Decizia nr. 148/2000

Lucian Mihai - președinte

Kozsokar Gabor - judecător

Ioan Muraru - judecător

Nicolae Popa - judecător

Lucian Stangu - judecător

Florin Bucur Vasilescu - judecător

Romul Petru Vonica - judecător

Mariana Trofimescu - procuror

Florentina Geangu - magistrat-asistent

Pe rol se afla soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 15 lit. r) din Legea nr. 146/1997

privind taxele judiciare de timbru, cu modificările ulterioare, excepție ridicată de Iacob Stoica, Daniela-Mariana Stoica și Nicoleta-Magdalena Rotaru în Dosarul nr. 9.170/1999 al Judecătoriei Sectorului 2 București.

La apelul nominal răspunde Iacob Stoica, personal și asistat de avocat Ionel Olteanu. Daniela-Mariana Stoica și Nicoleta-Magdalena Rotaru sunt reprezentate de același apărător. Lipsesc Ezechiel Chira, Ghizela Chira și Consiliul General al Municipiului București. Procedura este legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, apărătorul autorilor excepției solicita admiterea excepției de neconstituționalitate, sustinand ca dispozițiile

art. 15 lit. r) din Legea nr. 146/1997

privind taxele judiciare de timbru, cu modificările ulterioare, sunt contrare prevederilor art. 16 alin. (1) din Constituție, deoarece instituie o inegalitate de tratament între "revendicatorii ale căror imobile au fost naționalizate și chiriașii deveniti proprietari în baza

Legii nr. 112/1995 ". De asemenea, se susține ca dispozițiile de lege criticate încalcă prevederile art. 6 pct. 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, privind dreptul la un proces echitabil, solicitandu-se admiterea excepției și sub acest aspect.

Reprezentantul Ministerului Public solicita respingerea excepției ca fiind neîntemeiată, considerând ca prevederile

art. 15 lit. r) din Legea nr. 146/1997

privind taxele judiciare de timbru, cu modificările ulterioare, nu contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 16 alin. (1) referitoare la egalitatea în drepturi. Se considera ca, potrivit art. 58 alin. (1) din Constituție, Parlamentul, ca unica autoritate legiuitoare a tarii, are latitudinea de a stabili prin lege anumite categorii de persoane sau de litigii scutite de plată taxei judiciare de timbru, fără însă ca prin aceasta să se creeze discriminări.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, retine următoarele:

Prin Încheierea din 7 decembrie 1999, pronunțată în Dosarul nr. 9.170/1999, Judecătoria Sectorului 2 București a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 15 lit. r) din Legea nr. 146/1997

privind taxele judiciare de timbru, cu modificările ulterioare, excepție ridicată de Iacob Stoica, Daniela-Mariana Stoica și Nicoleta-Magdalena Rotaru.

În motivarea excepției de neconstituționalitate s-a susținut ca dispozițiile legale criticate sunt neconstituționale, deoarece încalcă prevederile art. 16 alin. (1) din Constituție. Autorii excepției considera ca prin scutirea de plată taxelor de timbru a proprietarilor sau a succesorilor acestora pentru cererile introduse pentru restituirea imobilelor preluate de stat sau de alte persoane juridice în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989 se creează o discriminare vădită între cei care sunt scutiți de plată taxei de timbru și celelalte părți implicate în proces, obligate la plata acestei taxe, incalcandu-se astfel principiile constituționale referitoare la egalitatea în drepturi. Se mai invoca și încălcarea prevederilor art. 6 pct. 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, privind dreptul oricărei persoane la un proces echitabil.

Judecătoria Sectorului 2 București, exprimandu-și opinia, apreciază ca excepția ridicată nu este intemeiata.

Potrivit

art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului și Guvernului pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

Guvernul, în punctul sau de vedere, apreciază ca excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, deoarece prin textul de lege criticat nu s-au încălcat dispozițiile constituționale cuprinse în art. 16 alin. (1).

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile autorilor excepției, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile

Legii nr. 47/1992 , retine următoarele:

Curtea Constituțională constata ca a fost legal sesizată și este competența, potrivit dispozițiilor art. 144 lit. c) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (1), ale

art. 2, 3, 12 și 23 din Legea nr. 47/1992 , republicată, să soluționeze excepția de neconstituționalitate ridicată.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile

art. 15 lit. r) din Legea nr. 146/1997

privind taxele judiciare de timbru, dispoziții modificate prin pct. 3 al articolului unic al Legii nr. 112/1998 privind aprobarea

Ordonanței Guvernului nr. 11/1998

pentru modificarea și completarea

Legii nr. 146/1997

privind taxele judiciare de timbru (lege publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 212 din 9 iunie 1998). Aceste dispoziții au următoarea redactare: "Sunt scutite de taxe judiciare de timbru acțiunile și cererile, inclusiv cele pentru exercitarea căilor de atac, referitoare la: [...]

r) cererile introduse de proprietari sau de succesorii acestora pentru restituirea imobilelor preluate de stat sau de alte persoane juridice în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, precum și cererile accesorii și incidente."

Textul de lege criticat este considerat neconstitutional de autorii excepției, în raport cu dispozițiile art. 16 alin. (1) din Constituție, precum și cu prevederile art. 6 pct. 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

Textul constituțional invocat prevede că "Cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări". Totodată art. 6 pct. 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale are următorul cuprins: "Orice persoană are dreptul la judecarea în mod echitabil, în mod public și într-un termen rezonabil a cauzei sale, de către o instanța independenta și impartiala, instituită de lege, care va hotărî fie asupra încălcării drepturilor și obligațiilor sale cu caracter civil, fie asupra temeiniciei oricărei acuzatii în materie penală îndreptate împotriva sa. Hotărârea trebuie să fie pronunțată în mod public, dar accesul în sala de ședința poate fi interzis presei și publicului pe întreaga durata a procesului sau a unei părți a acestuia în interesul moralității, al ordinii publice ori al securității naționale într-o societate democratica, atunci când interesele minorilor sau protecția vieții private a părților la proces o impun, sau în măsura considerată absolut necesară de către instanța atunci când, în împrejurări speciale, publicitatea ar fi de natura sa aducă atingere intereselor justiției."

Examinând excepția de neconstituționalitate sub aspectul criticii privind încălcarea principiului egalității cetățenilor în fața legii și a autorităților publice, prevăzut la art. 16 alin. (1) din Constituție, Curtea retine ca aceasta este neîntemeiată, deoarece instituirea de către legiuitor, prin textul de lege criticat, a unor excepții de la regula generală a plății taxelor judiciare de timbru (scutiri de plată taxei) nu constituie o discriminare sau o atingere adusă acestui principiu constituțional. Potrivit art. 138 alin. (1) din Constituție, "Impozitele, taxele și orice alte venituri ale bugetului de stat și ale bugetului asigurărilor sociale de stat se stabilesc numai prin lege", fiind asadar la latitudinea legiuitorului sa stabilească scutiri de taxe sau impozite, având în vedere situații diferite, fără ca prin aceasta să se aducă atingere principiului egalității în drepturi. Plata unor taxe sau impozite nu reprezintă un drept, ci o obligație constituțională a cetățenilor, prevăzută la art. 53 alin. (1) din Legea fundamentală, conform căruia "Cetățenii au obligația să contribuie, prin impozite și prin taxe, la cheltuielile publice". Asa fiind, nu se poate considera ca prin textul de lege criticat ar fi fost lezate prevederile art. 16 din Constituție referitoare la egalitatea în drepturi.

Referitor la critica de neconstituționalitate privind încălcarea, prin dispozițiile

art. 15 lit. r) din Legea nr. 146/1997 , cu modificările ulterioare, a prevederilor art. 6 pct. 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, Curtea constata ca nici aceste prevederi nu au fost incalcate, deoarece nu se poate susține ca prin stabilirea unor categorii de persoane și de acțiuni scutite de plată taxei judiciare de timbru se încalcă dreptul persoanei la judecarea cauzei sale în mod public și echitabil, într-un termen rezonabil, de o instanța independenta și impartiala.

De altfel, asupra constituționalității dispozițiilor

art. 15 lit. r) din Legea nr. 146/1997 , cu modificările ulterioare, Curtea Constituțională s-a mai pronunțat prin Decizia nr. 29 din 22 februarie 2000, stabilind ca acest text de lege este constituțional.

Aceasta soluție își păstrează valabilitatea și în cauza de fața, neexistand ratiuni pentru modificarea jurisprudenței Curții Constituționale, astfel ca excepția de neconstituționalitate urmează să fie respinsă.

Fața de cele de mai sus, în temeiul art. 144 lit. c) și al art. 145 alin. (2) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 și al

art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicată,

CURTEA

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 15 lit. r) din Legea nr. 146/1997

privind taxele judiciare de timbru, cu modificările ulterioare, excepție ridicată de Iacob Stoica, Daniela-Mariana Stoica și Nicoleta-Magdalena Rotaru în Dosarul nr. 9.170/1999 al Judecătoriei Sectorului 2 București.

Definitivă și obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 19 septembrie 2000.