Legea nr. 72/2002

Creșterea și exploatarea animalelor este activitatea desfășurată de crescatorii de animale, indiferent de statutul juridic al acestora, în scopul obținerii de produși și produse animaliere.

Activitatea de creștere a animalelor se realizează în exploatații zootehnice, asociații și crescatorii individuale.

În alegerea sistemelor de creștere și a tehnologiilor de exploatare crescatorii de animale sunt obligați sa prevină poluarea, deteriorarea mediului ambiant și să respecte regulile de protecție a animalelor, precum și măsurile de apărare a sănătății acestora.

Construcțiile zootehnice aflate în proprietatea unităților administrativ-teritoriale, care se preteaza la creșterea animalelor și pasarilor și sunt neutilizate în acest scop, vor fi date în administrare asociațiilor crescatorilor de animale, persoanelor fizice sau juridice, care vor sa desfășoare activități zootehnice.

Terenurile de sub construcții și cele de incinta vor fi date în administrare, fără plata, pe perioada desfășurării activității.

Consiliile locale vor aproba atribuirea de teren cu destinație agricolă, din rezerva, pentru asigurarea necesarului de furaje crescatorilor de animale care populeaza spațiile prevăzute la alin. (1).

La concesionarea terenurilor cu destinație agricolă de la Agenția Domeniilor Statului, în scopul producerii furajelor, crescatorii de animale au prioritate.

Ministerul Agriculturii, Alimentației și Pădurilor, pentru dezvoltarea producției animaliere, poate acorda crescatorilor de animale prime la vânzare-cumpărare, alocații și avantaje fiscale pe produs, în conformitate cu reglementările legale în vigoare.

Condițiile de alocare a stimulentelor, cuantumul acestora și forma de acordare se stabilesc anual prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Agriculturii, Alimentației și Pădurilor, în limita fondurilor alocate de la bugetul de stat.

Nutritia animalelor, în înțelesul prezentei legi, este o activitate zootehnica de interes major prin care se asigura conversia optima a resurselor nutritive în produse animaliere. Resursele nutritive, denumite furaje, includ totalitatea produselor vegetale, animale, minerale și de sinteza care, prin folosirea în hrana animalelor, asigura desfășurarea normală a funcțiilor vitale și valorificarea potențialului de producție și reproducție al acestora.

În sensul prezentei legi, activitățile privind nutritia animalelor se referă la:

a) producerea, recoltarea, depozitarea, conservarea, prelucrarea și valorificarea plantelor de nutret;

b) fabricarea, comercializarea și utilizarea nutreturilor combinate, precum și a altor preparate furajere din producția interna sau din import, destinate nutritiei animalelor;

c) producerea și folosirea biopreparatelor furajere;

d) stabilirea ratiilor și normelor de furajare în funcție de tehnologia de creștere și exploatare a animalelor.

Controlul producerii nutreturilor combinate și preparatelor furajere se realizează prin inspecția oficială efectuată de către unități specializate și abilitate de Ministerul Agriculturii, Alimentației și Pădurilor, care urmăresc ca producerea, importul, fabricarea, circulația, comercializarea și folosirea acestora să se efectueze în conformitate cu reglementările legale privind protecția sănătății oamenilor, animalelor și a mediului.

Condițiile și criteriile ce trebuie îndeplinite de unitățile specializate pentru a fi abilitate în controlul oficial al producerii nutreturilor combinate și preparatelor furajere se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.

Inspecțiile se fac în toate etapele de producție și de manufacturare, înainte de comercializare, la import și export și la utilizarea produsului.

Terenurile evidentiate ca pajiști, aparținând consiliilor locale comunale, obstilor sau unor asociații de crescatori, se folosesc în exclusivitate pentru pasunat, faneata, cultivarea plantelor de nutret, în vederea obținerii de masa verde, fan sau semințe, perdele de protecție a pajiștilor, construcții zoopastorale, lucrări de îmbunătățiri funciare pentru creșterea potențialului de producție al pajiștilor.

Administrarea pajiștilor comunale, orășenești și municipale intră în atribuțiile consiliilor locale, care vor stabili în răspunderea directa și nemijlocită a primarilor executarea prevederilor cuprinse în amenajamentele pastorale și în planurile anuale de exploatare a pajiștilor de pe raza unităților administrativ-teritoriale respective. Gospodărirea acestor suprafețe se face cu consultarea crescatorilor de animale, cu asistența tehnica a specialiștilor din unități subordonate ale Ministerului Agriculturii, Alimentației și Pădurilor.

Ministerul Agriculturii, Alimentației și Pădurilor, prin organele de specialitate, elaborează strategia de organizare și exploatare a pajiștilor, parametrii tehnici și metodologia recomandată deținătorilor de terenuri agricole folosite pentru furajarea animalelor, care vor fi prevăzute în normele metodologice.

Ministerul Agriculturii, Alimentației și Pădurilor, prin organele de specialitate, împreună cu consiliile județene și cu consiliile locale, elaborează strategia de organizare și exploatare a pajiștilor și prezintă, în mod distinct, reglementări stricte privind transhumanta ovinelor, ca forma de punere în valoare a resurselor furajere montane și alpine.

Pășunile împădurite pot fi readuse în circuitul pastoral, cu aprobarea direcțiilor generale pentru agricultura și industrie alimentara județene, pe baza unor studii de transformare și a unor programe de imbunatatire și exploatare a acestora, întocmite de unitățile de specialitate autorizate.

Recoltarea masei lemnoase de pe aceste terenuri se va face cu respectarea normelor tehnice silvice de exploatare.

Terenurile ocupate de pajiști care, prin degradare sau poluare, și-au pierdut total sau parțial capacitatea de producție vor fi constituite în perimetre de ameliorare de interes național, pe care se vor executa lucrări de repunere în valoare și amenajare, corespunzător reglementărilor legale în vigoare, fără schimbarea proprietarului.

În vederea executării lucrărilor prevăzute la alin. (1), în cadrul perimetrelor stabilite, deținătorii de pajiști sunt obligați sa pună la dispoziție terenurile respective pe perioada realizării proiectelor și să aplice prevederile acestora.

Ameliorarea efectivelor de animale reprezintă o activitate cu caracter prioritar în strategia dezvoltării zootehniei românești și se desfășoară de către structuri de specialitate, sub îndrumarea și controlul Ministerului Agriculturii, Alimentației și Pădurilor, cu consultarea asociațiilor crescatorilor de animale.

Zonarea în teritoriu a speciilor, raselor și tipurilor de animale, în funcție de condițiile agroecologice și de interesele social-economice, precum și activitatea de ameliorare a acestora se realizează prin programe naționale de ameliorare a animalelor, elaborate pe o perioadă determinata de Ministerul Agriculturii, Alimentației și Pădurilor, cu sprijinul asociațiilor profesionale ale crescatorilor de animale, care se aproba prin ordin al ministrului agriculturii, alimentației și pădurilor.

Ameliorarea genetica a animalelor se realizează prin lucrări de selecție și hibridare efectuate pe baza controlului oficial al performantelor zootehnice și prin reproducție dirijata.

Coordonarea și controlul activității de ameliorare a efectivelor de animale se fac de către Ministerul Agriculturii, Alimentației și Pădurilor și se realizează de instituții și organizații implicate în acest proces, după cum urmează:

a) instituții pentru controlul oficial al performantelor productive la animale și evaluări genetice și structuri teritoriale abilitate în acest scop;

b) asociații ale crescatorilor de animale, constituite potrivit legislației în vigoare;

c) unități specializate de însămânțări artificiale, precum și cele producătoare de material seminal, ferme zootehnice de elita, depozite de reproducatori, acreditate și autorizate în acest scop.

Atribuțiile și competentele acestor structuri organizatorice trebuie să corespundă programelor naționale de ameliorare pe specii, conform actelor normative în vigoare.

Procesul de reproducție a animalelor este o activitate de baza în zootehnie, necesară pentru reluarea ciclurilor de producție.

Reproductia animalelor se organizează și se desfășoară prin însămânțări artificiale, monta naturala și transfer de embrioni.

Crescatorii de animale sunt liberi sa aleagă pentru efectivele proprii metoda de reproducție prevăzută la alin. (2).

Înființarea și organizarea noilor unități specializate pentru testarea reproducatorilor, producerea de material seminal, însămânțări artificiale la animale necesita autorizarea de funcționare eliberata de instituțiile abilitate ale Ministerului Agriculturii, Alimentației și Pădurilor.

Condițiile pentru acreditarea și autorizarea unităților specializate pentru testarea reproducatorilor, producerea de material seminal congelat și însămânțări artificiale la animale se stabilesc prin ordin al ministrului agriculturii, alimentației și pădurilor.

Ministerul Agriculturii, Alimentației și Pădurilor va sprijini, prin structurile de specialitate subordonate, înființarea de noi stațiuni sau puncte sătești de monta naturala.

Ministerul Agriculturii, Alimentației și Pădurilor, prin unitățile specializate din teritoriu, va autoriza pentru monta naturala reproducatori ai crescatorilor de animale, cu respectarea cerințelor zootehnice și sanitar-veterinare.

Ministerul Agriculturii, Alimentației și Pădurilor, prin organele sale de specialitate, va emite norme tehnice privind organizarea și funcționarea stațiunilor și punctelor de monta naturala, care vor fi aprobate prin ordin al ministrului agriculturii, alimentației și pădurilor.

Consiliile locale organizează și asigura buna funcționare a stațiunilor de monta naturala, conform legilor în vigoare.

Consiliile locale sunt obligate să asigure stațiunilor de monta naturala terenul cu destinație agricolă necesar pentru producerea furajelor.

Pentru promovarea în interes public a reproductiei și selecției animalelor de producție se finanțează de la buget, prin alocații anuale acordate de Ministerul Agriculturii, Alimentației și Pădurilor, acțiunile care urmează:

a) controlul oficial al performantelor de producție;

b) lucrările pentru evaluarea valorii de ameliorare și de bonitare;

c) contravaloarea materialului seminal indigen utilizat la insamantarile artificiale se suporta în proporție de până la 100%, în funcție de valoarea de ameliorare a reproducatorilor, atestata și autorizata oficial, precum și a agentului criogenic folosit la conservare.

Se finanțează din bugetele administrației publice locale activitățile:

a) lucrările necesare pentru atribuirea codurilor și numerelor de înmatriculare a animalelor de producție;

b) organizarea depozitelor de reproducatori.

Crescatorilor de animale le este interzis sa producă animalelor durere, suferinta, neliniste sau invaliditate, cu buna știința.

Durerea evitabila este cauzată animalelor prin lovire sau accidente traumatice.

Suferinta, alta decât cea provocată de durere, este cauzată animalelor de infometare, sete sau oboseala excesiva.

Starea de neliniste este cauzată de privarea animalelor de libertate prin legarea defectuoasă sau incarcerarea severă, singuratate, de introducere în spațiul lor de viața a unor animale din alte specii sau din aceeași specie fără o acomodare prealabilă, de senzatia de pierdere a echilibrului, de zgomote puternice, de socuri luminoase sau electrice.

Invaliditatea voita este cauzată animalelor prin lucrări experimentale.

În termen de 6 luni de la publicarea prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I, Ministerul Agriculturii, Alimentației și Pădurilor, cu consultarea organizațiilor neguvernamentale interesate, va elabora reguli de protecție a animalelor domestice, care vor fi aprobate prin ordin al ministrului agriculturii, alimentației și pădurilor.

Constituie infracțiuni următoarele fapte:

a) falsificarea înscrisurilor în certificatele de origine și valoare de ameliorare sau în alte evidente oficiale;

b) înscrierea în etichetele de prezentare a nutreturilor combinate a unor date care nu corespund cu compozitia chimica a acestora;

c) folosirea de pesticide sau de alte substanțe toxice fără avertizarea deținătorilor de animale din zona;

d) producerea și vânzarea neautorizata de nutreturi combinate sau de aditivi furajeri;

e) schimbarea destinației suprafețelor de pajiști în alte categorii de folosință, fără aprobare legală;

f) distrugerea unor loturi semincere prin pasunat, cosit sau pe alta cale;

g) utilizarea în alte scopuri a fondurilor ce se constituie, conform legii, pentru lucrări privind întreținerea și îmbunătățirea pajiștilor;

h) executarea de lucrări de manipulare genetica la animale, fără aprobarea forului de specialitate imediat superior.

Infracțiunile prevăzute la alin. (1) lit. c), e) și f) se pedepsesc cu închisoare de la 2 luni la 2 ani.

Infracțiunile prevăzute la alin. (1) lit. a), b), d), g) și h) se pedepsesc cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.

Constituie contravenții la prezenta lege, dacă nu sunt săvârșite în astfel de condiții încât, potrivit legii penale, sa constituie infracțiuni, săvârșirea de către persoanele fizice sau juridice a următoarelor fapte:

a) producerea de embrioni, material seminal congelat, icre embrionate, larve și puiet de peste, oua de incubație pentru hibrizi comerciali și oua de viermi de mătase, în afară unităților specializate, autorizate în acest scop, sau de la reproducatori, pentru folosirea cărora nu s-au emis autorizații, precum și introducerea și utilizarea celor provenite din import, fără a dispune de autorizația necesară;

b) executarea neautorizata a transferului de embrioni sau a insamantarilor artificiale pentru alte animale decât cele în proprietate;

c) nerespectarea normelor și instrucțiunilor tehnice privind efectuarea montei și asigurarea numărului de reproducatori masculi folosiți în stațiuni comunale și puncte de monta naturala sau prin contracte civile;

d) monta clandestina, constând în folosirea reproducatorilor masculi neautorizati la monta femelelor;

e) neprezentarea și nedeclararea animalelor recenzorilor care efectuează recensamintele agricole;

f) menținerea de reproducatori masculi necastrati cu intenția de a fi folosiți la monta clandestina;

g) folosirea unor componente neadecvate sau necertificate calitativ pentru fabricarea de nutreturi combinate sau de premixturi furajere;

h) pasunatul neautorizat sau introducerea animalelor pe pajiști în afară perioadei stabilite pentru pasunat;

i) refuzul de către titularii de pajiști de a participa la întocmirea planurilor de exploatare a pajiștilor, împiedicarea sau interzicerea punerii în aplicare a lucrărilor prevăzute în acestea;

j) neîndeplinirea de către deținătorii sau utilizatorii de pajiști a obligațiilor prevăzute în contract;

k) circulația pe pajiști cu orice mijloace de transport, inclusiv cu atelajele, care cauzează deteriorarea acestora;

l) organizarea și punerea în funcțiune de noi exploatații zootehnice fără autorizații emise de organele abilitate în acest sens;

m) poluarea și/sau deteriorarea mediului ambiant;

n) nerespectarea protecției animalelor;

o) omisiunea de a da ajutorul necesar ori de a înștiința stapanul, deținătorul sau organul competent, în cazul gasirii unui animal ratacit, părăsit sau abandonat a cărui viața, sănătate ori integritate corporală este în primejdie;

p) darea în folosință a pajistei, fie pentru pasunat, fie pentru obținerea de producții de culturi furajere, persoanelor care nu sunt îndreptățite la pajiste;

r) utilizarea amenajărilor piscicole în alte scopuri decât creșterea pestilor.

Contravențiile prevăzute la alin. (1) se sancționează după cum urmează:

a) cu amendă de la 2.500.000 lei la 5.000.000 lei, faptele prevăzute la lit. f), k), o) și p);

b) cu amendă de la 5.000.000 lei la 10.000.000 lei, faptele prevăzute la lit. e), i) și n);

c) cu amendă de la 5.000.000 lei la 15.000.000 lei, faptele prevăzute la lit. d), h), j) și r);

d) cu amendă de la 20.000.000 lei la 40.000.000 lei, faptele prevăzute la lit. c), g) și m);

e) cu amendă de la 30.000.000 lei la 50.000.000 lei, faptele prevăzute la lit. a), b) și l).

La propunerea primarului din unitatea administrativ-teritorială unde s-a săvârșit una dintre contravențiile prevăzute la alin. (1), consiliul local poate transforma cuantumul contravenției constatate în zile-munca în folosul comunității.

Valoarea unei zile-munca se calculează luându-se ca baza de referința salariul minim pe economie valabil la acea data.

Amenzile se fac venit la bugetul de stat și la bugetul local, după caz.

Cuantumul amenzilor contravenționale se indexează periodic prin hotărâre a Guvernului, în funcție de rata inflației.

Normele metodologice pentru aplicarea prezentei legi vor fi elaborate în termen de 30 de zile de la publicarea ei în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pe data intrării în vigoare a prezentei legi se abroga:

Legea nr. 8/1971

privind organizarea, administrarea și folosirea pajiștilor, loturilor zootehnice și semincere, precum și a stațiunilor comunale de monta, publicată în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 51 din 29 aprilie 1971;

Legea nr. 40/1975

privind creșterea și ameliorarea animalelor, publicată în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 134 din 25 decembrie 1975;

Legea nr. 2/1982

privind organizarea producerii și folosirii rationale a resurselor de nutreturi, publicată în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 37 din 7 aprilie 1982;

Decretul nr. 139/1977

privind unele măsuri pentru îmbunătățirea organizării sericiculturii, publicat în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 45 bis din 2 iunie 1977, și orice alte dispoziții contrare.

Această lege a fost adoptată de Camera Deputaților și de Senat în ședința comuna din 12 decembrie 2001, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) și ale art. 76 alin. (2) din Constituția României.