Decizie · Curtea Constituțională

Decizia nr. 271/2026

referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 21 alin. (6) , ale art. 31 alin. (3^1) și ale art. 33 alin. (4) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, astfel cum au fost modificate, respectiv introduse prin art. I pct. 2 și 3 din Legea nr. 219/2020 pentru modificarea și completarea Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România

prezumat în vigoare

Data actului: 26 martie 2026
Emitent: Curtea Constituțională
Publicat în: Monitorul Oficial nr. 689 din 20 august 2026
Citează: 17 acte
Structură: 1 articol · 44.418 caractere
Sursă: legislatie.just.ro

Legături cu alte acte

Ce face acest act

Are ca temei 1

Legea nr. 47/1992 18 mai 1992 (prevederi anume) privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale

Elena-Simina Tănăsescu

- președinte

Asztalos Csaba-Ferenc

- judecător

Mihai Busuioc

- judecător

Mihaela Ciochină

- judecător

Cristian Deliorga

- judecător

Dacian-Cosmin Dragoș

- judecător

Dimitrie-Bogdan Licu

- judecător

Laura-Iuliana Scântei

- judecător

Gheorghe Stan

- judecător

Valentina Bărbățeanu

- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan Laurențiu Sorescu.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. I pct. 1 din Legea nr. 219/2020

pentru modificarea și completarea

Legii nr. 165/2013

privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, excepție ridicată, din oficiu, de Tribunalul București - Secția a III-a civilă în Dosarul nr. 37.150/3/2018 și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.516D/2020.

La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.

Președintele Curții dispune să se facă apelul și în dosarele nr. 2.517D/2020, nr. 3D/2021, nr. 267D/2021, nr. 268D/2021, nr. 269D/2021, nr. 363D/2021, nr. 373D/2021, nr. 374D/2021, nr. 377D/2021, nr. 385D/2021, nr. 444D/2021, nr. 502D/2021, nr. 503D/2021, nr. 572D/2021, nr. 666D/2021, nr. 697D/2021, nr. 735D/2021, nr. 751D/2021, nr. 753D/2021, nr. 763D/2021, nr. 846D/2021, nr. 1.001D/2021, nr. 1.139D/2021, nr. 1.140D/2021, nr. 1.167D/2021, nr. 1.210D/2021, nr. 1.224D/2021, nr. 1.293D/2021, nr. 1.294D/2021, nr. 1.296D/2021, nr. 1.398D/2021, nr. 1.399D/2021, nr. 1.761D/2021, nr. 1.906D/2021, nr. 1.908D/2021, nr. 1.928D/2021, nr. 1.969D/2021, nr. 1.971D/2021, nr. 2.102D/2021, nr. 2.298D/2021, nr. 2.299D/2021, nr. 2.573D/2021, nr. 2.626D/2021, nr. 2.627D/2021, nr. 2.628D/2021, nr. 2.639D/2021 și nr. 243D/2022, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a acelorași prevederi de lege, a prevederilor

art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013

privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, astfel cum au fost modificate prin

art. I pct. 1 din Legea nr. 219/2020 , precum și ale art. I, în integralitatea sa, din

Legea nr. 219/2020 , excepție ridicată de aceeași instanță, din oficiu, în Dosarul nr. 40.869/3/2018, de Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor în dosarele nr. 36.368/3/2018, nr. 29.058/3/2018, nr. 20.564/3/2018, nr. 40.266/3/2018, nr. 25.698/3/2018 și nr. 26.804/3/2018 ale Curții de Apel București - Secția a IV-a civilă, în Dosarul nr. 195/119/2020 al Curții de Apel Brașov - Secția civilă, în dosarele nr. 35.875/3/2018, nr. 12.202/3/2018, nr. 11.932/3/2018, nr. 6.818/3/2019, nr. 38.790/3/2018, nr. 19.872/3/2018, nr. 26.974/3/2018, nr. 5.882/3/2019, nr. 18.357/3/2018 și nr. 15.127/3/2018 ale Curții de Apel București - Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și familie, în Dosarul nr. 2.402/101/2019 al Curții de Apel Craiova - Secția I civilă, în dosarele nr. 2.023/90/2019 și nr. 136/90/2020 ale Tribunalului Vâlcea - Secția I civilă, în dosarele nr. 22.788/3/2020, nr. 9.607/3/2020 și nr. 7.582/3/2020 ale Tribunalului București - Secția a III-a civilă, în dosarele nr. 20.820/3/2020 și nr. 24.671/3/2020 ale Tribunalului București - Secția a IV-a civilă, în Dosarul nr. 2.405/114/2019 al Tribunalului Buzău - Secția I civilă, în Dosarul nr. 1.415/114/2019 al Curții de Apel Ploiești - Secția I civilă, în Dosarul nr. 2.974/111/2020 al Tribunalului Bihor - Secția I civilă, în Dosarul nr. 4.733/118/2020 al Tribunalului Constanța - Secția I civilă, în dosarele nr. 1.061/117/2020, nr. 114/117/2020 și nr. 1.566/117/2020 ale Curții de Apel Cluj - Secția I civilă, în Dosarul nr. 1.770/122/2019 al Tribunalului Giurgiu - Secția civilă, de Curtea de Apel București - Secția a IV-a civilă, din oficiu, în dosarele nr. 13.495/3/2018, nr. 39.500/3/2018, nr. 25.199/3/2018, nr. 41.312/3/2018, nr. 25.157/3/2018**, nr. 38.027/3/2018, nr. 22.010/3/2018, nr. 40.417/3/2018, nr. 44.414/3/2018, nr. 25.013/3/2018, nr. 41.592/3/2018 și nr. 3.723/3/2019 și de Kemenes Lidia Dora, Kemenes Gyorgy și Tartzal Krisztina Gyopar în Dosarul nr. 42.108/3/2018 al Tribunalului București - Secția a III-a civilă.

La apelul nominal se prezintă, pentru Florin Sora, parte în Dosarul nr. 1.969D/2021, doamna avocat Maria Plaveti, în calitate de apărător ales, cu împuternicire avocațială depusă la dosarul cauzei. Se constată lipsa celorlalte părți. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. Magistratul-asistent referă asupra faptului că, în același Dosar nr. 1.969D/2021, partea Florin Sora a transmis și note scrise prin care, în esență, solicită respingerea excepției de neconstituționalitate.

Având în vedere obiectul excepției de neconstituționalitate din dosarele mai sus menționate, Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor antereferite. Partea prezentă prin reprezentant ales și reprezentantul Ministerului Public sunt de acord cu măsura propusă. Curtea, în temeiul dispozițiilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea dosarelor nr. 2.517D/2020, nr. 3D/2021, nr. 267D/2021, nr. 268D/2021,

nr. 269D/2021, nr. 363D/2021, nr. 373D/2021, nr. 374D/2021, nr. 377D/2021, nr. 385D/2021, nr. 444D/2021, nr. 502D/2021, nr. 503D/2021, nr. 572D/2021, nr. 666D/2021, nr. 697D/2021, nr. 735D/2021, nr. 751D/2021, nr. 753D/2021, nr. 763D/2021, nr. 846D/2021, nr. 1.001D/2021, nr. 1.139D/2021, nr. 1.140D/2021, nr. 1.167D/2021, nr. 1.210D/2021, nr. 1.224D/2021, nr. 1.293D/2021, nr. 1.294D/2021, nr. 1.296D/2021, nr. 1.398D/2021, nr. 1.399D/2021, nr. 1.761D/2021, nr. 1.906D/2021, nr. 1.908D/2021, nr. 1.928D/2021, nr. 1.969D/2021, nr. 1.971D/2021, nr. 2.102D/2021, nr. 2.298D/2021, nr. 2.299D/2021, nr. 2.573D/2021, nr. 2.626D/2021, nr. 2.627D/2021, nr. 2.628D/2021, nr. 2.639D/2021 și nr. 243D/2022 la Dosarul nr. 2.516D/2020, care a fost primul înregistrat.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul apărătorului ales al părții din Dosarul nr. 1.969D/2021, care, în ceea ce privește excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. I pct. 1 din Legea nr. 219/2020

și ale

art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 , astfel cum acestea din urmă au fost modificate prin dispozițiile legale anterior menționate, pune concluzii de respingere, ca devenită inadmisibilă, a acestei excepții, iar în ceea ce privește excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. I pct. 2

și

3 din Legea nr. 219/2020 , solicită respingerea ca inadmisibilă, întrucât lipsește legătura dispozițiilor legale criticate cu soluționarea cauzei în care această excepție a fost invocată.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca devenită inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate a prevederilor

art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 , astfel cum au fost modificate prin

art. I pct. 1 din Legea nr. 219/2020 , ținând cont de dispozițiile

art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992

și de faptul că instanța de contencios constituțional a constatat deja, prin

Decizia nr. 189 din 18 martie 2021 , neconstituționalitatea acestora, precum și de datele la care Curtea Constituțională a fost sesizată cu soluționarea excepției de neconstituționalitate. Totodată, pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate a prevederilor

art. I pct. 2

și

3 din Legea nr. 219/2020 , întrucât aceasta nu îndeplinește condiția prevăzută de

art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992

referitoare la legătura prevederilor legale criticate cu soluționarea cauzei.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarelor, reține următoarele:

Prin încheierile din 11 decembrie 2020, 27 noiembrie 2020, 5 februarie 2021, 9 februarie 2021 și 21 ianuarie 2021 și prin Sentința civilă nr. 561 din 8 aprilie 2021, pronunțate în dosarele nr. 37.150/3/2018, nr. 40.869/3/2018, nr. 22.788/3/2020, nr. 42.108/3/2018, nr. 9.607/3/2020 și, respectiv, nr. 7.582/3/2020, Tribunalul București - Secția a III-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. I pct. 1 din Legea nr. 219/2020

pentru modificarea și completarea Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, precum și a prevederilor

art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013

art. I pct. 1 din Legea nr. 219/2020

(dosarele Curții Constituționale nr. 2.516D/2020, nr. 2.517D/2020, nr. 572D/2021, nr. 1.167D/2021, nr. 1.293D/2021 și nr. 1.906D/2021).

Prin încheierile din 7 decembrie 2020, 15 decembrie 2020, 21 ianuarie 2021, 25 ianuarie 2021, 8 februarie 2021, 9 februarie 2021, 18 februarie 2021, 8 martie 2021, 29 martie 2021, 30 martie 2021, 5 aprilie 2021, precum și prin Decizia nr 1.737A din 8 decembrie 2020, pronunțate în dosarele nr. 36.368/3/2018, nr. 13.495/3/2018, nr. 39.500/3/2018, nr. 25.199/3/2018, nr. 41.312/3/2018, nr. 29.058/3/2018, nr. 20.564/3/2018, nr. 40.266/3/2018, nr. 25.157/3/2018**, nr. 38.027/3/2018, nr. 22.010/3/2018, nr. 25.698/3/2018, nr. 40.417/3/2018, nr. 44.414/3/2018, nr. 25.013/3/2018, nr. 41.592/3/2018, nr. 3.723/3/2019 și nr. 26.804/3/2018, Curtea de Apel București - Secția a IV-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a acelorași prevederi legale, precum și a prevederilor

art. I din Legea nr. 219/2020 , în integralitatea sa (dosarele Curții Constituționale nr. 3D/2021, nr. 267D/2021, nr. 268D/2021, nr. 363D/2021, nr. 374D/2021, nr. 385D/2021, nr. 751D/2021, nr. 753D/2021, nr. 1.139D/2021, nr. 1.140D/2021, nr. 1.399D/2021, nr. 1.928D/2021 nr. 2.102D/2021, nr. 2.573D/2021, nr. 2.626D/2021, nr. 2.627D/2021, nr. 2.628D/2021 și nr. 243D/2022).

10.

Prin Încheierea din 21 ianuarie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 195/119/2020, Curtea de Apel Brașov - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. I pct. 1 din Legea nr. 219/2020

(Dosarul Curții Constituționale nr. 269D/2021).

11.

Prin încheierile din 11 ianuarie 2021, 15 ianuarie 2021, 22 ianuarie 2021 și din 17 martie 2021, prin Decizia civilă nr. 126A din 29 ianuarie 2021, prin încheierile din 25 ianuarie 2021, 29 ianuarie 2021 și 8 martie 2021, prin Decizia civilă nr. 378A din 5 martie 2021, precum și prin Încheierea din 19 martie 2021, pronunțate în dosarele nr. 35.875/3/2018, nr. 12.202/3/2018, nr. 11.932/3/2018, nr. 6.818/3/2019, nr. 38.790/3/2018, nr. 19.872/3/2018, nr. 26.974/3/2018, nr. 5.882/3/2019, nr. 18.357/3/2018 și, respectiv, nr. 15.127/3/2018, Curtea de Apel București - Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și familie a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. I pct. 1 din Legea nr. 219/2020 , ale

art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 , astfel cum au fost modificate prin

art. I pct. 1 din Legea nr. 219/2020 , precum și ale

art. I din Legea nr. 219/2020

(dosarele Curții Constituționale nr. 373D/2021, nr. 377D/2021, nr. 735D/2021, nr. 1.294D/2021, nr. 1.296D/2021, nr. 1.969D/2021, nr. 1.971D/2021, nr. 2.298D/2021, nr. 2.299D/2021 și nr. 2.639D/2021).

12.

Prin Încheierea din 2 februarie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 2.402/101/2019, Curtea de Apel Craiova - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. I din Legea nr. 219/2020

(Dosarul Curții Constituționale nr. 444D/2021).

13.

Prin încheierile din 4 februarie 2021, pronunțate în dosarele nr. 2.023/90/2019 și nr. 136/90/2020, Tribunalul Vâlcea - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. I pct. 1 din Legea nr. 219/2020

(dosarele Curții Constituționale nr. 502D/2021 și nr. 503D/2021).

14.

Prin încheierile din 12 februarie 2021 și 16 martie 2021, pronunțate în dosarele nr. 20.820/3/2020 și, respectiv, nr. 24.671/3/2020, Tribunalul București - Secția a IV-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. I pct. 1 din Legea nr. 219/2020 , precum și, distinct, ale art. I din aceeași lege

(dosarele Curții Constituționale nr. 666D/2021 și nr. 1.001D/2021).

15.

Prin Încheierea din 15 februarie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 2.405/114/2019, Tribunalul Buzău - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. I din Legea nr. 219/2020

(Dosarul Curții Constituționale nr. 697D/2021).

16.

Prin Încheierea din 18 februarie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 1.415/114/2019, Curtea de Apel Ploiești - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. I pct. 1 din Legea nr. 219/2020

(Dosarul Curții Constituționale nr. 763D/2021).

17.

Prin Încheierea din 26 februarie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 2.974/111/2020, Tribunalul Bihor - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. I din Legea nr. 219/2020

(Dosarul Curții Constituționale nr. 846D/2021).

18.

Prin Încheierea din 1 martie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 4.733/118/2020, Tribunalul Constanța - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. I din Legea nr. 219/2020

(Dosarul Curții Constituționale nr. 1.210D/2021).

19.

Prin încheierile din 16 martie 2021, 17 martie 2021 și 4 martie 2021, pronunțate în dosarele nr. 1.061/117/2020, nr. 114/117/2020 și, respectiv, nr. 1.566/117/2020, Curtea de Apel Cluj - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. I din Legea nr. 219/2020

(dosarele Curții Constituționale nr. 1.224D/2021, nr. 1.398D/2021 și nr. 1.761D/2021).

20.

Prin Încheierea din 30 martie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 1.770/122/2019, Tribunalul Giurgiu - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. I din Legea nr. 219/2020

(Dosarul Curții Constituționale nr. 1.908D/2021).

21.

Excepția a fost ridicată de Tribunalul București - Secția a III-a civilă, din oficiu, de Curtea de Apel București - Secția a IV-a civilă, din oficiu, de Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor și de Kemenes Lidia Dora, Kemenes Gyorgy și Tartzal Krisztina Gyopar în cauze având ca obiect, după caz, soluționarea cererilor de acordare de măsuri compensatorii și stabilirea de către instanțe a punctelor aferente valorii imobilelor preluate abuziv de statul român în perioada comunistă și pentru care se solicită despăgubiri, în acord cu

art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 , respectiv soluționarea cererilor de obligare a Comisiei Naționale pentru Compensarea Imobilelor la anularea unor decizii de invalidare sau validare parțială și la emiterea unor noi decizii de validare și de compensare prin puncte a valorii unor imobile solicitate în temeiul legilor reparatorii.

22.

În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorii acesteia fac referire la

Decizia nr. 725 din 7 octombrie 2020 , prin care Curtea Constituțională, în urma exercitării controlului de constituționalitate a priori asupra Legii privind adoptarea

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 72/2020

pentru suspendarea aplicării prevederilor

art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013

privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România și instituirea unor măsuri tranzitorii, a admis sesizarea de neconstituționalitate și a constatat că legea menționată este neconstituțională în ansamblul său. Arată că, prin

art. I pct. 1 din Legea nr. 219/2020 , legiuitorul a adoptat aceeași soluție legislativă, utilizând doar o inversare a tezelor, sintagma „prin excepție“ cuprinzând aceeași categorie de persoane care reprezenta regula în textul de lege declarat neconstituțional. Ca atare, s-a menținut diferența de tratament instituită prin proiectul legii de aprobare a

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 72/2020 . Având în vedere că cesionarii de drepturi de compensare sunt deja supuși restricției prevăzute de

art. 24 alin. (2) din Legea nr. 165/2013

cu privire la întinderea drepturilor acestora, nu este justificată și o limită pentru baza de calcul al drepturilor lor, respectiv al valorii imobilelor ce formează obiect al măsurilor compensatorii prin echivalent. De asemenea, reluarea unor dispoziții în privința cărora Curtea Constituțională a constatat neconstituționalitatea este de natură să înfrângă

art. 147 din Constituție , care instituie efectul obligatoriu al deciziilor Curții Constituționale. Totodată, se creează premisele încălcării

art. 16 din Legea fundamentală

în raport cu persoanele în favoarea cărora au fost emise deciziile de compensare devenite definitive prin necontestare sau prin soluționarea definitivă a litigiilor în temeiul

art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 , modificat prin

Legea nr. 111/2017

privind aprobarea

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 98/2016

pentru prorogarea unor termene, instituirea unor noi termene, privind unele măsuri pentru finalizarea activităților cuprinse în contractele încheiate în cadrul

Acordului de împrumut

dintre România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare pentru finanțarea Proiectului privind reforma sistemului judiciar, semnat la București la 27 ianuarie 2006, ratificat prin

Legea nr. 205/2006 , precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative.

23.

Se mai susține că prevederile

art. I din Legea nr. 219/2020

încalcă și dispozițiile

art. 1 alin. (3)

și

(5) din Constituție

din perspectiva principiului securității raporturilor juridice, întrucât creează dificultăți de interpretare, cu consecința încetinirii sau chiar a blocării procesului de restituire. Totodată, nu asigură un sistem unitar de despăgubiri, modificarea succesivă a grilelor întârziind procesul de soluționare a dosarelor de despăgubire, iar noua modalitate de evaluare a proprietăților care formează obiectul cererilor de restituire nu oferă elementul de previzibilitate necesar unei evaluări echitabile, grilele notariale fiind în continuă fluctuație.

24.

Se mai arată că

Legea nr. 219/2020

este criticabilă și prin prisma faptului că persoanele îndreptățite, foști proprietari sau moștenitorii acestora, beneficiază de un cuantum al punctelor compensatorii diferit, condiționat de două situații distincte, independente de voința lor, după cum statul român a tranzacționat sau nu dreptul de proprietate asupra imobilului după preluare. Norma este criticabilă și din perspectiva tehnicii legislative, întrucât nu lămurește noțiunea de „tranzacționare“ a dreptului de proprietate. De asemenea, s-ar crea dificultăți de interpretare a prevederilor

art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013

în situația în care fostul proprietar sau moștenitorii acestuia ar conveni desființarea convenției prin care au înstrăinat dreptul de despăgubire unor terțe persoane, întrucât nu se cunoaște la care grilă se poate recurge pentru calcularea punctelor acordate în compensare.

25.

Curtea de Apel Brașov - Secția civilă, Curtea de Apel București - Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și familie, Curtea de Apel București - Secția a IV-a civilă, Curtea de Apel Cluj - Secția I civilă, Curtea de Apel Craiova - Secția I civilă, Tribunalul București - Secția a III-a civilă, Tribunalul Buzău - Secția I civilă, Tribunalul Constanța - Secția I civilă, Tribunalul Giurgiu - Secția civilă și Tribunalul Vâlcea - Secția I civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este întemeiată. Succesiunea, în decursul unui singur an, a trei evenimente legislative de modificare, completare și suspendare temporară a unei dispoziții legale de drept substanțial, aplicabilă - în forma dată de fiecare asemenea eveniment - de la momentul intervenirii acestuia atât situațiilor juridice în curs de desfășurare, cât și celor viitoare, reprezintă o nesocotire a obligației pozitive a legiuitorului de a elabora un cadru legal stabil și previzibil, care să asigure securitatea juridică a circuitului juridic civil și să constituie premisa exercitării drepturilor fundamentale garantate prin Constituție. Se face referire și la

Decizia Curții Constituționale nr. 725 din 7 octombrie 2020 .

26.

Curtea de Apel Ploiești - Secția I civilă consideră că textul de lege criticat este constituțional, invocând, în acest sens, jurisprudența Curții Constituționale și a Curții Europene a Drepturilor Omului referitoare la modalitatea în care legiuitorul român a înțeles să reglementeze modalitatea de stabilire a despăgubirilor cuvenite conform legislației reparatorii adoptate.

27.

Tribunalul Bihor - Secția I civilă și Tribunalul București - Secția a IV-a civilă, contrar

art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 , nu și-au exprimat opinia cu privire la excepția de neconstituționalitate.

28.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , actele de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

29.

Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă, având în vedere soluțiile pronunțate de Curtea Constituțională prin

Decizia nr. 725 din 7 octombrie 2020

și

Decizia nr. 189 din 18 martie 2021 .

30.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând actele de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, notele scrise transmise, susținerile orale ale reprezentantului părții din Dosarul nr. 1.969D/2021, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile

Constituției , precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

31.

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor

art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale

art. 1 alin. (2) , ale

art. 2 ,

3 ,

și

29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

32.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie, potrivit actelor de sesizare, prevederile

art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013

privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 278 din 17 mai 2013, astfel cum au fost modificate prin

art. I pct. 1 din Legea nr. 219/2020

pentru modificarea și completarea

Legii nr. 165/2013

art. I pct. 1 din Legea nr. 219/2020

și art. I, în integralitatea sa, din

Legea nr. 219/2020 .

Articolul I

din Legea nr. 219/2020

are următorul conținut normativ: „ Legea nr. 165/2013

La articolul 21, alineatul (6) se modifică și va avea următorul cuprins:

(6)

Evaluarea imobilului ce face obiectul deciziei se face prin aplicarea grilei notariale valabile la data intrării în vigoare a

Legii nr. 165/2013

privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, cu modificările și completările ulterioare, în considerarea caracteristicilor tehnice ale imobilului și a categoriei de folosință la data preluării acestuia. Prin excepție, în dosarele în care se acordă măsuri compensatorii titularului dreptului de proprietate, fost proprietar sau moștenitorilor legali ori testamentari ai acestuia, iar dreptul de proprietate nu a fost tranzacționat după preluarea abuzivă de stat a imobilului, evaluarea imobilului ce face obiectul deciziei se face prin utilizarea grilei notariale valabile pentru anul precedent emiterii deciziei de către Comisia Națională. Evaluarea se exprimă în puncte. Un punct are valoarea de un leu.

La articolul 31, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alineatul (3^1), cu următorul cuprins:

(3^1)

Prin excepție de la prevederile alin. (3), în situația în care deținătorul de puncte este persoană certificată de entități desemnate de statul român sau de alte state membre ale Uniunii Europene sau de statul de reședință, ca supraviețuitor al Holocaustului, Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților emite un singur titlu de plată.

La articolul 33, alineatul (4) se modifică și va avea următorul cuprins:

(4)

Cererile se analizează în ordinea înregistrării lor la entitățile prevăzute la alin. (1). Prin excepție, se analizează cu prioritate cererile formulate de persoana certificată de entități desemnate de statul român sau de alte state membre ale Uniunii Europene sau de statul de reședință, ca supraviețuitoare ale Holocaustului, aflate în viață la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a prezentei legi.

33.

Ținând cont de dispozițiile

art. 62 din Legea nr. 24/2000

privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010, potrivit cărora dispozițiile de modificare și de completare se încorporează, de la data intrării lor în vigoare, în actul de bază, identificându-se cu acesta, intervențiile ulterioare de modificare sau de completare a acestora trebuind raportate tot la actul de bază, Curtea reține ca obiect al excepției de neconstituționalitate dispozițiile

art. 21 alin. (6) , ale

art. 31 alin. (3^1)

și ale

art. 33 alin. (4) din Legea nr. 165/2013 , astfel cum au fost modificate, respectiv introduse prin

Legea nr. 219/2020 , cu conținutul normativ redat mai sus.

34.

În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor din

Constituție

cuprinse în

art. 4 alin. (2)

privind criteriile de nediscriminare,

art. 16 alin. (1)

privind egalitatea în fața legii și a autorităților publice,

art. 21 alin. (2)

privind imposibilitatea îngrădirii dreptului de acces la justiție,

art. 44 alin. (1)

și

(2)

privind garantarea și ocrotirea dreptului de proprietate privată, astfel cum este interpretat, în temeiul

art. 20 alin. (1) din Constituție , și prin prisma exigențelor

art. 1 paragraful 1 din Primul Protocol

adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale,

art. 53 alin. (2)

privitor la condițiile restrângerii exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți și în

art. 147 alin. (4)

privind caracterul general obligatoriu al deciziilor Curții Constituționale.

35.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că în cauză se critică, în esență, soluția legislativă potrivit căreia evaluarea imobilelor ce formează obiectul deciziilor de acordare de despăgubiri prin compensare în puncte se realizează în mod diferențiat, în funcție de calitatea persoanelor cărora li se acordă. Astfel, în cazul foștilor proprietari sau moștenitorilor legali ori testamentari ai acestora, evaluarea imobilului ce reprezintă obiectul deciziei se face prin utilizarea grilei notariale valabile pentru anul precedent emiterii deciziei de către Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor, pe când în cazul cesionarilor drepturilor de despăgubire evaluarea se face prin aplicarea grilei notariale valabile la data intrării în vigoare a

Legii nr. 165/2013 .

36.

Față de această critică, instanța de contencios constituțional reține că, prin

Decizia nr. 725 din 7 octombrie 2020 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 959 din 19 octombrie 2020, a admis obiecția de neconstituționalitate a Legii privind adoptarea

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 72/2020

pentru suspendarea aplicării prevederilor

art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013

art. 16 din Constituție .

37.

Prin decizia menționată, Curtea a constatat, în esență (paragrafele 53 și 54), că realizarea unei distincții între cele două categorii mai sus arătate de beneficiari ai despăgubirilor, sub aspectul modalității de evaluare a imobilelor, în condițiile în care valoarea unui imobil este aceeași, indiferent de destinatarul despăgubirilor ce se acordă pentru acesta, nu își găsește nicio justificare prin prisma principiului egalității și nediscriminării. În acest sens, Curtea a observat că, în ceea ce privește persoanele în patrimoniul cărora a fost transmis, prin intermediul unor contracte cu titlu oneros, dreptul de a obține măsurile reparatorii, legiuitorul a realizat deja o diferențiere față de titularii originari ai dreptului de proprietate și de moștenitorii acestora, prin faptul că

art. 24 alin. (2) din Legea nr. 165/2013

a reglementat posibilitatea acordării unei despăgubiri constând doar într-un număr de puncte egal cu suma dintre prețul plătit pentru tranzacționarea dreptului de proprietate la care se adaugă un procent de 15% din diferența până la valoarea imobilului, excluzând, așadar, atât posibilitatea restituirii în natură, cât și posibilitatea compensării integrale prin puncte, pe considerentul că măsurile de preluare abuzivă s-au răsfrânt, direct sau indirect, doar asupra titularilor dreptului și moștenitorilor acestora. În consecință, criteriul utilizat de legiuitor pentru stabilirea modalității de evaluare a imobilelor este unul pur subiectiv, care nu are nicio legătură cu beneficiarii despăgubirilor, fiind contrar prevederilor

art. 16 din Constituție .

38.

Ulterior publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a

Deciziei nr. 725 din 7 octombrie 2020 , a intrat în vigoare

Legea nr. 219/2020 , care, prin art. I pct. 1, a menținut, de principiu, soluția legislativă a cărei neconstituționalitate a fost constatată prin decizia menționată, consacrând o modalitate de reglementare similară celei cuprinse în Legea privind adoptarea

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 72/2020

pentru suspendarea aplicării prevederilor

art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013

privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România și instituirea unor măsuri tranzitorii - în sensul că a instituit același dublu standard în privința modalității de evaluare a bunului imobil, în funcție de calitatea persoanei căreia i se acordă măsuri compensatorii. În aceste condiții, Curtea a pronunțat o nouă decizie, și anume

Decizia nr. 189 din 18 martie 2021 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 466 din 4 mai 2021, prin care a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că prevederile

art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 , astfel cum au fost modificate prin

Legea nr. 219/2020 , sunt neconstituționale, subliniind (paragraful 29) că, potrivit dispozițiilor

art. 147 alin. (4) din Constituție , deciziile Curții Constituționale sunt general obligatorii, astfel că, în situația în care instanța de control constituțional a constatat neconstituționalitatea unei anumite soluții legislative în controlul a priori de constituționalitate, nu este permis ca aceasta să devină parte a dreptului pozitiv prin intermediul unui alt act normativ, diferit de cel cu privire la care Curtea Constituțională s-a pronunțat.

39.

În cauza de față, Curtea reține că, potrivit

art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , nu pot face obiectul excepției prevederile constatate ca fiind neconstituționale printr-o decizie anterioară a Curții Constituționale, astfel că, ținând cont de datele la care a fost sesizată, anterioare publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a

Deciziei nr. 189 din 18 martie 2021 , excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 , astfel cum au fost modificate prin

art. I pct. 1 din Legea nr. 219/2020 , a devenit inadmisibilă.

40.

De altfel, Curtea precizează că, în prezent, soluția legislativă criticată în cauza de față nu mai este de actualitate, diferențierea, din perspectiva modalității de evaluare a imobilelor, între cele două categorii de beneficiari fiind eliminată prin

Legea nr. 193/2021

privind aprobarea

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 72/2020

pentru suspendarea aplicării prevederilor

art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013

privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România și instituirea unor măsuri tranzitorii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 681 din 9 iulie 2021. Ca atare, în prezent, evaluarea imobilelor pentru care se acordă despăgubiri se face prin aplicarea grilei notariale valabile pentru anul precedent emiterii deciziei de către Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor. Totodată, în acest context, Curtea reamintește și

Decizia nr. 43 din 18 februarie 2025 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 606 din 27 iunie 2025, prin care a constatat că sintagma „în considerarea caracteristicilor tehnice ale imobilului și a categoriei de folosință la data preluării acestuia“, cuprinsă anterior în dispozițiile

art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 , este neconstituțională.

41.

Curtea subliniază că, în temeiul

Deciziei nr. 189 din 18 martie 2021 , prin care a admis excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 , astfel cum au fost modificate prin

art. I pct. 1 din Legea nr. 219/2020 , soluția de respingere ca devenită inadmisibilă pronunțată în cauza de față poate constitui motiv al unei cereri de revizuire, conform art. 509 alin. (1) pct. 11 din Codul de procedură civilă (a se vedea, în acest sens, exemplificativ,

Decizia nr. 22 din 21 ianuarie 2015 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 162 din 9 martie 2015, paragraful 18,

Decizia nr. 560 din 7 iulie 2020 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 5 din 5 ianuarie 2021, paragraful 23, sau

Decizia nr. 684 din 12 decembrie 2023 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 366 din 18 aprilie 2024, paragraful 28).

42.

În ceea ce privește dispozițiile

art. 31 alin. (3^1)

și ale

art. 33 alin. (4) din Legea nr. 165/2013 , astfel cum au fost introduse, respectiv modificate prin

art. I pct. 2

și

din

Legea nr. 219/2020 , Curtea constată că excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă, întrucât este complet nemotivată. Autoarea acesteia se rezumă la invocarea formală a excepției de neconstituționalitate având acest obiect, fără să formuleze niciun fel de argumente în demonstrarea neconstituționalității, critica fiind focalizată exclusiv pe dispozițiile

art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 , astfel cum au fost modificate prin

Legea nr. 219/2020 . Or, prin

Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012, Curtea a arătat, în esență, că, în cazul în care excepția de neconstituționalitate nu cuprinde motivarea ca element al său, iar din textul constituțional invocat nu se poate desluși în mod rezonabil vreo critică de neconstituționalitate, fie datorită generalității sale, fie datorită lipsei rezonabile de legătură cu textul criticat, excepția este inadmisibilă.

43.

Mai mult, în situația din prezenta cauză, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 31 alin. (3^1)

și ale

art. 33 alin. (4) din Legea nr. 165/2013 , astfel cum au fost introduse, respectiv modificate prin

art. I pct. 2

și

din

Legea nr. 219/2020 , este inadmisibilă și ca urmare a evidentei lipse a legăturii cu obiectul litigiilor în cursul soluționării cărora a fost invocată, care vizează, în esență, întinderea măsurilor reparatorii și modalitatea de evaluare a despăgubirilor cuvenite pentru imobile preluate în mod abuziv de statul român în timpul regimului comunist, fără să existe vreo referire la faptul că vreuna dintre părțile implicate ar fi o „persoană certificată de entități desemnate de statul român sau de alte state membre ale Uniunii Europene sau de statul de reședință, ca supraviețuitor al Holocaustului“. În consecință, Curtea constată că nu este îndeplinită nici condiția de admisibilitate prevăzută de

art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 .

44.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul

art. 146 lit. d)

și al

art. 147 alin. (4) din Constituție , precum și al

art. 1 - 3 , al

art. 11 alin. (1) lit. A.d)

și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca devenită inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013

art. I pct. 1 din Legea nr. 219/2020

pentru modificarea și completarea

Legii nr. 165/2013

privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, excepție ridicată de Tribunalul București - Secția a III-a civilă, din oficiu, în dosarele nr. 37.150/3/2018 și nr. 40.869/3/2018, de Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor în dosarele nr. 36.368/3/2018, nr. 29.058/3/2018, nr. 20.564/3/2018, nr. 40.266/3/2018, nr. 25.698/3/2018 și nr. 26.804/3/2018 ale Curții de Apel București - Secția a IV-a civilă, în Dosarul nr. 195/119/2020 al Curții de Apel Brașov - Secția civilă, în dosarele nr. 35.875/3/2018, nr. 12.202/3/2018, nr. 11.932/3/2018, nr. 6.818/3/2019, nr. 38.790/3/2018, nr. 19.872/3/2018, nr. 26.974/3/2018, nr. 5.882/3/2019, nr. 18.357/3/2018 și nr. 15.127/3/2018 ale Curții de Apel București - Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și familie, în Dosarul nr. 2.402/101/2019 al Curții de Apel Craiova - Secția I civilă, în dosarele nr. 2.023/90/2019 și nr. 136/90/2020 ale Tribunalului Vâlcea - Secția I civilă, în dosarele nr. 22.788/3/2020, nr. 9.607/3/2020 și nr. 7.582/3/2020 ale Tribunalului București - Secția a III-a civilă, în dosarele nr. 20.820/3/2020 și nr. 24.671/3/2020 ale Tribunalului București - Secția a IV-a civilă, în Dosarul nr. 2.405/114/2019 al Tribunalului Buzău - Secția I civilă, în Dosarul nr. 1.415/114/2019 al Curții de Apel Ploiești - Secția I civilă, în Dosarul nr. 2.974/111/2020 al Tribunalului Bihor - Secția I civilă, în Dosarul nr. 4.733/118/2020 al Tribunalului Constanța - Secția I civilă, în dosarele nr. 1.061/117/2020, nr. 114/117/2020 și nr. 1.566/117/2020 ale Curții de Apel Cluj - Secția I civilă, în Dosarul nr. 1.770/122/2019 al Tribunalului Giurgiu - Secția civilă, de Curtea de Apel București - Secția a IV-a civilă, din oficiu, în dosarele nr. 13.495/3/2018, nr. 39.500/3/2018, nr. 25.199/3/2018, nr. 41.312/3/2018, nr. 25.157/3/2018**, nr. 38.027/3/2018, nr. 22.010/3/2018, nr. 40.417/3/2018, nr. 44.414/3/2018, nr. 25.013/3/2018, nr. 41.592/3/2018 și nr. 3.723/3/2019 și de Kemenes Lidia Dora, Kemenes Gyorgy și Tartzal Krisztina Gyopar în Dosarul nr. 42.108/3/2018 al Tribunalului București - Secția a III-a civilă.

Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 31 alin. (3^1)

și ale

art. 33 alin. (4) din Legea nr. 165/2013

art. I pct. 2

și

din

Legea nr. 219/2020

pentru modificarea și completarea

Legii nr. 165/2013

privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, excepție ridicată de Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor în dosarele nr. 35.875/3/2018, nr. 11.932/3/2018 și nr. 6.818/3/2019 ale Curții de Apel București - Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și familie, nr. 29.058/3/2018 și nr. 20.564/3/2018 ale Curții de Apel București - Secția a IV-a civilă, nr. 2.402/101/2019 al Curții de Apel Craiova - Secția I civilă, nr. 2.405/114/2019 al Tribunalului Buzău - Secția I civilă, nr. 2.974/111/2020 al Tribunalului Bihor - Secția I civilă, nr. 24.671/3/2020 al Tribunalului București - Secția a IV-a civilă, nr. 4.733/118/2020 al Tribunalului Constanța - Secția I civilă, nr. 1.061/117/2020, nr. 114/117/2020 și nr. 1.566/117/2020 ale Curții de Apel Cluj - Secția I civilă și nr. 1.770/122/2019 al Tribunalului Giurgiu - Secția civilă.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Curții de Apel Brașov - Secția civilă, Curții de Apel București - Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și familie, Curții de Apel București - Secția a IV-a civilă, Curții de Apel Cluj - Secția I civilă, Curții de Apel Craiova - Secția I civilă, Tribunalului Bihor - Secția I civilă, Tribunalului București - Secția a III-a civilă, Tribunalului București - Secția a IV-a civilă, Tribunalului Buzău - Secția I civilă, Curții de Apel Ploiești - Secția I civilă, Tribunalului Constanța - Secția I civilă, Tribunalului Giurgiu - Secția civilă și Tribunalului Vâlcea - Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 26 martie 2026.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
ELENA-SIMINA TĂNĂSESCU
Magistrat-asistent,
Valentina Bărbățeanu

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.