegheată;

c)

configurația spațiului (în special înălțimea tavanului);

d)

efectele instalației de ventilare și încălzire;

e)

condițiile ambientale din încăperile supravegheate;

f)

posibilitatea declanșării unor alarme false.

Detectoarele utilizate trebuie să fie acelea care vor furniza cea mai rapidă avertizare de încredere conform condițiilor menționate la

art. 86, alin (2) . Nu există un tip de detector adecvat pentru toate aplicațiile, iar alegerea finală depinde de condițiile date.

Factorii care trebuie luați în considerare la amplasarea detectoarelor sunt:

a)

suprafața supravegheată;

b)

distanța dintre orice punct al zonei supravegheate și cel mai apropiat detector;

c)

distanța față de ziduri, obstacole, bariere;

d)

înălțimea și configurația tavanului;

e)

mișcarea aerului prin ventilație;

f)

prezența unor surse de radiații generatoare de interferențe.

La amplasarea detectoarelor în raport cu elementele de construcție, de instalații sau materialele depozitate se vor respecta:

a)

Distanța dintre un detector și perete nu trebuie să fie mai mică de 0,5 m;

b)

Nu trebuie să existe echipamente sau materiale depozitate pe o rază de 0,5 m în lateral și sub detectoare.

La amplasarea detectoarelor de incendiu în raport cu tavanul încăperii supravegheate și stabilirea distanțelor orizontale maxime dintre detectoare se vor respecta:

a)

Conform SR EN 54-7, detectorul de fum se va utiliza pentru înălțimi ale spațiului supravegheat de maxim 12 m;

b)

Conform SR EN 54-5, detectorul de căldură clasa A1 se va utiliza pentru înălțimi ale spațiului supravegheat de maxim 7,5 m;

c)

Conform SR EN 54-5, detectorul de căldură clasa A2, B, C, D, E, F, G se va utiliza pentru înălțimi ale spațiului supravegheat de maxim 6 m;

d)

Conform SR EN 54-10, detectorul de flacără se va utiliza pentru înălțimi ale spațiului supravegheat de maxim 45 m; se vor respecta limitele prevăzute în specificațiile tehnice emise de producător.

În cazul în care este posibilă stratificarea aerului în spațiul de supravegheat (în caz de incendiu, fumul se va aplatiza și va forma un strat înainte de a ajunge la tavan), pe lângă detectoarele ce se vor amplasa la tavan se vor prevedea și detectoare ce se vor amplasa la înălțimea de stratificare.

a)

Aria maximă supravegheată de un detector de fum pentru încăperi cu înălțime mai mică de 6m este de 60 mp; se va respecta distanța maximă de 5,7m dintre orice punct al tavanului și cel mai apropiat detector; se va respecta distanța între tavan și poziția de montaj a detectorului de maxim 0.25 m.

b)

Aria maximă supravegheată de un detector de fum pentru încăperi cu înălțime cuprinsă între 612 m este de 80 mp; se va respecta distanța maximă de 6,6m dintre orice punct al tavanului și cel mai apropiat detector; se va respecta distanța între tavan și poziția de montaj a detectorului de maxim 0.4 m.

c)

Aria maximă supravegheată de un detector de căldură este de 20 mp; se va respecta distanța maximă de 3,5 m dintre orice punct al tavanului și cel mai apropiat detector. Detectoarele de căldură trebuie montate direct sub tavan.

Detectoarele se vor monta pe tavan, între grinzi, dacă distanța dintre grinzi este mai mare de 1m. În cazul în care distanța este mai mică de 1 m, detectoarele se montează pe grinzi.

Fiecare detector de fum prin aspirație va fi asociat unei zone proprii. O zonă de detectare nu va cuprinde mai mult de 20 de orificii de aspirație.

Dispozitive de alarmare

Dispozitivul de alarmare este componentă a IDSAI, neinclusă în echipamentul de control și semnalizare, care este utilizat pentru a avertiza starea de incendiu (sirenă, semnalizator optic).

Orice alarmă destinată utilizatorilor clădirii trebuie transmisă cel puțin prin semnal acustic.

Trebuie instalate cel puțin 2 dispozitive de alarmare într-o instalație, chiar dacă nivelul de sunet recomandat poate fi atins cu un singur dispozitiv:

a)

Nivelul sunetului furnizat va fi în așa fel încât semnalul de alarmare să fie auzit imediat peste oricare zgomot ambiental.

b)

Sunetul alarmei de incendiu va avea un nivel cu cel puțin 5 dB deasupra oricărui alt sunet care ar putea să dureze pe o perioadă mai mare de 30 de secunde, dar nu mai mic de 95 dB.

c)

Nivelul minim al sunetului va fi atins în oricare punct în care sunetul de alarmă trebuie să fie auzit.

Semnalul de alarmă de incendiu se recomandă să fie cu o frecvență cuprinsă între 0,5-2 kHz.

În zone în care nivelul zgomotului ambiental depășește 90 dB, în zone în care este necesară o protecție la zgomot precum și în alte situații stabilite de proiectanții IDSAI se prevăd numai dispozitivele de alarmare vizuale.

Echipament de control și semnalizare (ECS)

Echipamentul de control și semnalizare (ECS) este componentă a IDSAI, prin intermediul căreia alte componente ale aceluiași sistem sunt alimentate cu energie și care este utilizată pentru:

a)

A recepționa semnale de la detectoare și/sau declanșatoare manuale de alarmare;

b)

A determina dacă aceste semnale corespund unei condiții de alarmă;

c)

A indica optic și acustic o condiție de alarmă;

d)

A indica locul pericolului de incendiu;

e)

A înregistra (dacă este posibil) oricare din aceste informații și pentru:

f)

A monitoriza funcționarea sistemului în scopul avertizării optice și acustice a oricărui defect (scurtcircuit, întreruperea căii de transmisie/comandă, defect în alimentarea cu energie);

g)

A transmite semnalul de alarmă la dispozitivele de alarmă la incendiu și/sau către serviciul de pompieri, direct sau prin intermediul unui echipament de transmisie a alarmei la incendiu;

h)

A transmite comanda la un echipament de protecție împotriva incendiului (acționare pompe incendiu, sprinklere, drencere etc.).

Se recomandă ca ECS să asigure monitorizarea unei arii de maxim 10.000 mp, dar nu mai mult de 512 detectoare.

În cazul utilizării unui echipament de control și semnalizare, vor fi asigurate următoarele:

a)

Documentele de referință pentru ECS, după caz SR EN 12094-1 sau SR EN 54-2, precum și reglementările tehnice echivalente pentru utilizarea preconizată;

b)

ECS cu una sau mai multe zone de stingere dotate cu microprocesor, memorie de evenimente care poate fi descărcată sau citită de la panoul central;

c)

ECS trebuie să dispună de afișaj de semnalizare sinoptic, iar cele cu afișaj alfanumeric, cu posibilitatea afișării mesajelor și în limba română. Memoria de evenimente va putea fi descărcată sau citită pe afișajul local.

d)

Liniile de comandă vor fi monitorizate;

e)

În cazul defectelor sau al avariilor funcționale la un element component, doar o zonă de stingere nu va putea fi controlată.

Dacă numărul de detectoare a căror stare prelucrată de ECS este mai mare de 512, atunci vor fi operaționale cel puțin:

a)

Un al doilea afișaj alfanumeric care are și interfață electronică, gata de operare sau

b)

Un echipament de înregistrare ce permite citirea rapidă (ca de exemplu o imprimantă).

În cazul în care unitatea centrală funcționează în regim de avarie, aceasta va trebui să semnalizeze starea de alarmă.

Unitățile centrale de procesare, un concentrator sau un echipament de semnalizare și de control care sunt instalate în sisteme cu peste 512 detectoare, cu o întindere totală de peste 10.000 mp trebuie să aibă un sistem redundant de procesare. Astfel, în cazul unei avarii la unitatea centrală de procesare, se asigură procesarea semnalelor recepționate de la zonele de detectare.

Defectele apărute pe circuitele de intrare/ieșire ale modulelor de interfață sau ale modulelor de control nu vor afecta calea de transmitere a semnalelor către echipamentul de control și semnalizare.

Instalația de detectare, semnalizare și alarmare la incendiu poate fi organizată printr-un singur echipament de control și semnalizare sau mai multe astfel de echipamente, compatible, interconectate într-o rețea de comunicație redundantă.

Trebuie amenajate, după caz, panouri de control și casete cu cheie ale serviciilor profesioniste pentru situații de urgență

Instalații de detectare, semnalizare și alarmare la incendiu pentru tunel

Tunelurile dotate cu un sistem de ventilație vor avea nevoie de un sistem automat de detectare a incendiilor.

Detectarea rapidă a incendiilor trebuie să prevaleze față de alegerea locului și a produsului.

Stingătoare de incendiu portabile

Trebuie păstrate în stare de funcționare un stingător de incendiu portabil cu 6 kg de pulbere și un stingător de incendiu portabil S9 cu spumă sunt păstrate în stare de funcționare la NAU, PAU în tunel și la CAU.

Stingătoarele de incendiu portabile trebuie să respecte prevederile SR EN 3-8, să fie adecvate pentru stingerea incendiilor din clasele de incendiu A și B conform SR EN 2, să fie rezistente la îngheț și să fie galvanizate la cald. Îndepărtarea unui stingător de incendiu portabil la NAU și PAU trebuie să fie detectabilă și evaluată ca o alarmă de incendiu.

Dimensionarea și proiectarea iluminatului tunelului trebuie să respecte Ghidul Tehnic AND 625.

Iluminatul tunelului (iluminatul zonelor de intrare și de tranziție, precum și iluminatul zonei interioare) poate fi alimentat numai de un CMT, COT/COT-s sau NE.

Marcarea LED ale acceselor la pasajele transversale și la legăturile cu exteriorul

Pe ambele părți ale tunelului trebuie instalate trei elemente verzi, luminoase, pentru a marca pasajele transversale și legăturile cu exteriorul (a se vedea Tabelul nr. 2).

În mod normal, acestea sunt în permanență activate, și setate să lumineze intermitent, în cazul unui incident.

Lumini de orientare a căilor de evacuare

Lumina de orientare a căilor de evacuare este aprinsă la interior, are o suprafață luminoasă și este amplasată pe peretele tunelului.

Pe suprafața luminoasă sunt integrate două simboluri ale căilor de evacuare (dimensiunea simbolului iluminat de aprox. 35 x 40 cm fiecare care indică distanțele în [m] până la următoarea cale de evacuare (a se vedea

art. 155

și Figura 26).

Distanțele sunt rotunjite la următorii 5 m și se referă la intersecția dintre axa culoarului și axa căii de evacuare.

Suprafața luminoasă și simbolul căii de evacuare (a se vedea Figura nr.26) trebuie să fie iluminate conform SR EN 1838.

Partea inferioară a carcasei corpurilor de iluminat este prevăzută cu o sursă de lumină albă, care trebuie poziționată astfel încât să lumineze pasajul. Sursa de lumină preferată este LED.

Fluxul luminos trebuie să fie de cel puțin 1000 lm. Trebuie luate măsuri adecvate care să asigure că distribuția luminii pe axa longitudinală corespunde pasajului.

În caz de incendiu, trebuie să se activeze automat.

Panou de orientare a căilor de evacuare

Panourile de orientare a căilor de evacuare trebuie să fie dotate cu o folie retroreflectorizantă cu aceleași simboluri ca cele afișate pe lumina de orientare a căilor de evacuare.

Distanțele sunt rotunjite la următorii 5 m și se referă la intersecția dintre axa culoarului și axa căii de evacuare.

Sisteme de transmisie și control

Canalele vocale și informațiile (comenzi, mesaje, măsurători, numărători etc.) precum și a altor date trebuie transmise prin echipamente electronice moderne de transmisie.

Sistemele de transmisie și control sunt:

a)

Definite în funcție de cerințele de disponibilitate și de clasa de pericol, așa cum se arată în Tabelul nr. 1

b)

Alese și exploatate ținând seama în mod corespunzător de timpii de execuție maximi admiși ai mesajelor specifice sistemului menționat în Tabelul nr. 11.

Cerințe generale de performanță

În sistemele de transmisie, un dispozitiv periferic de control defect nu trebuie să afecteze transmisia de date a altor dispozitive de control.

Unitățile de control descentralizate trebuie să fie proiectate pentru optimizarea gestiunii de exploatare pentru diagnosticarea și parametrizarea la distanță.

Conexiunile cu CMT și COT/COT-s trebuie să stabilite prin intermediul unor interfețe și protocoale standardizate sau cel puțin deschise.

Structura sistemelor de transmisie

a)

Sistemele de transmisie constau în:

i.

Echipamente de transmisie, concepute ca

ii.

Sistem de transmisie pe zonă extinsă

iii.

Sistem de telecontrol

iv.

Sistem de transmisie internă la nivel de LAN sau de magistrală în teren

b)

Sistem de cabluri, conceput ca:

i.

Sistem de cabluri pe zonă extinsă cu cablu de fibră optică cu protecție metalică antirozătoare,

ii.

Sistem de cabluri intern cu cablu local de fibră optică cu protecție metalică antirozătoare sau cabluri locale de telecomunicații din cupru

c)

Sisteme fără fir, concepute ca:

i.

rețea fără fir (WIRELESS)

ii.

Rețea radio proprie

iii.

GSM/UMTS/HSDPA

Sunt posibile următoarele sisteme de transmisie:

a)

Sisteme de transmisie simple

b)

Sisteme de transmisie cu protecție

c)

Sisteme de transmisie internă, implementate în următoarele modele posibile:

i.

Sistem cu un singur inel în căi de cablu comune

ii.

Sistem cu un singur inel în căi de cablu divizate

iii.

Sistem cu inel dublu în căi de cablu divizate

În cazul în care dispozitivele sunt conectate în formă de inel, defecțiunile trebuie să poată fi detectate și trebuie să fie selectată automat o cale de înlocuire.

a)

Sisteme de transmisie pe zonă extinsă

i.

Ierarhie digitală sincronă (SDH), sisteme de transmisie cu protecție a căii și a puterii sau echivalent

ii.

ADSL sau altele

Redundanță

Solicitările de redundanță trebuie să răspundă cerințelor clasei de pericol conform Tabelul nr. 1 și trebuie să îndeplinească următoarele cerințe generale:

a)

Redundanța sistemului, implementată ca redundanță continuă în sisteme de cablu, echipamente de transmisie și aplicații

b)

Redundanța dispozitivelor, trebuie să se precizeze ce tip de redundanță a dispozitivului este necesar:

i.

Rece/așteptare: În cazul în care sistemul activ se defectează, este disponibil un sistem activ în așteptare cu aceleași caracteristici operaționale.

ii.

Cald/așteptare: Pe lângă sistemul activ, există un al doilea sistem în așteptare. De obicei, sincronizarea datelor este ciclică. În cazul în care sistemul activ se defectează, sistemul în așteptare preia funcționarea completă după actualizarea ultimei stări a datelor.

iii.

Fierbinte/așteptare: Achiziția și prelucrarea datelor din sistemul activ și din sistemul în așteptare se realizează simultan și independent unul de celălalt, datele fiind transmise exclusiv de la dispozitivul activ. În cazul unei erori, în mod ciclic, are loc o comutare "activă".

c)

Redundanța sistemului de cabluri, implementată ca redundanță în sistemul de cabluri (a se vedea

art.107 ). Sunt posibile următoarele redundanțe și pot fi selectate după cum se arată în Tabelul nr. 1:

i.

Redundanța căilor: Rutarea cablurilor pe căi fizice separate. Încă se pot folosi rețelele de zonă extinsă prin intermediul inelelor de zonă extinsă.

ii.

Redundanța cablurilor: Sunt disponibile două sau mai multe cabluri în același traseu de cablu pentru transmiterea semnalului

iii.

Redundanța fibrei: Sunt disponibile două sau mai multe fibre de cablu în același traseu de cablu pentru transmiterea semnalului.

Notă generală:

În ceea ce privește cald/așteptare și fierbinte/așteptare, ambele sisteme se monitorizează reciproc simultan cu ajutorul unor rutine de testare adecvate, astfel încât o defecțiune în celălalt sistem este detectată fără echivoc și sistemul de rezervă este activat automat.

Sistemul fierbinte/așteptare trebuie să aibă capacitate de schimbare la cald.

Cerințe generale de performanță

În general, toate datele necesare pentru controlul și optimizarea sistemului trebuie înregistrate și arhivate.

Dezvoltatorul sistemului trebuie să dezvăluie toate interfețele și formatele de date pentru a permite transferul de date către alte aplicații (a se vedea

art.107 ) și baze de date.

Ventilația tunelului

Per punct de măsurare:

a)

Valoarea medie a CO pe maxim 1 minut

b)

Valoarea medie a NOx pe maxim 1 minut

c)

Valoarea medie a vizibilității pe maxim 1 minut

d)

Viteza aerului în mod normal, valoarea medie pe o perioadă maximă de 30 s și direcția

e)

Viteza aerului în caz de incendiu, valoarea medie pe o perioadă maximă de 10 s și direcția

f)

Date de trafic: suma numărătorilor per 30 s

g)

Date de trafic: valoarea medie a vitezei per 30 s

Per secțiune de ventilație:

a)

Concentrația de substanță poluantă calculată

b)

Q-ACTUAL - fluxul de aer real

c)

Q-SET - fluxul de aer setat (dorit)

d)

Valori de corecție

Arhivarea datelor

Datele sunt prelucrate în funcție de comenzi, mesaje (mesaje de funcționare și de alerte), valori măsurate și numărate. Datele trebuie să includă marca temporală de mai jos, cu valoarea arhivei în:

Formatul de 24 de ore UTC: AAAA-LL-ZZThh: mm: ss, 00 ("T" ca separator între dată și oră)

Valori măsurate

Valorile măsurate sunt arhivate ca valori instantanee sau medii în unul sau mai multe fișiere, în general cu două zecimale.

Structura tabelară a valorilor măsurate:

a)

Ora (UTC);

b)

Stare;

c)

Denumirea variabilelor de proces;

d)

Unitate;

e)

Format de ieșire;

f)

Text lung;

g)

alte informații relevante pentru sistem

Valorile sunt tratate ca:

a)

Valoare online, constând în valoarea inițială sau valoarea de substituție și Offline necesară = valoarea de corecție

b)

Valoarea efectivă este fie valoarea inițială, fie valoarea de substituție.

c)

Valorile de substituție pot fi preluate de sistem, de operator sau de întregul sistem (cum ar fi al doilea punct de măsurare). Aceste valori de substituție sau de corecție trebuie marcate separat (E sau K).

Valoarea de substituție poate fi:

a)

valoarea efectivă

b)

valoarea constantă

c)

valoarea calculată sau statistică

Gestiunea datelor de arhivă

Datele colectate și înregistrate din subsecțiunile instalațiilor de tunel ar trebui, de preferință, să fie transmise la puncte centrale - cum ar fi CMT sau COT/COT-s - și arhivate pe suporturi de stocare digitală aferente.

Pentru alegerea mediilor de stocare utilizate în ceea ce privește arhivarea pe termen lung se ține cont de standardele tehnice comune, o durată de viață relativ lungă și un grad ridicat de fiabilitate.

Suporturile de stocare trebuie să fie dimensionate astfel încât să se garanteze furnizarea de date ("online") în sistemele de control pentru cel puțin 12 luni.

Este necesar exportul de date pentru arhivarea pe termen lung ("offline") pe o perioadă de până la 10 ani.

Trebuie să se asigure prelucrarea și evaluarea offline a datelor de arhivă exportate cu ajutorul unor programe standard (cum ar fi programele standard de tip foaie de calcul) și fără a fi necesară reimportarea în sistemele de control (online).

În sistemele de control (online), se vor genera serii de date comprimate din datele neprelucrate înregistrate - de preferință serii zilnice, săptămânale, lunare, anuale - și actualizate automat pe durata de viață a sistemului de control. Aceste serii de date comprimate trebuie păstrate în mod clar în sistemele de control al procesului (și pot fi astfel recuperate online în orice moment).

Datele care urmează să fie arhivate trebuie să fie stocate astfel încât să poată fi citite și prelucrate ulterior, independent de soluțiile software specifice furnizate de producători.

Pentru datele arhivate trebuie să se utilizeze formate de fișiere comune și standardizate.

Dezvoltatorul sistemului trebuie să dezvăluie structurile de date detaliate și descrierile pentru gestionarea internă a bazelor de date utilizate.

De preferință, bazele de date ar trebui să fie implementate în conformitate cu standardul SQL.

Arhivarea datelor de sistem în sistemele de baze de date trebuie structurată în așa fel încât, în timpul modificărilor operaționale ale sistemului (de exemplu, actualizarea sistemului de operare, schimbarea sistemului de baze de date, actualizarea sau schimbarea clienților de software pentru manipularea bazelor de date), utilizatorul să poată totuși migra cu ușurință datele arhivate în noile medii software.

Evaluarea și expedierea datelor

Toate orele de expediere a datelor trebuie să aibă un marcaj temporal care să indice ora locală în format 24 de ore AAAA-LL-ZZ T hh:mm:ss.

Trebuie să se asigure că este posibilă ieșirea datelor în format ASCII (format de fișier CSV cu punct și virgulă ca separator între câmpurile de date) prin intermediul unei interfețe de export și evaluarea sub formă de protocoale, tabele sau grafice.

Evaluări

Trebuie evaluate datele arhivate și trebuie inclusă reprezentarea curbelor de tendință cu ajutorul datelor de arhivă și online.

Fără a se limita la tip de evaluări,structura de evaluare și structura antetului de coloana, sistemul să aibă o rezerva de capacitate de 20%.

Structura de evaluare

O evaluare trebuie să cuprindă un antet de evaluare, numărul necesar de anteturi de coloană și valorile reale.

Antetul de evaluare include:

a)

Tipul de evaluare

b)

Denumirea tunelului

c)

Calendar aferent

Structura antetului de coloană

Un antet de coloană descrie parametrii valorilor individuale și trebuie să conțină următoarele informații minime și este de obicei arhivat în ordinea de mai jos:

Unitate; Loc; Denumirea sistemului; Grup (puncte de măsurare etc.)

Procese automate

Mesajele de alerte trebuie legate de comenzile următoarelor EOS:

a)

Controlul ventilației

b)

Controlul traficului

c)

Supraveghere video

d)

Înregistrarea imaginilor video

e)

Echipamente de stingere a incendiilor

f)

Iluminat

Mesajele de trebuie afișate în CMT și/sau COT/COT-s și semnalate acustic; trebuie asigurată perceptibilitatea până la confirmare.

Cabluri și linii

Trebuie respectate condițiile de funcționare și specificațiile tehnice de instalare în ceea ce privește traseul cablurilor conform Ghidului Tehnic AND 622.

Cablurile:

a)

în general, nu se amplasează în zona deschisă a tunelului sau în canelele de evacuare a aerului, cu excepția cazului în care sistemul o impune (radio, alarmă de incendiu, iluminat, acționare a clapetelor etc.).

b)

se așază în canalizația pasajelor de trecere, P-PT și P-VT, dacă este posibil, pentru a asigura siguranța operațională

c)

se instalează cu ajutorul unor conductoare neutre și de protecție separate (pentru cabluri sau linii electrice)

Liniile sunt instalate numai în sălile de operațiuni.

Cablurile din PVC pot fi așezate în:

a)

Conducte de alimentare

b)

Colectoare

c)

Zonele portalului

d)

Legături cu exteriorul

Cablurile și liniile fără halogen se instalează:

a)

În tunel

b)

în conducte de aer proaspăt

c)

în căile de evacuare

În circuitele instalațiilor pentru alimentarea echipamentelor a căror funcționare este necesară în caz de incendiu, se vor utiliza cabluri rezistente la foc, încercate conform SR EN 50200, SR EN 50577 și SR EN IEC 60331-1 și care să asigure continuitatea în alimentarea cu energie electrică și transmisia de semnal la minim 120 minute.

Trebuie utilizate separatoare pentru a izola cablurile cu structuri de izolație diferite, în cazul în care acestea urmează să fie instalate în canale de cablu comune în zona de conducere.Indiferent de integritatea izolației cablului, consolele sistemului de susținere a canalelor de cablu trebuie instalate la un interval de cel mult 1 m în tunel și 1,5 m în colectoare, în COT și COT-s.

Canalele de cablu care depășesc lățimea de 100 mm trebuie fixate pe ambele părți. Nu este necesar un test al sistemului de susținere a cablurilor pentru alocări în conformitate cu SR EN 50577.

Sistemele de conducte, jgheaburi și canale pentru cabluri trebuie compartimentate și etanșate structural prin bariere rezistente la foc în punctele de tranziție menționate mai jos. Această configurație trebuie să garanteze menținerea integrală a funcțiilor electrice și de date (clasa de rezistență E90, conform DIN 410212/SR EN 1366-3) pentru o durată de minimum 90 de minute în condiții de incendiu.

a)

Canalul de alimentare către fantele pentru cabluri

b)

Colector la carosabil sau la fantele din interiorul părții carosabile

c)

Canalul de alimentare/colector la NAU, NE, NH,CMT și COT/COT-s

Aspecte generale

Spațiile care duc în zona tunelului sunt închise de porți și uși, care trebuie să îndeplinească următoarele cerințe:

a)

Dimensiunile minime pentru spațiile libere de trecere vehicule/pietoni (a se vedea Tabelul nr. 12):

Tabelul nr. 12: Dimensiuni minime ale ușilor și porților

Lățime [cm]

Înălțime [cm]

P-VT

350

400

LEX

350

400

P-PT

100

220

LPE

100

220

NH

120 din două piese

200

b)

Clasele de rezistență la foc ale ușilor și porților (a se vedea Tabelul nr. 13):

Tabelul nr. 13: Clase de rezistență la foc ale ușilor și porților

Legătură cu zona de trafic parte carosabila

Legătură cu exteriorul

P-PT, LPE, P-VT (legătură transversală cu o ușă)

Ușă

EI_2 90-C_2

test special ținând cont de condițiile de mediu

P-PT, LPE, P-VT (sas/legătură transversală cu două uși)

Ușă

EI_2 60-C_2

-

P-VT, LEX (galerie de evacuare cu o ușă)

Poartă

EI_2 90

test special ținând cont de condițiile de mediu

P-VT, P-PT, LEX, LPE (galerie de evacuare cu două uși)

Poartă

EI_2 60

-

Ușă NAU

fără cerințe speciale

-

Cutie transformator

Ușă

EI_2 90

test special ținând cont de condițiile de mediu

Nișă pentru servicii de urgență(conține scheme,planuri etc.)

Ușă

nicio cerință

-

Nișă pentru servicii de urgență (accesibilă din ambele părți)

Ușă

EI_2 30

-

Acces la săli de operațiuni electrice

Ușă

EI_2 90-C_2

test special ținând cont de condițiile de mediu

Acces la canale de aerisire și între conducte de aer proaspăt și de evacuare

Ușă

EI_2 90-S

test special ținând cont de condițiile de mediu

Acces la canal tehnic

Ușă

EI_2 90-C_2

test special ținând cont de condițiile de mediu

Ieșirea cablului din canalul de alimentare sau canalul tehnic către nișe, fante sau partea carosabilă

Perete de compartimentare

E 90

-

Deschideri de serviciu pentru transportul materialelor în canalele de aerisire

EI_2

90-S

-

Ușile și porțile de acces la zona de evacuare sunt din oțel inoxidabil (conform

art. 157 ).

Ușile și porțile de la P-PT, P-VT-LPE și LEX sunt proiectate să fie monitorizate prin senzorul de contact al ușii.

Sarcina de compresie și de aspirație a ușilor, porților, inclusiv amortizoarele încorporate, fațadele și altele asemenea trebuie să reziste la diferențe de presiune de până la 2.000 Pa care apar în cazul undelor de șoc bruște.

Trebuie luate în considerare sarcini de compresie mai mari, dacă este cazul, în funcție de proiect.

Acolo unde este cazul,ușile din canalele de aerisire trebuie să fie etanșe, ținând cont de sarcina de compresie și de aspirație.

Uși de evacuare

Pe direcția de evacuare, ușile care pot fi deschise în direcția de evacuare trebuie proiectate fără praguri înalte (înălțime < 3 cm).

Ușile de la P-PT, P-VT LPE și LEX orientate spre direcția de evacuare au culoarea VERDE (RAL 6032), iar pe partea opusă culoarea GRI (RAL 9016) sau anodizat.

Ușile pietonale de trecere prin peretele despărțitor dintre doua galerii (de exemplu tuneluri tip cut & cover) trebuie să fie prevăzute cu sticlă rezistentă la foc (dimensiuni minime de 75 x 85 cm, cu o înălțime a marginii inferioare de 1,20 m) și conforme cu SR EN 14351 și SR EN 16034.

Forța necesară pentru a deschide ușa de evacuare nu trebuie să depășească 100 N.

După caz, trebuie instalat un mecanism de reducere a presiunii sau un dispozitiv de deschidere:

a)

Ușile trebuie etichetate cu semnele corespunzătoare pentru căile de evacuare, cu semnul de salvare "Ieșire de urgență", E001 sau E002, în conformitate cu SR EN ISO 7010 (a se vedea Figura nr.28), folosind materiale care prezintă o luminozitate de lungă durată în conformitate cu SR ISO 3864-1,2,3,4 și un format minim de cel puțin 75 x 75 cm.

b)

Ușile de evacuare la P-PT, P-VT, LPE și LEX trebuie să aibă o încuietoare de ușă anti-panică cu o bară anti-panică orizontală (a se vedea Figura nr.19, Figura nr.20, Figura nr.21); partea de împingere trebuie să fie marcată clar cu o săgeata.

c)

Ușile către spațiile de operațiuni trebuie să aibă garnituri duble, cu patru fețe, pe toată circumferința și cu un dispozitiv de autoînchidere a ușilor; în plus, ușile pentru punctele de lucru electrice trebuie să fie prevăzute cu bară anti-panică.

d)

Trebuie să se utilizeze sticlă securizată.

Figura nr. 17: NHF, vedere

Figura nr. 18: NHF, vedere

Figura nr. 19: P-PT, vedere

Figura nr. 20: Construcție deschisă la P-PT, vedere

Figura nr. 21: la P-VT, vedere

Sistem de transport pentru acces la puț

În general, pentru inspecții și activități de reparare trebuie prevăzut un sistem de transport pentru puțuri cu înălțimi de 20 m sau mai mari, în funcție de opțiunile de acces.

În timpul planificării trebuie să se țină cont de următoarele caracteristici:

a)

Este necesar un sistem comun de transport pentru puțurile comune de aer proaspăt și de aer evacuat

b)

Trebuie reduse la minim piesele care urmează să fie instalate în puț

c)

Cușca transportoare trebuie să se deplaseze cu cel puțin 20 m/min

d)

Trebuie prevăzute puncte de acces la baza și la capul puțului

e)

Trebuie avută în vedere coborârea în siguranță a cuștii transportoare prin aerisirea manuală a unui sistem de frânare

f)

Pe lângă un sistem de iluminat integrat în cușca transportoare, trebuie prevăzută o lanternă cu baterii.

g)

Trebuie asigurată comunicarea vocală între cușca transportoare și sala cu utilaje.

h)

Trebuie pregătite măsuri de salvare în cazul unei avarii complete a sistemului

i)

Trebuie monitorizate ușile și porțile de acces

j)

Sistemele de transport ale puțului cu acționare prin cablu trebuie să aibă înfășurare mono-strat

k)

Sistemul de ventilație trebuie scos din funcțiune atunci când transportorul puțului este pornit

l)

Sistemele de transport ale puțului trebuie să fie aprobate de un centru de testare autorizat înainte de punerea în funcțiune

m)

Se aplică reglementările privind siguranța și securitatea muncii

Sistemele de barieră sunt utilizate împreună cu semafoarele pentru a opri traficul înainte de intrarea în tunel atunci când se aprinde culoarea roșie a semaforului.

În funcție de condițiile locale, trebuie instalate bariere orizontale sau verticale cu acționare electromotoare.

Amplasarea și acționarea barierelor trebuie să permită totuși intrarea în tunel a vehiculelor de urgentă și a vehiculelor de exploatare.

Sistemele de barieră vor fi monitorizate prin sisteme video.

Proiectare tehnică

Se vor folosi semibariere pentru ambele benzi ale sensului de deplasare.Acestea se montează înainte și după zona de întoarcere la intrările în tunel.

Brațul de barieră trebuie să fie proiectat ca un profil metalic ușor închis cu benzi retroreflectorizante roșii și albe și, în general, cu lumini LED roșii și galbene (a se vedea Figura nr.22). Trebuie prevăzut un punct de rupere prestabilit pe brațul barierei.

Înălțimea marginii superioare a brațului în poziție închisă trebuie să fie între 0,8 m și 1,2 m deasupra zonei de trafic din zona de trecere a barierei.

Fiecare jumătate de barieră are propria acționare. Dispozitivele de acționare trebuie să poată rezista la deschiderea și închiderea consecutivă a barierelor, în toate condițiile de mediu.

Sistemul de barieră trebuie să permită un timp de închidere a barierei de cel mult 10 secunde.

Funcționalitate

Brațul barierei trebuie să se închidă de la distanță/automat imediat ce apare un incident ce necesită închiderea tunelului.

Pe lângă o procedură de închidere declanșată automat sau manual, trebuie să se asigure că procesul de închidere poate fi întrerupt sau că bariera poate fi redeschisă în orice moment de către un centru de control de nivel superior (CMT, COT/COT-s).

Luminile galbene de avertizare vor clipi în timpul unei operațiuni de închidere sau de deschidere.

Luminile roșii de avertizare sunt aprinse în mod constant în timpul funcționării continue atunci când brațul este în poziția închis. În stare de repaus/când tunelul este liber, toate luminile de avertizare sunt dezactivate.

Elementele de comandă trebuie să fie prevăzute într-un loc adecvat sau pe caseta de acționare pentru operarea manuală la fața locului.

Figura nr. 22: Vedere exemplificativă a unei semibariere

Clădire operațională tunel (COT)

COT trebuie să dispună de camere separate pentru următoarele instalații, în funcție de EOS:

a)

aparataj de comutare de tensiune medie

b)

Transformatoare, transformatoare speciale etc.

c)

Bateriile sursei de alimentare de urgență cu alimentare neîntreruptă sau întreruperi de scurtă durată (de la aproximativ 10 kVA)

d)

Generator de urgență cu AAR (anclanșare automată a rezervei)

e)

Rezervor de combustibil pentru alimentarea de urgență

f)

Cameră comună pentru echipamente de joasă tensiune și de siguranță, echipamente de comunicare și transmisie

g)

Spațiu pentru dispozitivele necesare operatorilor de rețele mobile, în funcție de cerere

În camere se intră, de preferință, direct din exterior sau prin coridoare.

Trebuie stabilite cantitățile de căldură reziduală ale instalațiilor și trebuie luate măsurile corespunzătoare (ventilație/răcire), astfel încât să nu se depășească temperaturile ambiante necesare pentru echipamente și sisteme.

Centrul de operațiuni (COT/COT-s)

Un COT/COT-s include spațiile aferente proiectului, spațiile suplimentare, inclusiv instalațiile de monitorizare și instalațiile sanitare.

Toate componentele echipamentului trebuie să fie instalate în dulapuri cu uși.

Dispozitivele trebuie adăpostite în vederea monitorizării în dulap de echipamente de tip rack și va include cel puțin următoarele echipamente:

a)

Unitate de control pentru gestionarea apelurilor de urgență

b)

Calculator (unitate ca soluție autonomă, în conformitate cu stadiul actual al tehnicii), minim 3 ecrane, tastatură și mouse pentru operarea sistemului

c)

Echipamente pentru operarea sistemelor de telefonie de urgență, radio tunel, sistem de adresare publică

d)

Sistem de aparate de comutare de tensiune medie

e)

Transformatoare, transformatoare speciale etc.

f)

Bateriile sursei de alimentare de urgență cu alimentare neîntreruptă sau întreruperi de scurtă durată (de la aproximativ 10 kVA)

g)

Alimentare de urgență cu timp de întrerupere

h)

Rezervor de combustibil pentru alimentarea de urgență

i)

Distribuție de energie (rețea electrică și energie de urgență)

Accesul în camere se face direct din exterior sau prin coridoare. Nu este permis accesul din tunel.

Trebuie stabilite cantitățile de căldură reziduală ale instalațiilor și trebuie luate măsurile corespunzătoare (ventilație/răcire), astfel încât să nu se depășească temperaturile ambiante necesare pentru echipamente și sisteme, având în vedere principiile redundanței pentru aceste echipamente.

Centrul de Management al Traficului (CMT)

CMT dispune de spații proprii pentru următoarele instalații și funcții:

a)

Supraveghere, vizualizare și operare

b)

Calculatoare, server, înregistrare parametri, transfer de informații

c)

Alimentare de urgență cu timp de întrerupere

d)

Distribuție de energie (rețea electrică și energie de urgență)

Configurația echipamentelor din camera de monitorizare și vizualizare trebuie să permită o gestionare optimă prin selectarea echipamentelor și a componentelor de vizualizare adecvate, în conformitate cu reglementările ergonomice, acustice și de ventilație, precum și cu legile generale aplicabile (legislația privind protecția angajaților).

Echipamentele din zona de supraveghere trebuie reduse la minim din motive de claritate și operativitate; trebuie să se ia în considerare următoarele:

a)

Funcționare cu unul sau mai mulți utilizatori, în funcție de obiect

b)

Calculatoare și tastaturi pentru operatori cu maxim 4 ecrane pe post de lucru operator

c)

Programe standard pentru procesare de text și calcul tabelar

d)

Implementarea rețelei pentru vizualizare și calculatoare

e)

Protocoale de rețea standard (precum IP)

f)

Componente active de rețea (cum ar fi un switch/router)

g)

Cablare în formă de stea pentru toate componentele calculatoarelor din cadrul CMT

h)

Unitate de control cu receptor pentru apelul de urgență al tuturor tunelurilor care urmează să fie monitorizate și al zonei în aer liber

i)

Unitate de control pentru instalația telefonică cu receptor

j)

Unitate de control și receptor pentru sistemul radio pentru tuneluri

k)

Sistem de vizualizare de tip Video-wall cu minim 2x3x55 inch monitoare.

l)

Semnalele de imagine trebuie să fie direcționate prin intermediul unei unități de colectare a imaginilor partajate (matrice de comutare) sau prin intermediul unui dispozitiv de tip Joystick/mouse/tastatură.

m)

Activarea de pe ecran a oricăror camere pe monitoare liber selectabile

n)

Înregistrare vocală automată pentru apelurile de urgență

o)

Înregistrarea automată a imaginilor video pentru alarme (a se vedea Tabelul nr. 1)

p)

Integrarea sistemelor speciale în sistemul general (SCADA)

În cadrul CMT, vizualizarea stării sistemului și comanda sistemelor trebuie să dispună de o interfață utilizator uniformă.

Unitatea de control pentru gestionarea apelurilor de urgență și stațiile de comutare a comunicațiilor din sistemul de telefonie trebuie să fie în conformitate cu standardele aplicabile.

Trebuie stabilite cantitățile de căldură reziduală ale instalațiilor și trebuie luate măsurile corespunzătoare (ventilație/răcire), astfel încât să nu se depășească temperaturile ambiante necesare pentru echipamente și sisteme, având în vedere principiile redundanței pentru aceste echipamente (minim 2 echipamente pentru climatizare).

Teste de funcționare

După ce toate sistemele sunt funcționale, trebuie să se realizeze teste, care includ de obicei o fază fără trafic și o fază cu deschidere la trafic.

Trebuie să se stabilească domeniul de aplicare și procedurile pentru teste de funcționare.

În timpul funcționării de probă, trebuie verificate și înregistrate funcțiile sistemelor individuale și interacțiunea acestora.

Testele de fum și de incendiu în conformitate cu Ghidul Tehnic AND 624, Capitolul VII - Teste anti-incendiu au loc ca parte a operațiunii de testare.