Decizia nr. 131/2026

Elena-Simina Tănăsescu

- președinte

Asztalos Csaba-Ferenc

- judecător

Mihai Busuioc

- judecător

Mihaela Ciochină

- judecător

Cristian Deliorga

- judecător

Dacian-Cosmin Dragoș

- judecător

Dimitrie-Bogdan Licu

- judecător

Laura-Iuliana Scântei

- judecător

Valentina Bărbățeanu

- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.

1.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 83 alin. (3) teza finală din Legea nr. 303/2004

privind statutul judecătorilor și procurorilor, excepție ridicată de Adrian Toporăscu în Dosarul nr. 2.245/99/2019 al Tribunalului Botoșani - Secția I civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.812D/2020.

2.

La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.

3.

Președintele Curții dispune să se facă apelul și în Dosarul nr. 210D/2024, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 83 alin. (3) din Legea nr. 303/2004 , excepție ridicată de Patricea-Lorela Soare în Dosarul nr. 3.304/120/2021* al Tribunalului Dâmbovița - Secția I civilă.

4.

La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.

5.

Având în vedere obiectul excepției de neconstituționalitate din dosarele mai sus menționate, Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea acestora. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu măsura propusă. Curtea, în temeiul dispozițiilor

art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992

privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea Dosarului nr. 210D/2024 la Dosarul nr. 1.812D/2020, care a fost primul înregistrat.

6.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. Precizează că instanța de contencios constituțional s-a mai pronunțat asupra prevederilor legale criticate în cauza de față, constatând, prin

Decizia nr. 381 din 4 iulie 2023 , constituționalitatea acestora, jurisprudența invocată menținându-și valabilitatea.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarelor, reține următoarele:

7.

Prin încheierile din 15 septembrie 2020 și 19 septembrie 2023, pronunțate în dosarele nr. 2.245/99/2019 și nr. 3.304/120/2021*, Tribunalul Botoșani - Secția I civilă și Tribunalul Dâmbovița - Secția I civilă au sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 83 alin. (3) teza finală din Legea nr. 303/2004

privind statutul judecătorilor și procurorilor, respectiv a prevederilor

art. 83 alin. (3)

din aceeași lege. Excepția a fost ridicată de Adrian Toporăscu și, respectiv, de Patricea-Lorela Soare în cauze având ca obiect soluționarea contestațiilor formulate împotriva deciziilor de pensie emise pentru autorii excepției de Casa Județeană de Pensii Botoșani, respectiv de Casa Județeană de Pensii Argeș.

8.

În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că reducerea cuantumului pensiei cu 85% pe perioada reîncadrării în funcția de judecător, procuror sau magistrat-asistent contravine prevederilor din

Constituție

care garantează dreptul la pensie și dreptul la muncă și la protecție socială. Se apreciază că această diminuare are un caracter excesiv și constituie, în fapt, o abrogare a pensiei de serviciu. Se invocă

deciziile Curții Constituționale nr. 20 din 2 februarie 2000

și

nr. 375 din 6 iulie 2005 , precum și o serie de hotărâri pronunțate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului referitoare la dreptul la pensie. Se mai arată că nu poate fi afectată sub nicio formă cumularea pensiei cu salariul, pensia fiind un drept câștigat pentru munca depusă în trecut, care nu poate fi înlăturat de nicio dispoziție legală. Se susține că se nesocotește și principiul egalității, întrucât reducerea atât de severă a cuantumului pensiei în caz de cumul cu salariul a fost legiferată doar cu privire la magistrații pensionați și apoi reîncadrați. Se arată că, din jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, rezultă că dreptul la salariu și dreptul la pensie pot fi asimilate unui drept de proprietate, nesocotit prin diminuarea criticată.

9.

Tribunalul Botoșani - Secția I civilă consideră că prevederile de lege criticate sunt neconstituționale, întrucât pensia de serviciu reprezintă un drept câștigat, fiind asimilată unui bun proprietate privată, iar proprietatea privată este garantată și ocrotită în mod egal de lege, indiferent de titular. De asemenea, instituirea unor măsuri de reducere a patrimoniului numai față de o anumită categorie de persoane aflate în situații similare reprezintă o discriminare în sensul

art. 14 din Convenția

pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

10.

Tribunalul Dâmbovița - Secția I civilă consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.

11.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

12.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile

Constituției , precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

13.

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor

art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale

art. 1 alin. (2) , ale

art. 2 ,

3 ,

10

și

29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

14.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă dispozițiile

art. 83 alin. (3) teza finală din Legea nr. 303/2004

privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 13 septembrie 2005, care avea, la data ridicării excepției, următorul cuprins: „(3) [Reîncadrarea în funcția de judecător, procuror ori magistrat-asistent se face fără concurs de către secția corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii, la instanțele sau, după caz, la parchetele de pe lângă acestea, în cadrul cărora aveau dreptul să funcționeze până la data pensionării și care nu pot funcționa normal din cauza lipsei de personal. În acest caz, numirea în funcția de magistrat-asistent se face de Consiliul Superior al Magistraturii, iar numirea în funcția de judecător sau procuror se face de Președintele României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii. Pot fi reîncadrați în funcție, în condițiile prezentului alineat, foștii judecători, procurori sau magistrați-asistenți care au fost eliberați din funcție prin pensionare potrivit prezentei legi și cu privire la care nu s-a stabilit sancțiunea disciplinară a excluderii din magistratură, în condițiile

Legii nr. 317/2004, republicată , cu modificările ulterioare]. Pe perioada reîncadrării, cuantumul pensiei se reduce cu 85%.“

15.

Chiar dacă

Legea nr. 303/2004

a fost abrogată prin

Legea nr. 303/2022 , privind statutul judecătorilor și procurorilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1102 din 16 noiembrie 2022, textul de lege criticat este aplicabil în cauzele aflate pe rolul instanțelor care au sesizat Curtea Constituțională. Ca atare, având în vedere cele statuate prin

Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea se va pronunța prin prezenta decizie cu privire la constituționalitatea dispozițiilor

art. 83 alin. (3) teza finală din Legea nr. 303/2004 .

16.

În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor din

Constituție

cuprinse în

art. 16 alin. (1)

privind egalitatea în drepturi,

art. 41 alin. (1)

privind dreptul la muncă,

art. 44 alin. (1)

privind dreptul de proprietate privată,

art. 47 alin. (2)

privind dreptul la pensie,

art. 135 alin. (2) lit. f)

privind obligația statului de a crea condițiile necesare pentru creșterea calității vieții și

art. 147 alin. (4)

privind efectele deciziilor Curții Constituționale.

17.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că s-a mai pronunțat asupra unor critici similare, constatând conformitatea textului de lege criticat cu dispozițiile din Legea fundamentală invocate și în cauza de față. Astfel, prin

Decizia nr. 747 din 4 noiembrie 2021 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 21 ianuarie 2022, paragrafele 18-32, Curtea a reiterat cele statuate prin

Decizia nr. 873 din 25 iunie 2010 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010, în sensul că, în principiu, pensia de serviciu a unei categorii profesionale, reglementată printr-o lege specială, are două componente, și anume pensia contributivă și un supliment din partea statului. Partea contributivă a pensiei de serviciu se suportă din bugetul asigurărilor sociale de stat, pe când partea care depășește acest cuantum se suportă din bugetul de stat. Acordarea acestui supliment ține de politica statului în domeniul asigurărilor sociale și nu se subsumează dreptului constituțional la pensie, astfel cum este reglementat în

art. 47 alin. (2) din Constituție . Prin aceeași decizie, Curtea a mai reținut că în conceptul de „drepturi câștigate“ pot intra doar prestațiile deja realizate până la intrarea în vigoare a noii reglementări.

18.

În ceea ce privește criticile de neconstituționalitate raportate la încălcarea dispozițiilor constituționale care garantează dreptul de proprietate privată, Curtea a reținut, prin aceeași

Decizie nr. 873 din 25 iunie 2010 , anterior citată, că, având în vedere cele două componente ale pensiei de serviciu, precum și faptul că a doua componentă, adică suplimentul din partea statului, se acordă numai în măsura în care există resursele financiare necesare, suprimarea pentru viitor a acestei componente, fără afectarea părții contributive, nu poate avea semnificația unei exproprieri, invocând în acest sens jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului.

19.

În ceea ce privește critica de neconstituționalitate prin raportare la dispozițiile

art. 47 alin. (1)

și ale

art. 135 alin. (2) lit. f) din Constituție , cu motivarea că textul de lege criticat aduce atingere principiului protecției așteptărilor legitime ale acestora cu privire la un anumit nivel de protecție și securitate socială, Curtea a reținut, prin

Decizia nr. 747 din 4 noiembrie 2021 , precitată, paragraful 21, în acord cu jurisprudența sa, că acest principiu nu este consacrat constituțional, iar drepturile rezultate din actul de pensionare sunt previzibile, și anume îndrituirea persoanei la cuantumul aferent pensiei din sistemul ordinar de pensionare, restul cuantumului pensiei (cea suplimentară) fiind supus elementelor variabile amintite mai sus, respectiv optica legiuitorului și resursele financiare ale statului care pot fi alocate în această direcție. Pe de altă parte, instituirea unui anumit cuantum al pensiei de serviciu este un beneficiu acordat de legiuitor, care este în egală măsură îndreptățit să dispună asupra cuantumului prestațiilor sociale ale statului sub forma pensiei.

20.

Cu privire la susținerea potrivit căreia în expunerea de motive a legii criticate nu s-a făcut nicio referire la motivele care au determinat diminuarea cuantumului pensiei magistraților reîncadrați în funcție, pe perioada reîncadrării, Curtea a reținut ( Decizia nr. 747 din 4 noiembrie 2021 , paragraful 22) că aspectele specifice invocate țin de politica economică și socială a statului, iar dreptul la pensie vizează pensia obținută în sistemul general de pensionare, neexistând un drept constituțional la pensie specială, deci la suplimentul financiar acordat de stat. Or, legiuitorul este în măsură să acorde, să modifice sau să suprime componenta suplimentară a pensiei de serviciu, în funcție de posibilitățile financiare ale statului, dar, evident, cu respectarea și a celorlalte prevederi sau principii constituționale (a se vedea, în acest sens,

Decizia nr. 873 din 25 iunie 2010 , anterior citată).

21.

Referitor la pretinsa încălcare a principiului egalității în drepturi pe considerentul că măsura reducerii cuantumului pensiei cu 85%, pe perioada reîncadrării în funcție, se aplică doar magistraților reîncadrați în funcție în condițiile

art. 83 alin. (3) din Legea nr. 303/2004 , iar nu și foștilor magistrați care și-au încetat activitatea din motive neimputabile și sunt numiți în magistratură, pe bază de concurs, în condițiile

art. 33 alin. (1)

din aceeași lege, Curtea a reținut ( Decizia nr. 747 din 4 noiembrie 2021 , paragraful 26) existența unor situații juridice diferite, circumstanțiate unui cadru normativ distinct, pe de o parte, respectiv încadrarea în funcție, pe bază de concurs, în condițiile reglementate în

art. 33 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 , pentru ocuparea posturilor vacante de la judecătorii și parchetele de pe lângă acestea, precum și, pe de altă parte, reîncadrarea în funcție, potrivit

art. 83 alin. (3)

din același act normativ, fără concurs, a foștilor judecători, procurori ori magistrați-asistenți la instanțele sau, după caz, la parchetele de pe lângă acestea în cadrul cărora aveau dreptul să funcționeze până la data pensionării. Astfel, textul legal criticat reglementează un beneficiu, din perspectiva modalității de reîncadrare, prin interviu organizat de către secția corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii, iar nu pe bază de concurs, și numai în condițiile în care instanțele sau, după caz, parchetele de pe lângă acestea în cadrul cărora aveau dreptul să funcționeze până la data pensionării nu pot funcționa normal din cauza lipsei de personal. Prin urmare, în speță, situațiile juridice diferite în care se află magistrații încadrați prin concurs, în condițiile

art. 33 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 , spre deosebire de foștii judecători, procurori sau magistrați-asistenți reîncadrați pe bază de interviu, în condițiile unei lipse de personal a instanțelor sau parchetelor unde au funcționat până la data pensionării, justifică instituirea unui regim juridic diferit cu privire la cuantumul pensiei, pe perioada reîncadrării.

22.

Totodată, potrivit jurisprudenței constante a Curții Constituționale, principiul egalității în drepturi presupune instituirea unui tratament egal pentru situații care, în funcție de scopul urmărit, nu sunt diferite ( Decizia Plenului Curții Constituționale nr. 1 din 8 februarie 1994 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994). De asemenea, situațiile în care se află anumite categorii de persoane trebuie să difere în esență pentru a se justifica deosebirea de tratament juridic, iar această deosebire de tratament trebuie să se bazeze pe un criteriu obiectiv și rațional (a se vedea, în acest sens, cu titlu exemplificativ,

Decizia nr. 86 din 27 februarie 2003 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 207 din 31 martie 2003,

Decizia nr. 476 din 8 iunie 2006 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 599 din 11 iulie 2006,

Decizia nr. 573 din 3 mai 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 363 din 25 mai 2011,

Decizia nr. 366 din 25 iunie 2014 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 644 din 2 septembrie 2014).

23.

Pentru aceleași considerente, Curtea a apreciat nu pot fi primite nici susținerile referitoare la existența unei pretinse discriminări față de alte categorii socioprofesionale beneficiare de pensii de serviciu, care sunt în situația de a cumula pensia cu salariul sau indemnizația. De asemenea, în jurisprudența sa, Curtea a statuat că nu constituie o discriminare faptul că, prin aplicarea unor prevederi legale, anumite persoane pot ajunge în situații defavorabile, apreciate ca atare prin prisma propriilor lor interese subiective. A nega posibilitatea legiuitorului de a modifica sau de a abroga o normă ar însemna negarea competenței sale legislative. Din contră, legiuitorul, fie originar, fie delegat, trebuie să vegheze la asigurarea stabilității economice a țării și să ia măsuri în consecință (a se vedea

Decizia nr. 90 din 7 februarie 2012 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 228 din 5 aprilie 2012). Pe de altă parte, Curtea mai reține că, în situațiile referitoare la reîncadrarea în profesie, legiuitorul beneficiază de o largă marjă de apreciere în privința condițiilor în care se acordă pensia de serviciu, precum și în privința suspendării/acordării sau reducerii drepturilor bănești pentru această perioadă.

24.

Curtea a mai reținut că legiuitorul are libertatea să stabilească drepturile de asigurări sociale cuvenite, condițiile și criteriile de acordare a acestora, modul de calcul și cuantumul lor valoric, în raport cu posibilitățile create prin resursele financiare disponibile, și să le modifice în concordanță cu schimbările ce se produc în resursele economico-financiare ale statului. Astfel, este la aprecierea legiuitorului reglementarea condițiilor și a criteriilor necesar a fi îndeplinite pentru a beneficia de o categorie de pensie sau alta, având obligația de a nu încălca exigențele constituționale și de a respecta o condiție de rezonabilitate în stabilirea condițiilor de pensionare - est modus in rebus (a se vedea, în acest sens,

Decizia nr. 820 din 9 noiembrie 2006 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 39 din 18 ianuarie 2007, și

Decizia nr. 680 din 26 iunie 2012 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 566 din 9 august 2012). Curtea a statuat că, în considerarea situației specifice a unor categorii socioprofesionale, legiuitorul poate institui tratamente juridice diferențiate atât prin condiții și criterii de acordare derogatorii, cât și printr-un mod de calcul și un cuantum diferite ale pensiilor (în acest sens, a se vedea

Decizia nr. 684 din 15 decembrie 2005 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 177 din 23 februarie 2006,

Decizia nr. 455 din 30 mai 2006 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 539 din 22 iunie 2006, sau

Decizia nr. 119 din 15 februarie 2007 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 252 din 16 aprilie 2007).

25.

În concluzie, astfel cum a reținut Curtea în

Decizia nr. 900 din 15 decembrie 2020 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1274 din 22 decembrie 2020, cu privire la regimul juridic al pensiilor reglementate prin legi speciale, legiuitorul dispune de o marjă de apreciere mai largă, stabilind că pensiile speciale nu reprezintă un privilegiu, acestea sunt instituite în considerarea statutului categoriei profesionale căreia i se acordă, iar, odată acordate, legiuitorul trebuie să prezinte rațiuni suficient de puternice care să justifice eliminarea lor. Totodată, acordarea suplimentului suportat din bugetul de stat ține de politica statului în domeniul asigurărilor sociale și nu cade în sfera de protecție constituțională a dreptului la pensie și a dreptului de proprietate și, în fine, legiuitorul este liber să acorde, să modifice sau să suprime componenta suplimentară a pensiei de serviciu, în funcție de posibilitățile financiare ale statului.

26.

În ceea ce privește criticile formulate prin recurgerea la invocarea celor reținute de Curtea Constituțională prin

Decizia nr. 82 din 15 ianuarie 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 33 din 16 ianuarie 2009, Curtea constată că, prin

Decizia nr. 381 din 4 iulie 2023 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 890 din 3 octombrie 2023, paragraful 36, a apreciat că asemenea critici nu pot fi reținute și cu privire la ipoteza textului de lege criticat în cauză. În acest sens, Curtea a observat că

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 230/2008

interzicea cu desăvârșire cumulul pensiei cu veniturile realizate dintr-o activitate profesională desfășurată în cadrul autorităților și instituțiilor publice, pe când prevederile

art. 83 alin. (3) teza finală din Legea nr. 303/2004

nu instituie o astfel de interdicție absolută, ci permit, în continuare, cumulul pensiei cu salariul cuvenit pentru desfășurarea activității specifice de judecător, procuror ori magistrat-asistent reangajat, după pensionare, fără concurs la instanțele sau la parchetele cu deficit de personal, pensia având însă un cuantum diminuat. O altă diferență esențială derivă, totodată, din faptul că neconstituționalitatea constatată viza o afectare a dreptului la pensie și a dreptului la muncă realizată prin ordonanță de urgență a Guvernului, contrar

art. 115 alin. (6) din Constituție , pe când în situația de față, discuția poartă asupra unei legi, ca act al Parlamentului adoptat în considerarea atributului său suveran de legiferare.

27.

În fine, Curtea a constatat prin aceeași

Decizie nr. 381 din 4 iulie 2023 , paragraful 37, că nici invocarea

Deciziei nr. 1.414 din 4 noiembrie 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 796 din 23 noiembrie 2009, nu este relevantă în cauză, întrucât situațiile analizate nu sunt analoage.

28.

Cele statuate prin deciziile menționate își mențin valabilitatea și în cauza de față, neintervenind elemente noi, de natură să justifice modificarea acestei jurisprudențe.

29.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul

art. 146 lit. d)

și al

art. 147 alin. (4) din Constituție , precum și al

art. 1 - 3 , al

art. 11 alin. (1) lit. A.d)

și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Adrian Toporăscu în Dosarul nr. 2.245/99/2019 al Tribunalului Botoșani - Secția I civilă și de Patricea-Lorela Soare în Dosarul nr. 3.304/120/2021* al Tribunalului Dâmbovița - Secția I civilă și constată că dispozițiile

art. 83 alin. (3) teza finală din Legea nr. 303/2004

privind statutul judecătorilor și procurorilor sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Botoșani - Secția I civilă și Tribunalului Dâmbovița - Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 17 februarie 2026.