Decizia nr. 229/2001

Nicolae Popa - președinte

Costica Bulai - judecător

Nicolae Cochinescu - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Lucian Stangu - judecător

Ioan Vida - judecător

Iuliana Nedelcu - procuror

Cristina Radu - magistrat-asistent

Pe rol se afla soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 17 alin. 1 și ale

art. 18 alin. 1 din Legea nr. 112/1995

pentru reglementarea situației juridice a unor imobile cu destinația de locuințe, trecute în proprietatea statului, excepție ridicată de Rozalia Wesley în Dosarul nr. 3.963/C/2000 al Curții de Apel Timișoara - Secția civilă.

La apelul nominal răspunde autoarea excepției, asistată de avocat Teofil Haica și de avocat Ionel Iordache, lipsind celelalte părți, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Autorul excepției de neconstituționalitate solicita personal și prin avocați admiterea acesteia, considerând ca dispozițiile art. 17 alin. 1 și ale

art. 18 alin. 1 din Legea nr. 112/1995

contravin prevederilor art. 41 și 42 din Constituție prin aceea ca, în esenta, acorda calitate procesuala și chiriașului în litigiul privind raportul juridic de drept material, respectiv dreptul de proprietate în discuție, între stat și fostul proprietar al imobilului.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca fiind neîntemeiată, considerând ca, în speta, se ridica o chestiune de interpretare și aplicare a legii, și nu una de constituționalitate.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, retine următoarele:

Prin Încheierea din 21 septembrie 2000, pronunțată în Dosarul nr. 3.963/C/2000, Curtea de Apel Timișoara a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 17 alin. 1 și ale

art. 18 alin. 1 din Legea nr. 112/1995

pentru reglementarea situației juridice a unor imobile cu destinația de locuințe, trecute în proprietatea statului, excepție ridicată de Rozalia Wesley.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține ca art. 17 alin. 1 și

art. 18 alin. 1 din Legea nr. 112/1995

încalcă prevederile art. 41 și 42 din Constituție.

Curtea de Apel Timișoara, exprimandu-și opinia, apreciază ca excepția este neîntemeiată. Sub acest aspect, arata instanța, "se poate observa ca legiuitorul ocrotește toate interesele, atât ale proprietarilor, cat și ale chiriașilor, dat fiind ca, potrivit principiului constituțional prevăzut de art. 15 și art. 16 din Constituție, toți cetățenii se bucura de drepturile și libertățile consacrate prin Constituție și sunt egali în drepturi în fața legii și a autorității publice. Or, din acest punct de vedere, nu se poate susține ca, prin reglementarea unei cai de atac a hotărârii și prin consacrarea comunicării acesteia față de chiriașii din imobilele ce se solicita a fi restituite, s-ar aduce o atingere dreptului de proprietate, astfel cum acesta este consacrat și aparat prin dispozițiile art. 41 și art. 42 din Constituție".

Potrivit

art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicată, încheierea de sesizare a Curții Constituționale a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului și Guvernului pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

Guvernul, în punctul sau de vedere, arata ca excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, deoarece dispozițiile legale invocate, din care rezultă inclusiv dreptul de a ataca hotărârea, în condițiile legii, sunt de reținut în corelatie cu "interesul chiriașului în exercitarea caii de atac, constând în posibilitatea de a păstra raporturile de locațiune cu actualul titular al dreptului de proprietate, precum și, eventual, de a dobândi el, prin cumpărare, proprietatea imobilului în litigiu".

Președintele Senatului și președintele Camerei Deputaților nu au comunicat punctele lor de vedere.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile

Legii nr. 47/1992 , retine următoarele:

Curtea Constituțională constata ca este competența, potrivit dispozițiilor art. 144 lit. c) din Constituție, ale art. 1 alin. (1), ale

art. 2, 3, 12 și 23 din Legea nr. 47/1992 , republicată, să soluționeze excepția de neconstituționalitate cu care a fost sesizată.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 17 alin. 1 și ale

art. 18 alin. 1 din Legea nr. 112/1995

pentru reglementarea situației juridice a unor imobile cu destinația de locuințe, trecute în proprietatea statului. Aceste dispoziții au următorul conținut:

- Art. 17 alin. 1: "Comisiile constituite potrivit art. 16 alin. 4 vor stabili, în termen de 60 de zile de la primirea propunerilor transmise de comisiile locale, dreptul foștilor proprietari sau al moștenitorilor acestora și al rudelor până la gradul al doilea ale fostului proprietar în viața, pentru restituirea în natura, acordarea de despăgubiri, cuantumul acestor despăgubiri și vor emite hotărâri în acest sens. În termen de 5 zile, hotărârile vor fi comunicate, în scris, foștilor proprietari sau moștenitorilor acestora și rudelor până la gradul al doilea ale fostului proprietar în viața, chiriașilor din apartamentele care se vor restitui în natura, precum și persoanelor juridice care dețin apartamentele. Evaluarea apartamentelor se va face de către comisii tehnice de specialitate desemnate de comisiile județene sau a municipiului București și a sectorului agricol Ilfov.";

- Art. 18 alin. 1: "Hotărârile comisiilor județene, ale comisiei municipiului București și ale comisiei sectorului agricol Ilfov sunt supuse controlului judecătoresc, potrivit legii civile, și pot fi atacate în termen de 30 de zile de la comunicare."

Textele constituționale invocate de autorul excepției ca fiind incalcate sunt următoarele:

- Art. 41: "(1) Dreptul de proprietate, precum și creanțele asupra statului, sunt garantate. Conținutul și limitele acestor drepturi sunt stabilite de lege.

(2) Proprietatea privată este ocrotită în mod egal de lege, indiferent de titular. Cetățenii străini și apatrizii nu pot dobândi dreptul de proprietate asupra terenurilor.

(3) Nimeni nu poate fi expropriat decât pentru o cauza de utilitate publică, stabilită potrivit legii, cu dreapta și prealabilă despăgubire.

(4) Pentru lucrări de interes general, autoritatea publică poate folosi subsolul oricărei proprietăți imobiliare, cu obligația de a despăgubi proprietarul pentru daunele aduse solului, plantațiilor sau construcțiilor, precum și pentru alte daune imputabile autorității.

(5) Despăgubirile prevăzute în alineatele (3) și (4) se stabilesc de comun acord cu proprietarul sau, în caz de divergenta, prin justiție.

(6) Dreptul de proprietate obliga la respectarea sarcinilor privind protecția mediului și asigurarea bunei vecinătăți, precum și la respectarea celorlalte sarcini care, potrivit legii sau obiceiului, revin proprietarului.

(7) Averea dobandita licit nu poate fi confiscată. Caracterul licit al dobândirii se prezuma.

(8) Bunurile destinate, folosite sau rezultate din infracțiuni ori contravenții pot fi confiscate numai în condițiile legii.";

- Art. 42: "Dreptul la moștenire este garantat."

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constata ca dispozițiile legale criticate nu contravin prevederilor constituționale cuprinse în art. 41 și 42, referitoare la protecția proprietății private și dreptul la moștenire. Curtea retine ca în conformitate cu principiul egalității în drepturi, consacrat prin art. 16 din Constituție, toți cetățenii se bucura de drepturile și libertățile consacrate prin Constituție și sunt egali în drepturi în fața legii. Prin urmare, în concordanta cu acest principiu nu se poate susține ca prin reglementarea unei cai de atac a hotărârii și a comunicării acesteia inclusiv chiriașilor din imobilele ce se solicita a fi restituite s-ar aduce o restrangere dreptului de proprietate, astfel cum este reglementat prin dispozițiile art. 41 și 42 din Constituție. În acest sens Curtea constata ca în urma comunicării hotărârii principiul accesului liber la justiție permite exercitarea caii de atac împotriva hotărârilor comunicate, iar instanței de judecată îi revine îndatorirea de a stabili în concret, în activitatea de interpretare și aplicare a legii, dacă drepturile și interesele invocate în cauza sunt recunoscute de lege.

Curtea mai constata ca asupra dispozițiilor

art. 18 din Legea nr. 112/1995

s-a mai pronunțat (Decizia nr. 14 din 9 februarie 1999, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 110 din 17 martie 1995), statuand în sensul constituționalității acestor dispoziții legale. Cu acel prilej Curtea a reținut ca "interpretarea legii este atributul suveran al instanței de judecată în opera de infaptuire a justiției, iar controlul acestei interpretări se realizează prin exercitarea căilor de atac". Asa fiind și întrucât nu au intervenit împrejurări noi de natura sa modifice aceasta jurisprudenta, Curtea Constituțională urmează sa respingă excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 17 alin 1 și ale

art. 18 alin. 1 din Legea nr. 112/1995

pentru reglementarea situației juridice a unor imobile cu destinația de locuințe, trecute în proprietatea statului, cu raportare la prevederile art. 41 și 42 din Constituție.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) și al art. 145 alin. (2) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 și al

art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicată,

CURTEA

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 17 alin. 1 și ale

art. 18 alin. 1 din Legea nr. 112/1995

pentru reglementarea situației juridice a unor imobile cu destinația de locuințe, trecute în proprietatea statului, excepție ridicată de Rozalia Wesley în Dosarul nr. 3.963/C/2000 al Curții de Apel Timișoara - Secția civilă.

Definitivă și obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din 5 iulie 2001.