Legea nr. 1/1985
privind autoconducerea, autogestiunea economico-financiară și autofinantarea unităților administrativ-teritoriale
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce i s-a întâmplat acestui act
Stă la baza 1
- Decretul nr. 471/1971 20 decembrie 1971 (prevederi anume) cu privire la asigurările de stat
Ce face acest act
Abrogă 1
- Legea nr. 20/1971 16 decembrie 1971 privind organizarea contribuției bănești și în munca pentru efectuarea unor lucrări de int…
În temeiul articolului 57 din Constituția Republicii Socialiste România semnam și dispunem să fie publicată în Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România Legea nr. 1 din 15 noiembrie 1985 privind autoconducerea, autogestiunea economico-financiară și autofinantarea unităților administrativ-teritoriale.
Marea Adunare Naționala a Republicii Socialiste România adopta prezenta lege:
Capitolul 1 Dispoziții generale
Articolul 1
În unitățile administrativ-teritoriale întreaga activitate economică, social-culturală și edilitar-gospodareasca a consiliilor populare și unităților subordonate acestora se desfășoară potrivit principiilor autoconducerii muncitoresti, autogestiunii economico-financiare și autofinantarii, pe baza cărora se realizează participarea larga și nemijlocită a tuturor cetățenilor, în calitatea lor de proprietari, producători și beneficiari, la înfăptuirea politicii partidului și statului de dezvoltare armonioasă și multilaterala a județelor și localităților.
Prin autoconducerea, autogestiunea și autofinantarea unităților administrativ-teritoriale trebuie să se asigure dezvoltarea continua a forțelor de producție și a economiei locale, valorificarea deplina a resurselor existente, întărirea răspunderii, ordinii și disciplinei în înfăptuirea sarcinilor de plan, mobilizarea oamenilor muncii la realizarea acțiunilor privind progresul economico-social al localităților, sistematizarea și gospodărirea acestora, creșterea permanenta a nivelului de trai al tuturor cetățenilor, ridicarea calității vieții.
Articolul 2
Consiliile populare - organe locale ale puterii de stat - răspund, în conformitate cu prevederile planului național unic, de elaborarea și înfăptuirea planurilor de dezvoltare economico-socială în profil teritorial, organizează, îndrumă și controlează îndeplinirea sarcinilor de plan de către toate unitățile economice, indiferent de subordonarea acestora, asigura buna gospodărire a comunelor, orașelor, municipiilor și județelor.
În îndeplinirea atribuțiilor ce le revin, consiliile populare sînt obligate să asigure participarea tuturor cetățenilor la adoptarea și înfăptuirea hotărîrilor privind dezvoltarea unităților administrativ-teritoriale, sa ia măsuri pentru stimularea inițiativei acestora la înfăptuirea prevederilor de plan și a programelor de autoconducere și autoaprovizionare teritorială.
Articolul 3
Consiliile populare au obligația ca, în aplicarea principiului autogestiunii economico-financiare, să asigure atît pentru activitatea proprie, cît și pentru cea a unităților de subordonare locală, folosirea cu maxima eficienta a mijloacelor materiale și bănești care le sînt încredințate, creșterea permanenta a rentabilitatii și sporirea veniturilor proprii, participarea populației la dezvoltarea localităților și, pe aceasta baza, creșterea aportului unităților administrativ-teritoriale la dezvoltarea generală a societății.
Consiliile populare sînt obligate ca din veniturile proprii sa acopere cheltuielile prevăzute în bugetele locale și sa participe, în condițiile prevăzute de lege, la constituirea fondului de dezvoltare generală a întregii societăți destinat reproductiei socialiste largite.
Consiliile populare răspund de stabilirea măsurilor necesare pentru îndeplinirea sarcinilor de plan și creșterea veniturilor proprii, prin extinderea și diversificarea activităților de producție și a serviciilor, intensificarea acțiunilor de stabilire justa a impozitelor și taxelor locale și realizarea integrală a acestora, creșterea gradului de valorificare a tuturor resurselor de materii și materiale existente pe plan local.
Articolul 4
Consiliile populare sînt obligate sa acționeze pentru reducerea cheltuielilor materiale, introducerea unui regim sever de economii, eliminarea oricărei forme de risipa, diminuarea consumurilor de materiale, combustibili și energie, folosirea cu spirit gospodăresc a întregii baze materiale.
Consiliile populare sînt obligate sa ia toate măsurile pentru dezvoltarea resurselor locale de materii prime și materiale, în vederea creșterii contribuției lor la lărgirea bazei naționale de materii prime și materiile și satisfacerii necesarului de consum al unităților locale.
Comitetele și birourile executive ale consiliilor populare răspund de buna desfășurare a activității de colectare, recuperare și valorificare a resurselor materiale refolosibile în unitatea administrativ-teritorială în care funcționează, organizează acțiuni de mobilizare a populației pentru intensificarea colectării de fier vechi, obiecte de uz casnic, ambalaje, hirtie și alte materiale.
Articolul 5
Consiliile populare sînt obligate să-și îndeplinească atribuțiile ce le revin în domeniile economic, social-cultural și edilitar-gospodăresc, în condițiile autofinantarii integrale a fiecărei unități administrativ-teritoriale, asigurind acoperirea din venituri proprii a tuturor cheltuielilor necesare și participarea la fondul de dezvoltare a întregii societăți.
În acest scop, consiliile populare trebuie să acționeze permanent pentru sporirea bazei de venituri proprii, utilizarea cu spirit de economie a mijloacelor de care dispun, întărirea ordinii, disciplinei și legalității iar angajarea cheltuielilor, gospodărirea rațională a resurselor locale, creșterea rezervelor materiale și bănești. În cazul în care nivelul veniturilor proprii nu acoperă cheltuielile, consiliile populare vor restringe volumul acestora la nivelul veniturilor.
Toți cetățenii, beneficiari nemijlociti ai condițiilor de muncă și viața din comunele, orașele și municipiile în care locuiesc, au îndatorirea de a participa activ, în condițiile prezentei legi, la constituirea fondului de dezvoltare generală a întregii societăți, la autogospodarirea localităților, la realizarea unor obiective social-culturale, economice și edilitar-gospodărești, contribuind în acest fel la autofinantarea unităților administrativ-teritoriale, la dezvoltarea și infrumusetarea tuturor localităților.
Articolul 6
Fiecare unitate administrativ-teritorială - comuna, oraș, municipiu, sector al municipiului București, județ și municipiul București - își desfășoară activitatea pe baza planului de dezvoltare economico-socială în profil teritorial, a planului economico-social propriu și bugetului local care se adoptă, în condițiile legii, de consiliul popular al unității administrativ-teritoriale respective, în stricta concordanta cu planul național unic de dezvoltare economico-socială.
Consiliile populare răspund de realizarea prevederilor planului național unic de dezvoltare economico-socială, a veniturilor prevăzute în bugetul de stat de către toate unitățile socialiste indiferent de subordonarea acestora, a planurilor și bugetelor locale, precum și a programelor de autoconducere și autoaprovizionare a localităților și a altor programe speciale; iau măsuri pentru dezvoltarea intensiva a industriei, agriculturii, transporturilor, serviciilor și celorlalte ramuri economice, pentru valorificarea deplina a resurselor locale, utilizarea la maximum a capacităților, sporirea accentuata a productivitatii muncii și a eficientei economice în toate sectoarele de activitate, creșterea potențialului economic al fiecărei unități administrativ-teritoriale.
Consiliile populare răspund, de asemenea, de înfăptuirea prevederilor din planul național unic cu privire la dezvoltarea construcțiilor de locuințe din fondul locativ de stat, desfășurarea activității de învățămînt și sănătate, precum și de alte acțiuni de interes general, executind finanțarea acestora din bugetul local sau din bugetul republican, în condițiile prezentei legi.
Articolul 7
Pentru sporirea continua a resurselor necesare autofinantarii și autodezvoltarii localităților, în conformitate cu sarcinile de plan și prevederile bugetelor locale de venituri și cheltuieli, consiliile populare sînt obligate sa acționeze, în principal, pentru:
a) creșterea eficientei activității tuturor unităților economice indiferent de subordonare, asigurind îndeplinirea și depășirea planurilor de producție, realizarea integrală a indicatorilor financiari, reducerea cheltuielilor materiale și obținerea de beneficii, exercitarea unui control riguros asupra întregii activități a acestor unități, întărirea răspunderii, ordinii și disciplinei în munca;
b) dezvoltarea intensiva a agriculturii, luînd măsuri pentru folosirea completa, conservarea și ameliorarea fondului funciar, creșterea potențialului productiv al acestuia, obținerea de recolte mari și stabile, realizarea planurilor de cultura și de producție și a programelor de dezvoltare a zootehniei, sporirea livrărilor de produse agricole la fondul de stat și, pe aceasta baza, satisfacerea, în conformitate cu principiile autoconducerii și autoaprovizionarii, a cerințelor de consum ale populației și a altor nevoi ale economiei naționale;
c) înfăptuirea programului de sistematizare a teritoriului și localităților urbane și rurale, urmărind restrîngerea perimetrelor construibile ale localităților la strictul necesar, redarea unor suprafețe de teren cît mai mari agriculturii și folosirea rațională a pămîntului, modernizarea localităților, realizarea tuturor prevederilor din schițele de sistematizare aprobate;
d) folosirea rațională a tuturor resurselor de apa, inclusiv a apelor termale sau curative de importanța locală, gospodărirea judicioasă a apei, identificarea de noi surse, valorificarea la maximum a apelor pentru irigații, piscicultura, producere de energie electrica, precum și în alte scopuri, punerea în valoare a celorlalte resurse neconventionale de energie - solara, eoliana, a biogazului - în vederea satisfacerii cerințelor populației și ale economiei naționale;
e) utilizarea eficienta a tuturor materiilor prime și materialelor alocate prin plan, reducerea la maximum a rebuturilor și pierderilor, creșterea gradului de valorificare a resurselor materiale și energetice existente pe plan local;
f) colectarea integrală de la populație a fierului vechi, a metalelor neferoase, materialelor textile, maselor plastice, cauciucului, hirtiei, sticlei și a altor materiale refolosibile. Veniturile obținute din aceasta activitate constituie surse de autofinanțare în bugetele locale.
Articolul 8
Comitetele executive ale consiliilor populare județene și al municipiului București răspund de îndeplinirea în bune condiții a planului și a bugetului de venituri și cheltuieli proprii, precum și a planurilor și bugetelor de venituri și cheltuieli ale unităților administrativ-teritoriale componente și ale unităților socialiste din subordinea lor, de constituirea și utilizarea legală a fondurilor aprobate.
Articolul 9
Consiliile populare vor promova cu fermitate, în întreaga activitate a unităților economice și social-culturale de subordonare locală, cît și a tuturor celorlalte unități din raza teritorială a comunelor, orașelor, municipiilor și județelor, principiile mecanismului economico-financiar, asigurind imbinarea conducerii unitare a vieții economico-sociale, pe baza planului național unic, cu larga inițiativa și cointeresarea materială a oamenilor muncii, integrarea organică a maselor în activitatea de organizare și conducere a producției, întărirea disciplinei și responsabilității sociale a fiecărui cetățean, exercitarea unui control exigent de către oamenii muncii asupra modului în care se îndeplinesc hotărîrile adoptate.
Capitolul 2 Măsuri pentru asigurarea autogestiunii economico-financiare și a autofinantarii unităților administrativ-teritoriale
Articolul 10
Fiecare comuna, oraș, municipiu, sector al municipiului București, județ și municipiul București are obligația să-și desfășoare activitatea pe baza planului local de dezvoltare economico-socială, precum și a bugetului sau de venituri și cheltuieli, prin care să se asigure echilibrul financiar și utilizarea cu eficienta maxima a resurselor materiale și bănești din unitatea administrativ-teritorială respectiva.
Articolul 11
Consiliile populare din toate unitățile administrativ-teritoriale sînt obligate să-și desfășoare și să-și dezvolte activitatea economică în condițiile creșterii continue a veniturilor proprii, din care să asigure, potrivit legii, contribuții sporite la constituirea fondului de dezvoltare generală a întregii societăți și acoperirea cheltuielilor proprii.
Articolul 12
Veniturile bugetelor unităților administrativ-teritoriale se asigura, în condițiile legii, din vărsăminte din beneficii provenite de la unitățile economice de subordonare locală, impozite și taxe plătite de aceste unități și de organizațiile cooperatiste, de alte organizații obștești și de populație, precum și din alte venituri stabilite prin lege ca resurse ale acestor bugete.
Articolul 13
Unitățile economice locale sînt obligate, potrivit legii, sa participe la formarea veniturilor din bugetele unităților administrativ-teritoriale de care aparțin prin vărsăminte din beneficii, impozite și taxe.
În scopul creșterii continue a contribuției lor la acoperirea cheltuielilor unităților administrativ-teritoriale, unitățile economice locale sînt obligate să-și desfășoare activitatea în condițiile gospodăririi cît mai judicioase a fondurilor materiale și bănești care le-au fost încredințate, îndeplinirii sarcinilor de plan aprobate, dezvoltării și diversificării activității pentru satisfacerea nevoilor populației.
Articolul 14
Unitățile cooperației meșteșugărești, cele ale cooperației de producție, achiziții și desfacere a mărfurilor, precum și unitățile economice ale organizațiilor obștești, vărsa la bugetele locale ale consiliilor populare din unitățile administrativ-teritoriale în care își desfășoară activitatea impozitul pe venituri, alte impozite și taxe prevăzute de lege.
Unitățile cooperației agricole de producție vărsa la bugetele locale impozitul pe terenurile pe care le dețin, impozitul pe fondul de retribuire pentru munca prestată de membrii cooperatori, alte impozite și taxe prevăzute de lege.
Unitățile cooperatiste sînt obligate să-și sporeasca în permanenta producția agricolă, producția industriala și prestările de servicii, contribuind într-o măsura din ce în ce mai mare la înfăptuirea programelor de autoaprovizionare, la creșterea livrărilor la fondul de stat, la satisfacerea cerințelor populației.
Articolul 15
Populația este obligată să contribuie la constituirea veniturilor bugetului de stat și a veniturilor bugetelor locale prin plata impozitelor și taxelor stabilite în condițiile legii.
De asemenea, populația participa la dezvoltarea economico-socială a fiecărei unități administrativ-teritoriale prin contribuția bănească și în munca pentru efectuarea unor lucrări de interes obștesc.
Articolul 16
În vederea infaptuirii autofinantarii integrale în fiecare comuna, oraș, municipiu și județ, consiliile populare au obligația sa ia măsuri pentru sporirea bazei de venituri proprii, prin dezvoltarea și diversificarea continua a activităților de producție de interes local, a prestărilor de servicii și a altor activități economice, pentru satisfacerea deplina a cerințelor populației și ale unităților socialiste, precum și pentru creșterea producției la export.
Consiliile populare acționează, totodată, pentru îndeplinirea integrală a sarcinilor prevăzute în plan de către toate unitățile economice indiferent de subordonarea acestora.
Articolul 17
Comitetele și birourile executive ale consiliilor populare au obligația sa ia măsuri, potrivit legii, pentru stabilirea, urmărirea și încasarea integrală și la termenele prevăzute a impozitelor, taxelor și a celorlalte vărsăminte de la unitățile socialiste și de la populație.
Articolul 18
Din bugetele unităților administrativ-teritoriale se finanțează, potrivit legii, în concordanta cu prevederile de plan, obiective și acțiuni economice, social-culturale, cheltuieli de întreținere și reparare a drumurilor și podurilor de interes local, cheltuieli de gospodărie comunală, cheltuieli privind funcționarea organelor locale ale puterii și administrației de stat și alte cheltuieli necesare unităților și activităților de interes local.
Articolul 19
Din bugetul republican se finanțează cheltuielile pentru construcții de locuințe destinate fondului locativ de stat, după utilizarea, potrivit legii, de către unitățile de interes local, a surselor proprii; cheltuielile privind retribuțiile, impozitul și contribuția de asigurări sociale de stat aferente, precum și bursele acordate, în condițiile legii, pentru unitățile de învățămînt de subordonare locală; cheltuielile privind retribuțiile, impozitul și contribuția de asigurări sociale de stat aferente, pentru unitățile și activitățile sanitare de subordonare locală, precum și cele privind medicamentele ce se suporta de către stat, în condițiile legii; drepturile de retribuire și indemnizațiile ce se plătesc, potrivit legii, de către stat, pentru personalul din unitățile agricole cooperatiste.
Finanțarea cheltuielilor de învățămînt, sănătate și agricultura prevăzute la alin. 1 se asigura, după caz, prin Ministerul Educației și Învățămîntului, Ministerul Sănătății și Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare și prin organele locale de specialitate ale administrației de stat din domeniile respective. Finanțarea construcțiilor de locuințe, de la bugetul republican, se asigura prin comitetele executive ale consiliilor populare județene și al municipiului București.
Articolul 20
Chiriile ce se încasează, potrivit legii, pentru imobilele din fondul locativ de stat administrate de comitetele sau birourile executive ale consiliilor populare se fac venit la bugetul republican. Cheltuielile de reparații, întreținere și administrare pentru aceste imobile se finanțează de la bugetul republican.
Articolul 21
Impozitul pe circulația mărfurilor datorat, potrivit legii, de unitățile economice locale, de unitățile cooperației meșteșugărești, de cele ale cooperației de producție, achiziții și desfacere a mărfurilor, precum și de unitățile economice ale organizațiilor obștești, se depune în întregime la bugetul republican.
Impozitul pe fondul total de retribuire datorat potrivit legii, de unitățile cooperatiste prevăzute la alin. 1 și de unitățile economice ale organizațiilor obștești se vărsa, de asemenea, la bugetul republican.
Impozitul pe clădiri și taxa pentru folosirea terenurilor proprietate de stat, datorate de unitățile socialiste, precum și vărsămintele la bugetul de stat din beneficiile unităților Casei de Economii și Consemnațiuni și din primele de asigurare ale Administrației Asigurărilor de Stat, determinate potrivit legii, se fac în întregime venituri la bugetul republican.
Prelevarea pentru societate datorată, potrivit legii, de către unitățile economice locale, impozitul pe beneficiile societăților mixte și pe veniturile unităților străine, care își desfășoară activitatea în Republica Socialistă România, precum și celelalte venituri stabilite de lege, se vărsa la bugetul republican.
Articolul 22
Comitetele și birourile executive ale consiliilor populare sînt obligate să asigure folosirea rațională a mijloacelor materiale și bănești de care dispun, precum și a mijloacelor bănești acordate de la bugetul republican, în condiții de maxima eficienta economică și socială, cu respectarea disciplinei financiare și a unui regim sever de economii.
Articolul 23
Pentru a se asigura acoperirea integrală a cheltuielilor prevăzute în bugetele locale din veniturile proprii ale fiecărei unități administrativ-teritoriale, consiliile populare sînt obligate să asigure:
a) îndeplinirea integrală a sarcinilor ce le revin din planul național unic de dezvoltare economico-socială privind producția fizica, producția neta, producția marfa, prestările de servicii, producția pentru export;
b) creșterea productivitatii muncii, reducerea costurilor de producție și îndeosebi a celor materiale, reducerea cheltuielilor de circulație, îmbunătățirea continua a calității produselor, serviciilor și lucrărilor de construcții, reparații și întreținere;
c) darea în funcțiune la termen a obiectivelor de investiții economice și sociale, realizarea parametrilor tehnico-economici aprobați, folosirea integrală a capacităților de producție, a utilajelor și a bazei materiale existente, gospodărirea cît mai judicioasă a tuturor resurselor locale;
d) creșterea eficientei economice în toate sectoarele de activitate, așezarea întregii activități economice pe principiile rentabilitatii, sporirea acumularilor bănești și beneficiilor;
e) utilizarea fondurilor destinate activităților social-culturale în concordanta cu gradul de îndeplinire a acțiunilor planificate și în condiții de sporire continua, potrivit legii, a nivelului de autofinanțare a unităților social-culturale.
Articolul 24
Din excedentele anuale ale bugetelor proprii ale comunelor, orașelor, municipiilor, sectoarelor municipiului București, județelor și al municipiului București se vărsa la bugetul republican contribuții la constituirea fondului de dezvoltare generală a întregii societăți, care se stabilesc anual prin legea bugetului de stat al Republicii Socialiste România. În caz de nerealizare a veniturilor proprii planificate, vărsămintele la bugetul republican se efectuează cu prioritate, la nivelul planificat, din veniturile realizate.
Din excedentele anuale ale bugetelor proprii, comitetele și birourile executive ale consiliilor populare comunale, orășenești, municipale, ale sectoarelor municipiului București, județelor și al municipiului București pot să-și retina un fond de rulment pentru autofinanțare, destinat acoperirii provizorii a cheltuielilor aprobate, pînă la realizarea veniturilor planificate, precum și pentru echilibrarea bugetelor proprii, în condițiile prevăzute de lege. Cuantumul fondului de rulment pentru autofinanțare se stabilește anual prin legea bugetului de stat.
Articolul 25
Consiliile populare răspund de îndeplinirea prevederilor din planurile și bugetele proprii de venituri și cheltuieli, precum și din cele ale unităților subordonate, luînd măsuri pentru realizarea integrală a veniturilor prevăzute și efectuarea cheltuielilor cu respectarea disciplinei de plan și financiare.
Capitolul 3 Contribuția bănească și în munca pentru efectuarea unor lucrări de interes obștesc
Articolul 26
Pe baza principiilor autoconducerii, autofinantarii și autogospodaririi unităților administrativ-teritoriale, toți cetățenii au obligația de a-și aduce contribuția nemijlocită la dezvoltarea, modernizarea și infrumusetarea localităților în care trăiesc și muncesc.
De asemenea, unitățile socialiste au obligația sa participe la realizarea lucrărilor de interes obștesc din localitățile în care își desfășoară activitatea și sa sprijine acțiunile organizate de consiliile populare, cu participarea cetățenilor, pentru buna gospodărire a localităților.
Articolul 27
Locuitorii comunelor, orașelor, municipiilor și sectoarelor municipiului București contribuie cu bani și prin munca la efectuarea unor lucrări de interes obștesc cu caracter local.
Locuitorii comunelor, orașelor, municipiilor și sectoarelor municipiului București sînt, de asemenea, obligați sa participe cu bani și prin munca la efectuarea unor lucrări de interes județean și republican prevăzute în planurile de dezvoltare economico-socială în profil teritorial ale județelor și în planul național unic.
Articolul 28
Lucrările de interes obștesc ce se pot efectua prin contribuția bănească și în munca a locuitorilor se stabilesc, în condițiile prezentei legi, de adunările cetățenilor.
Secțiunea I Contribuția bănească
Articolul 29
Locuitorii din comune, orașe, municipii și sectoarele municipiului București sînt obligați să contribuie cu bani la realizarea obiectivelor social-culturale, economice, urbanistice și edilitar-gospodărești prevăzute în anexa la lit. A.
Lucrările cu caracter urbanistic și edilitar-gospodăresc, altele decît cele prevăzute în anexa la lit. A, care urmează a fi propuse spre analizare și hotărîre adunărilor cetățenilor din comune, orașe, municipii sau sectoarele municipiului București, se supun, în prealabil, spre aprobare comitetelor executive ale consiliilor populare județene și al municipiului București. Acestea sînt obligate să se pronunțe în termen de 30 de zile de la primirea propunerii.
Articolul 30
Din contribuția bănească se efectuează lucrări care se pot executa în mare parte din resurse locale și care pot fi date în funcțiune în termen de cel mult 2 ani.
Pentru sprijinirea realizării lucrărilor care nu pot fi executate numai din resurse locale, în planul național unic se vor prevedea, pe fiecare județ, materialele, utilajele și obiectele de inventar necesare. Materialele, utilajele și obiectele de inventar se livreaza la prețurile în vigoare pentru vînzările către unitățile socialiste de stat.
Volumul lucrărilor de investiții și de reparații capitale, care se realizează de consiliile populare din contribuția bănească a cetățenilor, se include în planul național unic de dezvoltare economico-socială în poziții globale. Repartizarea acestora pe județe și lucrări se face de Comitetul de Stat al Planificarii, Comitetul pentru Problemele Consiliilor Populare și Ministerul Finanțelor, la propunerea comitetelor executive ale consiliilor populare județene și al municipiului București. Elaborarea, avizarea și aprobarea documentațiilor tehnico-economice pentru aceste lucrări se fac potrivit legii.
Articolul 31
Pentru lucrările de investiții ce se executa din contribuția bănească a locuitorilor se vor adapta proiecte tip, care se asigura de comitetele executive ale consiliilor populare județene și al municipiului București, prin institutele de proiectare și alte unități de profil din subordinea lor, iar în cazul în care este necesar, și prin alte unități de proiectare din subordinea unor organe centrale.
Articolul 32
Contribuția bănească anuală se stabilește în raport cu valoarea lucrărilor și cu numărul membrilor de familie apți de muncă ce realizează venituri, după cum urmează;
a) familii cu un singur membru apt de muncă, pînă la 400 lei;
b) familii cu doi membri apți de muncă, pînă la 700 lei;
c) familii cu trei sau mai mulți membri apți de muncă, pînă la 1.100 lei.
În municipii și orașe, pentru anumite obiective social-culturale de interes public deosebit, comitetele executive ale consiliilor populare județene și al municipiului București pot stabili anual contribuții cu caracter edilitar-gospodăresc, pe familii, în raport cu veniturile realizate de membrii acestora.
Comitetele sau birourile executive ale consiliilor populare pot propune adunărilor cetățenilor ori, după caz, pot aproba scutirea totală sau parțială de plată contribuției ori înlesniri în plata acesteia pentru unele categorii de persoane cum sînt invalizii sau alte persoane inapte de muncă.
Contribuția bănească se poate plati în mai multe rate, cel mai tirziu pînă la 30 septembrie al fiecărui an.
Contribuția bănească se plătește la organele financiare teritoriale sau la unitățile C.E.C.
Articolul 33
Sumele încasate din contribuția bănească nu se includ în bugetul local și pot fi folosite numai pentru efectuarea lucrărilor aprobate. Aceste sume se păstrează la unitățile bancare la care birourile sau comitetele executive ale consiliilor populare își au contul de baza.
Începerea lucrărilor de investiții ce se executa din contribuția bănească a locuitorilor se poate face numai după constituirea din aceasta contribuție a fondurilor necesare într-o proporție de cel puțin 50 la suta din valoarea investiției.
Articolul 34
Banca de Investiții poate acorda comitetelor și birourilor executive ale consiliilor populare credite rambursabile, în limita plafoanelor anuale aprobate prin planul național unic, pentru executarea, din contribuția bănească, de școli, internate școlare, grădinițe de copii, ateliere-școala, crese, cămine culturale, precum și de unități sanitare și de asistența socială.
La creditul bancar acordat se percepe o dobinda similară cu dobinda pe care o plătesc, potrivit legii, întreprinderile de stat în cazul creditelor acordate de banca pentru activitatea de investiții. Creditele bancare se rambursează din contribuția bănească a populației, în termen de 3 ani de la data terminării lucrărilor respective. În cazul cînd ratele nu se depun la timp, suma de plată se considera restanta și, pe tot timpul cît este în aceasta situație, se calculează, potrivit legii, dobinda corespunzătoare.
Articolul 35
În cazul în care, după executarea lucrărilor stabilite, au rămas sume necheltuite sau materiale neconsumate ori din diferite motive lucrările stabilite nu se pot executa, acestea vor fi folosite pentru alte lucrări de natura celor prevăzute în anexa la lit. A, potrivit hotărîrii adunării cetățenilor.
Secțiunea II Contribuția în munca
Articolul 36
Toți locuitorii apți de muncă din comune au obligația de a contribui prin munca la executarea lucrărilor edilitar-gospodărești, de apărare și ameliorare a fondului funciar, de amenajare și folosire rațională a surselor de apa, prevăzute în anexa la lit. B.
În orașe, municipii și sectoarele municipiului București locuitorii apți de muncă contribuie prin munca la efectuarea lucrărilor de interes obștesc prevăzute în anexa la lit. B pct. 4-6.
Articolul 37
Contribuția în munca se efectuează de bărbați și de femei de la vîrsta de 18 ani.
Persoanele care poseda mijloace de transport cu tracțiune animala sau mecanică, cu excepția autoturismelor, sînt obligate sa presteze munca cu aceste mijloace.
Articolul 38
Contribuția în munca consta în executarea unui volum fizic de lucrări stabilit pe bază de norme de lucru - metri patrati de întreținere sau reparații de drumuri, metri cubi de săpături și umpluturi de pămînt la regularizări de albii și consolidări de maluri, metri cubi de extragere și spargere de piatra sau ciuruire de balast și altele asemenea care trebuie să fie realizate în 6 zile anual, în condițiile și la termenele prevăzute.
Contribuția în munca a persoanelor fizice proprietare ale mijloacelor de transport consta în executarea unui volum fizic de lucrări, calculat în raport cu cantitățile stabilite și distanțele de parcurs, care trebuie realizate în 6 zile anual cu fiecare mijloc de transport, în condițiile și la termenele prevăzute.
Contribuția în munca se considera îndeplinită în cazul în care volumul fizic de lucrări stabilit potrivit alin. 1 și 2 a fost integral realizat, indiferent de numărul de zile în care a fost efectuat.
Articolul 39
Unitățile economice care își au sediul sau își desfășoară activitatea în municipii, sectoarele municipiului București, orașe sau comune sînt obligate să efectueze cu mijloacele de transport cu tracțiune animala sau mecanică pe care le dețin cu orice titlu - autocamioane, autocamionete, tractoare rutiere cu remorcile și semiremorcile aferente, autobasculante și autoremorchere - contribuție în munca la lucrările de interes obștesc stabilite de adunările cetățenilor.
Contribuția în munca a unităților socialiste consta în executarea unui volum fizic de lucrări, calculat în raport cu cantitățile prevăzute și distanțele de parcurs, care trebuie să fie realizate în 6 zile anual cu fiecare mijloc de transport.
Volumul fizic de lucrări se stabilește în condițiile alin. 2 de comitetul sau biroul executiv al consiliului popular municipal, al sectorului municipiului București, orasenesc sau comunal.
Programarea mijloacelor de transport pentru executarea contribuției în munca se face de comitetele sau birourile executive ale consiliilor populare, de acord cu conducerea unităților respective.
Articolul 40
Persoanele fizice proprietare ale mijloacelor de transport și unitățile prevăzute la art. 39, deținătoare de mijloace de transport, asigura pe timpul efectuării contribuției în munca lubrifianții, carburanții, hrana animalelor, precum și conducătorii mijloacelor de transport.
Articolul 41
În cazul neefectuarii lucrărilor repartizate, comitetele și birourile executive ale consiliilor populare vor obliga persoanele fizice și, după caz, unitățile socialiste sa plătească suma de 100-120 lei pe zi pentru contribuția în munca a locuitorilor, 200-400 lei pe zi pentru contribuția în munca cu atelajele și 400-600 lei pe zi pentru contribuția în munca cu mijloacele de transport cu tracțiune mecanică.
Sumele stabilite potrivit alin. 1 vor fi plătite de locuitori sau unitățile socialiste, în termen de 30 de zile de la data primirii înștiințării de plată făcute de comitetul sau biroul executiv al consiliului popular.
Articolul 42
Comitetele sau birourile executive ale consiliilor populare pot propune adunărilor cetățenilor scutirea totală sau parțială de efectuarea contribuției în munca pentru invalizi, bolnavi și alte persoane aflate în situații deosebite, care nu pot efectua contribuția în munca.
Secțiunea III Dispoziții comune
Articolul 43
Propunerea de a se efectua anumite lucrări prin contribuție bănească și în munca poate fi facuta de către deputați, comisiile permanente ale consiliilor populare, unitățile socialiste sau organizațiile obștești ori de un grup de locuitori.
Comitetul sau biroul executiv al consiliului popular este obligat sa analizeze propunerea în cel mult 30 de zile de la depunere. Dacă constata ca lucrarea este de interes obștesc și sînt condiții pentru efectuarea acesteia, decide convocarea locuitorilor, pe circumscripții electorale. Convocarea cuprinde data și locul adunării, care se aduc la cunoștința locuitorilor din circumscripția electorală prin afișare la sediul consiliului popular și prin orice alt mijloc de publicitate.
Adunarea locuitorilor pe circumscripția electorală lucrează valabil în prezenta a cel puțin jumătate plus unu din numărul reprezentanților familiilor și se pronunța, prin vot deschis, cu majoritatea voturilor reprezentanților familiilor din circumscripție.
Adunarea locuitorilor din fiecare circumscripție electorală analizează și se pronunța asupra propunerilor prezentate de comitetul sau biroul executiv al consiliului popular cu privire la lucrările ce urmează a se efectua, valoarea acestora, cuantumul total al contribuției bănești și al contribuției în munca. Adunarea stabilește, de asemenea, în condițiile prezentei legi, suma ce revine pe fiecare familie și volumul fizic de lucrări ce urmează a fi efectuate de către fiecare locuitor și cu fiecare mijloc de transport.
Articolul 44
Adunările catatenilor care se organizează, potrivit legii, în comune, orașe, municipii și sectoarele municipiului București analizează propunerile făcute în adunările locuitorilor pe circumscripții electorale și hotărăsc, prin vot deschis, cu majoritatea voturilor, lucrările ce se vor efectua prin contribuția în bani și în munca, valoarea acestora, cuantumul total al contribuției bănești și al contribuției în munca, precum și termenele de executare a lucrărilor.
De asemenea, adunările cetățenilor hotărăsc, în condițiile prezentei legi, asupra sumei ce revine pe fiecare familie și a volumului fizic de lucrări ce urmează a fi efectuate de către fiecare locuitor și cu fiecare mijloc de transport proprietatea acestuia.
Contribuția bănească și în munca se hotărăște o dată pe an, de regula în cursul semestrului I, pentru anul următor.
Articolul 45
Pentru lucrările care necesita contribuția bănească sau în munca a locuitorilor pe 2-3 ani, adunarea cetățenilor poate hotărî contribuția totală ce urmează a fi plătită de fiecare familie și suma anuală, precum și volumul fizic de lucrări ce urmează a fi efectuate de fiecare locuitor și cu mijloacele de transport.
Articolul 46
Hotărîrile adunării cetățenilor sînt obligatorii pentru toți locuitorii din unitatea administrativ-teritorială
Comitetul sau biroul executiv al consiliului popular este obligat să asigure comunicarea, în scris, fiecărei familii, a cuantumului contribuției anuale în bani și a volumului fizic de lucrări, stabilite de adunarea cetățenilor.
Articolul 47
Comitetul executiv al consiliului popular județean sau al municipiului București este obligat, în cazul cînd constata ca hotărîrea adunării cetățenilor nu a fost luată cu respectarea legii, ca în termen de 20 de zile de la ținerea adunării sa dea îndrumări scrise comitetului sau biroului executiv al consiliului popular cu privire la măsurile ce trebuie luate pentru asigurarea aplicării prevederilor legale.
Articolul 48
Locuitorul nemulțumit de hotărîrea adunării cetățenilor prin care i s-a stabilit contribuția în bani și contribuția în munca poate face contestație la comitetul sau biroul executiv al consiliului popular municipal, al sectorului municipiului București, orasenesc sau comunal, în termen de 10 zile de la data cînd a luat cunoștința de aceasta hotărîre.
Comitetul sau biroul executiv este obligat să soluționeze contestația în termen de 10 zile și sa comunice rezultatul celui în cauza, decizia sa fiind definitivă.
Articolul 49
Dacă, după stabilirea contribuției, veniturile unor familii se diminuează sau intervin alte cauze obiective care împiedica executarea contribuției în munca, locuitorii pot cere comitetelor sau birourilor executive ale consiliilor populare reducerea sau scutirea de contribuție în bani și în munca. Comitetele sau birourile executive ale consiliilor populare sînt obligate să soluționeze cererile primite și sa comunice rezultatul celor în cauza, deciziile lor fiind definitive.
Articolul 50
În baza hotărîrii adunării cetățenilor sau a deciziei comitetului executiv al consiliului popular județean ori al municipiului București prin care s-a stabilit contribuția, sumele neplătite la termen, precum și contravaloarea muncii neefectuate, se încasează potrivit normelor de urmărire a veniturilor statului.
Contravaloarea muncii neefectuate de către unitățile socialiste cu mijloacele de transport se executa prin încasarea din contul acestora.
Sumele încasate drept contravaloare a muncii neefectuate rămîn la dispoziția comitetelor și birourilor executive ale consiliilor populare și se folosesc numai la executarea lucrărilor ce se efectuează prin contribuția în munca.
Articolul 51
Odată cu aprobarea lucrărilor ce se vor executa prin contribuție, adunarea cetățenilor alege cîte un comitet de cetățeni pentru fiecare lucrare ce urmează a fi efectuată, format din locuitori care au participat la elaborarea propunerilor privind aceste lucrări, precum și din alți locuitori cu spirit gospodăresc și de inițiativa.
Comitetele de cetățeni au sarcina de a asigur a cunoașterea de către toți locuitorii a lucrărilor aprobate, a contribuției stabilite, a termenelor de plată, precum și urmărirea permanenta a executării lucrărilor și a receptionarii acestora.
Totodată, comitetele de cetățeni sprijină comitetele și birourile executive ale consiliilor populare în încasarea sumelor, mobilizarea locuitorilor la efectuarea lucrărilor și în soluționarea contestațiilor făcute de cetățeni.
Comitetele de cetățeni își desfășoară activitatea sub îndrumarea comitetelor sau birourilor executive ale consiliilor populare și prezintă, împreună cu acestea, în mod periodic, informări în fața adunărilor cetățenilor.
Articolul 52
Efectuarea lucrărilor și stabilirea contribuției în bani și în munca a locuitorilor și a unităților socialiste din comune, orașe, municipii și sectoarele municipiului București, pentru obiectivele de interes județean și republican, se hotărăsc cu respectarea art. 39, 43 și 44.
Coordonatorul lucrărilor pentru obiectivele de interes județean este comitetul executiv al consiliului popular județean, iar pentru cele de interes republican, organul în planul căruia sînt prevăzute lucrările.
Articolul 53
Comitetele sau birourile executive ale consiliilor populare municipale, ale sectoarelor municipiului București, orășenești și comunale și, după caz, organele coordonatoare de lucrări prevăzute la art. 52 răspund de evidenta și gestionarea judicioasă a sumelor încasate și a materialelor procurate, precum și de calitatea lucrărilor executate din contribuția bănească și în munca a locuitorilor.
Pentru obiectivele cu un volum mare de lucrări care se executa în regie proprie, adunarea cetățenilor poate imputernici unu sau mai mulți cetățeni care să supravegheze permanent executarea lucrărilor.
Articolul 54
Comitetele executive ale consiliilor populare județene și al municipiului București sprijină comitetele și birourile executive ale consiliilor populare subordonate în organizarea adunărilor cetățenilor. De asemenea, asigura îndrumarea și sprijinirea permanenta a birourilor sau comitetelor executive ale consiliilor populare din unitățile administrativ-teritoriale în care s-a aprobat efectuarea de lucrări prin contribuția bănească și în munca, astfel încît să se asigure folosirea cu eficienta maxima a resurselor locale, a fondurilor materiale și bănești, executarea la timp și de buna calitate a lucrărilor.
Articolul 55
În aplicarea prezentei legi, prin familie se înțelege soțul, sotia, copiii necăsătoriți, părinții soțului sau ai sotiei și alte persoane, dacă gospodăresc împreună; prin comune se înțeleg și comunele suburbane, iar prin circumscripții electorale se înțeleg circumscripțiile electorale comunale, orășenești, municipale și ale sectoarelor municipiului București.
Reprezentant al familiei este soțul ori sotia sau orice persoană majoră care gospodareste împreună cu aceștia.
Capitolul 5 Dispoziții finale
Articolul 56
Anexa face parte integrantă din prezenta lege.
Articolul 57
Prezenta lege intră în vigoare la data de 1 ianuarie 1986.
Articolul 58
Pe data intrării în vigoare a prezentei legi se abroga Legea organizării contribuției bănești și în munca pentru efectuarea unor lucrări de interes obștesc nr. 20/1971, cu modificările ulterioare, precum și orice alte dispoziții contrare.
Această lege a fost adoptată de Marea Adunare Naționala în ședința din 15 noiembrie 1985.
Președintele Marii Adunări Naționale, NICOLAE GIOSAN
Anexa LUCRĂRI DE INTERES OBȘTESC CE SE POT REALIZA PRIN
CONTRIBUȚIA BĂNEASCĂ ȘI ÎN MUNCA
A. Lucrări ce se pot executa prin contribuția bănească
1. Construcții, amenajări sau reparații de:
a) școli, internate și cantine școlare, ateliere-școala, sali de gimnastica, cămine culturale, case de cultura, biblioteci, cluburi, alte instituții de cultura și arta, sedii pentru consiliile populare, spitale, dispensare, unități de asistența socială, case de naștere, crese, grădinițe, cămine de copii, băi populare;
b) microcentrale electrice, instalații pentru folosirea unor resurse energetice neclasice, capacități de producție și de prestări de servicii ale industriei mici, piețe agroalimentare;
c) străzi, drumuri, poduri și podețe, acoperiri cu imbracaminti asfaltice ușoare ale drumurilor locale, mijloace de transport în comun, peroane și adaposturi în stațiile acestora, diguri, fîntîni, puțuri, alimentari cu apa, captări de izvoare, aductiuni, spații verzi, baze sportive, turistice și de agrement, locuri de joaca pentru copii, grupuri sanitare publice.
2. Lucrări de arta monumentala, statui, busturi, plăci memoriale și alte lucrări de asemenea natura, restaurarea și punerea în valoare a monumentelor istorice.
3. Procurarea de utilaje pentru salubritate și întreținerea spațiilor verzi și de inventar necesar funcționarii unităților social-culturale.
B. Lucrări ce se pot executa prin contribuția în munca
1. Construirea, modernizarea, repararea și întreținerea de: școli, grădinițe, dispensare medicale, străzi, drumuri, santuri, poduri și podețe, precum și a lucrărilor de arta accesorii sau anexe ale acestora.
2. Amenajarea și regularizarea cursurilor de ape, lucrări de alimentare cu apa, amenajarea de noi surse de apa și de iazuri, precum și întreținerea acestora, construirea de fîntîni, puțuri, captări de izvoare, aductiuni și alte asemenea lucrări.
3. Amenajări de irigații și desecări în sisteme locale, asanarea terenurilor mlastinoase, consolidarea terenurilor alunecatoare, îmbunătățiri funciare, întreținerea și ameliorarea pasunilor, curățirea pădurilor.
4. Construirea și întreținerea digurilor și executarea altor lucrări de apărare împotriva inundațiilor.
5. Curățenia strazilor, îndepărtarea zapezii, întreținerea zonelor verzi, a locurilor de agrement, a terenurilor de sport și de joaca pentru copii, plantarea de pomi fructiferi, specii melifere, arbori, arbuști și flori.
6. Colectarea materialelor refolosibile, depozitarea și sortarea acestora la locurile stabilite.
-----------
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.