Decretul nr. 703/1973

Articolul 1

Structura organizatorică a instituțiilor cultural-educative se stabilește în mod unitar, potrivit legii, de organele de conducere colectivă ale acestora, pe baza prezentelor norme.

Articolul 2

Activitatea cultural-edueativă se realizează prin următoarele tipuri de instituții:

a) cămine culturale:

b) case de eitltură;

c) cluburi;

d) biblioteci;

e) muzee;

f) teatre și instituții muzicale;

g) centre de îndrumare a creației populare și a mișcării artistice de masă;

h) școli populare de artă;

i) alte unități cultural-educative.

Instituțiile cultural-educative sînt subordonate, după caz, ministerelor, altor organe centrale, consiliilor populare și organizațiilor de masă și obștești.

Îndrumarea unitară a acestora, indiferent de subordonarea lor, se exercită de Consiliul Culturii și Educației Socialiste și de comitetele de cultură și educație socialistă județene, al municipiului București, ale sectoarelor mnnicipiului București, municipale și orășenești.

Articolul 3

Structurile organizatorice-tip pentru instituțiile cultural-educative sînt cele prevăzute în anexele nr. 1 a) - 1 h)*, care fac parte integrantă din prezentul decret.

-------------

* Anexele au fost comunicate instituțiilor interesate.

Articolul 4

Căminul cultural se organizează și funcționează, în fiecare comună, ca unitate bugetară, fără personalitate juridică, în subordinea consiliului popular comunal.

Căminul cultural are sediu propriu și desfășoară activitate cultural-educativă în mod permanent. În satele componente ale comunei se organizează filiale, care sînt conduse de un cadru didactic în cadrul activităților obștești. În cadrul căminului cultural își desfășoară activitatea formații artistice și cercuri de creație, se organizează proiecții cinematografice de două-trei ori pe săptămînă și se desfășoară principalele acțiuni cultural-educative din comune și sate. Căminul cultural este condus de un director, cadru didactic, degrevat de jumătate din norma de predare în cazul profesorilor și numai de sarcinile obștești în cazul învățătorilor.

În situații deosebite - localități cu un număr mic de locuitori, cu un număr mic de cadre didactice etc. - funcția de director al căminului cultural va putea fi îndeplinită de un director de școală, cu acordul Ministerului Educației și Învățămîntului și al Consiliului Culturii și Educației Socialiste. Pentru activitatea pe care o desfășoară în cadrul căminului cultural directorul este retribuit cu o indemnizație lunară de conducere, potrivit prevederilor din anexa nr. V la

Legea retribuirii după cantitatea și calitatea muncii nr. 57/1974 , retribuția de bază primind-o de la unitatea de învățămînt unde este încadrat.

Directorul căminului cultural are și răspunderea gestionării clădirii, mobilierului, materialului de practică culturală sau a altor bunuri.

În comunele care constituie centre economice și sociale cu caracter urban, activitatea căminului cultural va fi condusă de un director retribuit cu normă întreagă.

Personalul didactic din cadrul unitaților școlare de pe teritoriul comunei este obligat să desfășoare activități cultural-educative în cadrul căminului cultural, potrivit specialității și aptitudinilor fiecăruia, cum ar fi: îndrumarea formațiilor muzical-coregrafice, îndrumarea și organizarea activităților sportive, a echipelor de teatru, brigăzilor artistice de agitație sau de montaje literar-muzicale, a activităților de răspîndire a științei, a cercurilor de arte plastice și altele.

Aceste activități se vor realiza pe bază de norme elaborate de Consiliul Culturii și Educației Socialiste împreuna cu Ministerul Educației și Învățămîntului, în termen de 60 de zile de la aprobarea prezentului decret.

Activitățile cultural-educative desfășurate de personalul didactic în cadrul căminului vor fi cuprinse în "Planul general de activități al căminului cultural", aprobat în comun de directorul căminului și de directorii unităților de învățămînt din comună. Aceste sarcini vor fi incluse și în planurile de muncă individuale ale învățătorilor și profesorilor, care se vor realiza în cadrul obligațiilor de muncă stabilite prin Statutul personalului didactic. În "Planul general de activități al căminului cultural" vor fi cuprinse toate categoriile de intelectuali din localitate, care sînt, de asemenea, obligate să-și aducă contribuția la desfășurarea în bune condiții a activității căminului.

Aprecierile anuale ale cadrelor didactice, precum și aprecierile pentru obținerea gradelor didactice, a titlurilor și distincțiilor, se vor referi și la contribuția cadrelor didactice adusă la buna desfășurare a activităților cultural-educative în cadrul căminului. La acordarea calificativelor anuale se va tine seama și de rezultatele obținute de personalul didactic din cadrul căminului cultural.

Articolul 5

Casa de cultură se organizează și funcționează în municipii, orașe, centre muncitorești, stațiuni balneoclimaterice și sectoarele municipiului București, ca unitate bugetară, cu personalitate juridică, fiind, după caz, în subordine a consiliilor populare, a sindicatelor, a organizațiilor U.T.C. și studențești sau a Ministerului Apărării Naționale.

Casa de cultură are sediu propriu și desfășoară o activitate cultural-educativă permanentă și complexă, organizand cursuri ale universităților cultural-științifice, formații corale, de teatru, de dansuri, brigăzi artistice, cercuri artistice și tehnico-aplicative. La casa de cultură, prin colaborare cu alte unități, se organizează stagiuni și turnee ale unor formații artistice profesioniste și de amatori, precum și proiecții cinematografice.

Casa de cultură este condusă de un director, încadrat cu normă întreagă. Directorul casei de cultură are și răspunderea gestionării clădirilor, mobilierului, aparaturii de practică culturală sau a altor bunuri.

Casa de cultură poate avea una sau mai multe filiale în cartierele în care există condiții corespunzătoare, cum ar fi: sala de spectacole, încăperi pentru alte activități, mobilier și materiale de practică culturală.

Filiala casei de cultură este condusă de un instructor din cadrul casei de cultură.

În stațiunile balneoclimaterice situate în localitățile rurale, activitatea cultural-educativă se organizează și se desfășoară în cadrul filialei casei de cultură a orașului sau municipiului cel mai apropiat; activitatea filialei este condusă de casa de cultură împreună cu conducerea stațiunii balneoclimaterice.

Articolul 6

Clubul se organizează și funcționează ca unitate fără personalitate juridică, pentru desfășurarea activității cultural-educative permanente în întreprinderi și instituții, în subordinea unor organizații de masă, cooperatiste sau obștești. În cadrul clubului își desfășoară activitatea formații artistice și cercuri de creație, se prezintă proiecții cinematografice și se organizează acțiuni de educație politică, ideologică, profesională, științifică, de dezvoltare a conștiinței socialiste a oamenilor muncii.

II. Biblioteci

Articolul 7

Bibliotecile de stat se organizează pe următoarele tipuri:

- biblioteci publice;

- biblioteci școlare;

- biblioteci din instituțiile de învătămint superior;

- biblioteci specializate;

- biblioteci naționale.

Articolul 8

Biblioteca publică se poate organiza ca unitate bugetară, în subordinea consiliilor populare, astfel:

a) biblioteca comunală, unitate fără personalitate juridică, cu un fond de carte de cel puțin 3 000 volume, va fi gestionată de un cadru didactic retribuit cu o indemnizație potrivit prevederilor din anexa nr. V la

Legea retribuirii după cantitatea și calitatea muncii nr. 57/1974 . Activitatea bibliotecii comunale va fi îndrumată de conducerea școlii coordonatoare. În satele din cadrul comunei, servirea populației cu cartea se face de biblioteca școlii de cultură generală.

Îndrumarea activității bibliotecii comunale și servirea populației din satele din cadrul comunei se fac pe baza indicațiilor comune ale Ministerului Educației și Învățămîntului și Consiliului Culturii și Educației Socialiste.

În comunele cu peste 6000 locuitori se pot prevedea mai multe posturi de bibliotecari cu indemnizație lunară: cîte un post la 15 000 volume:

b) biblioteca municipală sau orășenească din localitate nereședința de județ, unitate fără personalitate juridică, cu un fond de carte de cel puțin 12 000 volume, condusă de unul dintre bibliotecari;

c) biblioteca județeană se organizează în fiecare localitate reședință de județ și este condusă de un director. Această bibliotecă asigură servicii pentru populația localității respective, precum și asistență de specialitate pentru bibliotecile publice din cuprinsul județului; în județul Ilfov această atribuție va fi îndeplinită de Biblioteca municipiului Giurgiu. Biblioteca municipiului București exercită atribuții de bibliotecă județeană.

Bibliotecile județene cu un fond de carte de cel puțin 30000 volume pot avea personalitate juridică.

În funcție de numărul și densitatea populației, biblioteca județeană, municipală sau orășenească poate avea filiale și puncte de împrumut, conduse de un bibliotecar.

Articolul 9

Bibliotecile școlare se pot organiza în școli generale, licee, școli tehnice și profesionale, potrivit normelor de structură aprobate prin

Decretul nr. 278/1973

privind stabilirea normelor unitare de structură pentru instituțiile de învățămînt.

Articolul 10

Bibliotecile din instituțiile de învățămînt superior se pot organiza în cadrul facultăților și instituțiilor. De asemenea, se pot organiza și ca unități bugetare, cu personalitate juridică, dacă au un fond de carte de cel puțin 200000 volume.

Articolul 11

Bibliotecile specializate se pot organiza, în cadrul ministerelor și altor organe centrale, unităților economice și bugetare, organizațiilor de masă și obștești, pe profilul unităților pe lingă care funcționează.

Bibliotecile specializate se constituie cu un fond de carte de cel puțin 3 000 de unități bibliografice.

Articolul 12

Biblioteca centrală de stat și Biblioteca Academiei Republicii Socialiste România sînt biblioteci naționale, organizate ca unități bugetare, cu personalitate juridică.

Articolul 13

În funcție de volumul, complexitatea și specificul activității, structura organizatorică a bibliotecii poate cuprinde următoarele activități:

a) completarea colecțiilor, evidența și prelucrarea lor, cercetare și informare bibliografică; documentare; depozit legal; rezervă națională; schimburi de publicații; activitatea cu publicul, precum și alte activități similare acestora:

b) depozite de carte și publicații;

c) legătorii de carte, ateliere sau puncte tipografice;

d) laboratoare de conservare și patologie a cărții.

Activitățile de la lit. a) de mai sus se pot organiza la nivel de birou sau de serviciu, potrivit

art. 9 și 10 din Decretul nr. 162/1973

privind stabilirea normelor unitare de structură pentru unitățile economice.

Activitatea depozitului de carte și publicații este asigurată de bibliotecari.

Activitatea de legătorie și tipografie se organizează potrivit normelor de structură specifice.

Laboratorul de conservare și patologie a cărții se constituie dacă volumul de muncă necesită cel puțin cinci persoane.

III. Muzee

Articolul 14

Muzeul se organizează ca unitate bugetară, cu personalitate juridică, dacă are un patrimoniu constituit, cu profil distinct sau mixt, de minimum opt colecții și desfășoară activitate expozițională și cultural-educativă permanentă.

În funcție de specificul patrimoniului și de obiectul activității se pot organiza următoarele tipuri de muzee:

a) de istorie și arheologie;

b) de etnografie sau artă populară;

c) de artă plastică;

d) de literatură, muzică, teatru, arhitectură;

e) de științe ale naturii;

f) de tehnică și știință;

g) memoriale;

h) cu profil mixt.

Articolul 15

În cadrul muzeelor se pot desfășura următoarele activități:

- cercetare, cultural-educative, manifestări științifice, popularizare, publicații;

- expoziții permanente și temporare;

- planetarii și observatoare astronomice;

- rezervații și puncte de conservare "în situ";

- arheologie și paleontologie;

- grădini botanice, zoologice și acvarii;

- puncte de creație, de producție și de valorificare;

- evidenta, restaurarea și conservarea patrimoniului.

Articolul 16

În funcție de volumul, complexitatea, importanța și specificul activității, structura organizatorică a muzeului poate cuprinde:

a) colecții muzeale;

b) secții muzeale;

c) laboratoare de conservare, restaurare, foto;

d) depozite de obiecte muzeale;

e) oficii județene și al municipiului București pentru patrimoniul cultural național.

Colecția muzeală se constituie, în funcție de complexitatea și specificul activității, dintr-un număr de piese de muzeu de profil omogen. Mărimea colecției va fi stabilită, pe tipuri de muzee, de Consiliul Culturii și Educației Socialiste.

Secția muzeală se constituie din mai multe colecții și se organizează la nivel de birou, dacă volumul de muncă necesită un număr de minimum cinci persoane, sau la nivel de serviciu, dacă volumul de muncă necesită un număr de minimum zece persoane.

Laboratorul de conservare, restaurare, foto se constituie dacă volumul de muncă necesită cel puțin cinci persoane.

Depozitul de obiecte muzeale se poate constitui pe lingă secția muzeala, iar activitatea acestuia este asigurată de un conservator de muzeu.

Planetariile și observatoarele astronomice, grădinile botanice, zoologice și acvariile se pot constitui la nivel de muzeu, secție sau colecție muzeală, după caz.

Activitatea arheologică și paleontologică se poate organiza la nivel de lot sau șantier potrivit normelor prevăzute în

Decretul nr. 162/1973

privind stabilirea normelor unitare de structură pentru unitățile economice.

Rezervațiile și punctele de conservare "în situ" se pot constitui la nivel de colecții sau secții muzeal, după caz.

Articolul 17

Muzeele existente, care nu îndeplinesc condițiile de constituire prevăzute de prezentul decret, își pot păstra denumirea, organizindu-se în sectii sau colecții muzeale, după caz.

IV. Teatre și institutii muzeale

Articolul 18

Teatrele și instituțiile muzicale se pot organiza ca unități extrabugetare, cu personalitate juridica, pe următoarele tipuri:

a) teatre dramatice:

b) teatre de păpuși și marionete:

c) opere;

d) teatre muzicale și de operetă;

e) filarmonici;

f) orchestre simfonice;

g) teatre de estradă și de varietați;

h) ansambluri și formații artistice;

i) circuri.

Articolul 19

În funcție de volumul, complexitatea, importanța și specificul activității, structura organizatorică a teatrelor și instituțiilor muzicale poate cuprinde:

a) secții artistice;

b) ateliere de decoruri, de croitorie, de recuzită, de scenă (montări spectacole) și altele similare;

c) colecții și secții muzeale;

d) depozite.

Secția artistică se constituie în instituțiile teatrale și muzicale cu profil mixt (dramă, balet, păpuși, estradă etc.) sau în cele care prezintă spectacole în limbile naționalităților conlocuitoare și poate fi condusă de un șef de secție.

Atelierul de decoruri, de croitorie, de scenă (montări spectacole) și altele similare cuprinde cel puțin patru formații de lucru.

Atelierele sînt conduse de cîte un șef de atelier.

În localitățile unde funcționează mai multe instituții artistice se pot organiza ateliere comune, care vor funcționa în cadrul uneia dintre instituții.

Colecția și secția muzeală se organizează potrivit normelor stabilite la art. 16 din prezentul decret.

În cadrul fiecărei instituții teatrale și muzicale se poate organiza cîte un depozit, care cuprinde cel puțin patru magazii specializate (decoruri, costume, recuzită, materiale) condus de un șef de depozit.

Centre județene de îndrumare a creației populare și a mișcării artistice de masă; școli populare de artă; comitete locale de cultură și educație socialistă

Articolul 20

Centrul județean de îndrumare a creației populare și a mișcării artistice de masă se organizează în fiecare județ și în municipiul București, ca unitate bugetară fără personalitate juridică.

Articolul 21

Școala populară de artă se organizează în fiecare județ și în municipiul București potrivit normelor de structură specifice aprobate pentru liceele de specialitate (de artă) prin

Decretul nr. 278/1973

privind stabilirea normelor unitare de structură pentru instituțiile de învățămînt.

Articolul 22

Comitetele de cultură și educație socialistă județene și al municipiului București, organizate ca unități bugetare cu personalitate juridică, sînt conduse de un președinte, ajutat de un vicepreședinte și de un contabil șef.

La Comitetul de cultură și educație socialistă al municipiului București, președintele acestuia este ajutat de doi vicepreședinți și de un contabil șef.

Comitetele de cultură și educație socialistă ale orașelor, celorlalte municipii și sectoarelor din municipiul București sînt conduse de un președinte retribuit cu indemnizație.

VI. Alte instituții cultural-educative

Articolul 23

*

Oficiul de expoziții, Institutul de cercetări etnologice și dialectologice, Universitatea cultural-științifică București și Administrația caselor de creație Mogoșoaia și Sinaia se organizează ca unități bugetare cu personalitate juridică.

Agenția română de impresariat artistic se organizează ca unitate extrabugetară, cu personalitate juridică.

Articolul 24

*

În funcție de volumul, complexitatea, importanța și specificul activității, structura organizatorică a unităților prevăzute la art. 23 cuprinde:

Oficiul de expoziții

- depozite de lucrări de artă.

Institutul de cercetări etnologice și dialectologice

a) sectoare de cercetare;

b) redacții-publicații;

c) laborator tehnic;

d) sectoare de îndrumare și valorificare a creației populare.

Activitățile de organizare a expozițiilor și depozitele de lucrări de artă din cadrul Oficiului de expoziții se constituie potrivit art. 16 de mai sus.

Structura activității de cercetare a Institutului de cercetări etnologice și dialectologice se constituie potrivit normelor prevăzute în

Decretul nr. 297/1973

privind stabilirea normelor unitare de structură pentru unitățile de cercetare și de proiectare.

Laboratorul tehnic se constituie dacă volumul de muncă necesită cel puțin cinci persoane.

Restul compartimentelor se constituie la nivel de birou sau serviciu potrivit prevederilor

art. 9 și 10 din Decretul nr. 162/1973

privind stabilirea normelor unitare de structură pentru unitățile economice și celor specifice.

--------------

* Din textul art. 23 și 24 au fost eliminate referirile la Direcția patrimoniului cultural național, precum și la structurile sale, întrucît potrivit prevederilor

art. 25 din Decretul Consiliului de Stat nr. 442 din 25 noiembrie 1977 , publicat în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 127 din 28 noiembrie 1977, Direcția patrimoniului cultural național a fost desființată pe data de 1 decembrie 1977, atribuțiile acesteia trecind la Consiliul Culturii și Educației Socialiste.

Articolul 25

Structura funcțională a unităților prevăzute la art. 2 lit. d), e), f) și i) poate cuprinde:

a) birouri;

b) servicii.

Birourile și serviciile se organizează potrivit prevederilor

art. 9 și 10 din Decretul nr. 162/1973

privind stabilirea normelor unitare de structură pentru unitățile economice.

Articolul 26

Personalul din instituțiile cultural-educative se compune din următoarele categorii:

A. Personal din activitatea cultural-educativa

a) personal de conducere;

b) personal de execuție de specialitate cultural-artistica.

B. Personal din aparatul funcțional și de deservire

a) personal de conducere;

b) personal de execuție de specialitate;

c) personal de execuție administrativ;

d) personal de deservire;

e) muncitori.

Personalul din activitatea cultural-educativă prevăzut la lit. A) nu se cuprinde în ponderea personalului tehnic, economic, de altă specialitate și administrativ.

Articolul 27

Numărul posturilor din unitățile cultural-educative se stabilește de organele ierarhic superioare, potrivit criteriilor de normare prevăzute în anexa nr. 2 a)* și prevederilor din anexele nr. 2 b)* și 2 c)*, care fac parte integrantă din prezentul decret.

------------

* Vezi p. 446-455 din prezentul volum. Anexele nr. 2 b) și 2 c) au fost comunicate instituțiilor interesate.

Articolul 28

Comitetele executive ale consiliilor populare județene și al municipiului București pot organiza administrații comune pentru două sau mai multe unități cultural-educative din aceeași localitate sau pentru toate unitățile de același gen de activitate din cuprinsul județului.

Unitățile care au administrație comună își păstrează personalitatea juridică și independența operativă, au planuri proprii de activitate și răspund de îndeplinirea indicalorilor economici și financiari de plan ce le-au fost repartizați de comitetul executiv al consiliului popular județean sau al municipiului București.

Administrația comună se organizează în cadrul uneia dintre unitățile cultural-educative și se realizează prin prestarea de servicii legate de rezolvarea problemelor economice, financiar-contabile și administrative ce decurg din executarea planurilor de activitate și a planurilor de venituri și cheltuieli ale unităților administrate.

În cadrul localităților în care funcționează numai 1-2 unități cultural-educative, al căror volum de activitate nu justifică organizarea unei administrații comune, activitatea financiar-contabilă a acestora va fi asigurată de comitetele sau birourile executive ale consiliilor populare din localitățile respective sau prin încadrarea unor persoane retribuite cu cel mult 1/4 din retribuția tarifară a funcțiilor îndeplinite potrivit prevederilor

art. 199 (2) din Legea retribuirii după cantitatea și calitatea muncii nr. 57/1974 .

Atelierele de producție ale teatrelor și unităților muzicale din aceeași localitate pot fi comasate și organizate, potrivit prevederilor

art. 13 din Decretul Consiliului de Stat nr. 151/1975

privind autofinanțarea unor activități ale instituțiilor de stat, ca unități cu gestiune economică, în cadrul uneia din unitățile artistice de spectacole.

Retribuția funcțiilor de conducere a personalului administrațiilor comune și a atelierelor comasate va fi aceea corespunzătoare categoriei celei mai mari a unității din cadrul administrației comune.

Articolul 29

Personalul transferat în interesul serviciului sau trecut în aceeași unitate, în funcții cu niveluri de retribuire mai mici, precum și personalul devenit disponibil ca urmare a aplicării prevederilor prezentului decret, beneficiază de drepturile prevăzute în

art. 21 din Decretul nr. 162/1973 .

Articolul 30

În termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentului decret, ministerele și celelalte organe centrale care au în subordine instituții cultural-educative vor prezenta spre aprobare anexe cuprinzind norme unitare de structură adaptate la specificul activității acestor instituții.

Se recomandă organelor centrale ale organizațiilor de masă și obștești, care au unități cultural-educative, să aplice în mod corespunzător dispozițiile prezentului decret.

Articolul 31

Prevederile prezentului decret vor fi aduse la îndeplinire în termen de 60 de zile de la publicare.