Decizie · Curtea Constituțională

Decizia nr. 104/2025

referitoare la excepția de neconstituționalitate a sintagmei "stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situații" din cuprinsul art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, în interpretarea dată acesteia prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018 , pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept

prezumat în vigoare

Data actului
27 februarie 2025
Emitent
Curtea Constituțională
Publicat în
Monitorul Oficial nr. 713 din 31 iulie 2025
Citat de
4 acte
Citează
21 de acte
Structură
2 articole · 27.166 caractere
Sursă
legislatie.just.ro

Legături cu alte acte

Ce face acest act

Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1

  • Legea nr. 263/2010 16 decembrie 2010 (prevederi anume) privind sistemul unitar de pensii publice

Marian Enache

- președinte

Mihaela Ciochină

- judecător

Cristian Deliorga

- judecător

Dimitrie-Bogdan Licu

- judecător

Gheorghe Stan

- judecător

Laura-Iuliana Scântei

- judecător

Livia Doina Stanciu

- judecător

Elena-Simina Tănăsescu

- judecător

Varga Attila

- judecător

Patricia-Marilena Ionea

- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.

1.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010

privind sistemul unitar de pensii publice, introduse prin

Legea nr. 192/2015

pentru completarea

Legii nr. 263/2010

privind sistemul unitar de pensii publice, în interpretarea dată prin

Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018 , pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. Excepția a fost ridicată de Gheorghe Brândușe în Dosarul nr. 3.831/62/2019 al Curții de Apel Brașov - Secția civilă și constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 443D/2021.

2.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de înștiințare este legal îndeplinită.

3.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată. În acest sens, arată că autorul excepției solicită aplicarea unui tratament juridic identic unor categorii de persoane aflate în situații diferite, respectiv pensionarii care, ca urmare a condițiilor grele de muncă, au beneficiat de un stagiu redus și pensionarii care, din cauza condițiilor grele de muncă, au primit un punctaj mai mare la calculul pensiei. Acestor categorii de persoane li s-au acordat beneficii distincte, prin acte normative diferite, la momente diferite, prevederile

art. 16 din Constituție

nefiind incidente.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

4.

Prin Încheierea din 21 ianuarie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 3.831/62/2019, Curtea de Apel Brașov - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010

privind sistemul unitar de pensii publice, introduse prin

Legea nr. 192/2015

pentru completarea

Legii nr. 263/2010

privind sistemul unitar de pensii publice, în interpretarea dată prin

Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018 , pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. Excepția a fost ridicată de Gheorghe Brândușe într-o cauză având ca obiect soluționarea contestației formulate de autorul excepției împotriva deciziei de pensionare, aflată în etapa procesuală a apelului.

5.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul excepției susține că dispozițiile

art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 , așa cum au fost interpretate prin

Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018 , pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, sunt discriminatorii pentru categoria de pensionari care beneficiază de dispozițiile

art. 57 din Legea nr. 263/2010 .

6.

Starea de discriminare s-a născut în momentul în care

Legea nr. 263/2010

a fost modificată prin

Legea nr. 155/2016

pentru modificarea și completarea

Legii nr. 263/2010

privind sistemul unitar de pensii publice, prin modificarea stagiului de cotizare prevăzut la

art. 57 , în sensul că acest stagiu a fost stabilit la 15 ani și a instituit dreptul persoanei care s-a pensionat anterior

Legii nr. 155/2016 , dar sub imperiul

Legii nr. 263/2010 , să ceară recalcularea drepturilor de pensie cu aplicarea stagiului de 15 ani.

7.

Astfel, persoane care au lucrat în aceleași condiții, dar șiau dobândit dreptul de pensie sub legi diferite, beneficiază de tratament diferit.

8.

În concret, starea de discriminare s-a născut la momentul recalculării drepturilor de pensie pentru persoanele care au lucrat în condiții de expunere la radiații, beneficiare ale dreptului de pensie născut sub imperiul

Legii nr. 19/2000

privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale și al actelor normative anterioare acestei legi. Acestora li s-a aplicat un stagiu de cotizare de 22 de ani și 6 luni în vederea recalculării pensiei, și nu un stagiu de 15 ani, așa cum a fost în vigoare la nașterea dreptului de pensie și cum este la data recalculării pentru alte categorii de pensionari.

9.

Curtea de Apel Brașov - Secția civilă apreciază că dispozițiile de lege criticate nu contravin prevederilor

art. 16 din Constituție . În acest sens, arată că prin

Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018 , pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, s-a prevăzut că sintagma „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situații“, cuprinsă în

art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 , se referă la legea în vigoare la data recalculării pensiei, respectiv

Legea nr. 263/2010 , care conține norma respectivă.

10.

Scopul

Legii nr. 192/2015 , prin care li s-a recunoscut și persoanelor aflate în situația autorului excepției dreptul la un punctaj anual majorat, dar nu și utilizarea unui stagiu de cotizare redus în determinarea punctajului mediu anual, este de înlăturare a diferențelor scriptice, nu de majorare a pensiilor, fiind acceptată de legiuitor și situația în care pensia recalculată din oficiu este mai mică, sens în care s-a prevăzut menținerea, în plată a cuantumului celui mai avantajos, potrivit

art. 169^1 alin. (4) din Legea nr. 263/2010 .

11.

Prin urmare, soluția aleasă anterior de legiuitor, astfel cum a fost interpretată și în jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție, a fost aceea de a se utiliza stagiul complet de cotizare redus, conform

Legii nr. 3/1977

privind pensiile de asigurări sociale de stat și asistența socială, la recalculările efectuate conform

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 4/2005

privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, spre deosebire de reglementarea actuală, care prevede un alt stagiu de cotizare în privința recalculării vizate de

art. 169^1 din Legea nr. 263/2010 . De altfel, așa cum s-a arătat deja, pentru înlăturarea inechităților din sistemul de pensii publice, legiuitorul a intervenit de-a lungul timpului prin diferite soluții legislative. Potrivit legislației respective însă au fost excluși de la acordarea acestor beneficii cei care obținuseră un alt avantaj, respectiv utilizarea unui stagiu de cotizare mai mic la determinarea punctajului anual calculat prin utilizarea unei vechimi în muncă prevăzute de acte normative cu caracter special.

12.

Cu alte cuvinte, verificarea conformității acțiunii statale față de

art. 16 din Constituție

presupune, în mod necesar, că respectivele categorii de subiecți se află în situații analoage sau relevant similare (a se vedea, exemplificativ, Hotărârea din 13 iulie 2010, pronunțată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în Cauza Clift împotriva Regatului Unit, paragraful 66). Cu referire la semnificația acestor termeni, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a mai arătat, în hotărârea precizată, că cerința de a demonstra existența unei „poziții analoage“ nu implică faptul că trebuie să existe identitate între ceea ce se compară. Autorul plângerii trebuie să demonstreze că, având în vedere natura specifică a acesteia, se află într-o situație similară cu a altora, care au fost tratați în mod diferit.

13.

În cauza de față nu se pot identifica două categorii de subiecți care să se afle în aceeași situație, dar care să fie tratați în mod diferit, ci, dimpotrivă, în situația recalculărilor întemeiate pe dispozițiile

art. 169^1 din Legea nr. 263/2010

se aplică stagiul complet de cotizare prevăzut în

anexa nr. 5 la Legea nr. 263/2010 , în funcție de data nașterii, pentru toate persoanele care se află în situația recalculării prevăzute de textul de lege menționat.

14.

În conformitate cu dispozițiile

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

15.

Guvernul, invocând

Decizia Curții Constituționale nr. 463 din 11 iulie 2019 , apreciază că excepția de neconstituționalitate nu este întemeiată.

16.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, punctul de vedere al Guvernului, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile

Constituției , precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

17.

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor

art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale

art. 1 alin. (2) , ale

art. 2 ,

3 ,

10

și

29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

18.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie, potrivit încheierii de sesizare, dispozițiile

art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010

privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, introduse prin

Legea nr. 192/2015

pentru completarea

Legii nr. 263/2010

privind sistemul unitar de pensii publice, în interpretarea dată prin

Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018 , pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept.

Articolul 169

^1 din Legea nr. 263/2010

a fost introdus prin articolul unic din

Legea nr. 192/2015

pentru completarea

Legii nr. 263/2010

privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 504 din 8 iulie 2015. Din motivarea excepției de neconstituționalitate, Curtea reține că autorul excepției critică în realitate sintagma „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situații“ din cuprinsul

art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 , în interpretarea dată acesteia prin

Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018 , pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1037 din 6 decembrie 2018. Curtea constată că, ulterior sesizării sale,

Legea nr. 263/2010

a fost abrogată prin

art. 168 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 360/2023

privind sistemul public de pensii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1089 din 4 decembrie 2023, însă, având în vedere cele reținute prin

Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, în sensul că sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare, precum și aplicabilitatea în cauză a dispozițiilor

art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 , urmează să supună controlului de constituționalitate dispozițiile de lege cu care a fost sesizată, care au următorul conținut:

–

Articolul 169

^1 alin. (3):

„În cazul persoanelor prevăzute la alin. (2), la numărul total de puncte realizate de acestea până la data prezentei recalculări se adaugă numărul de puncte corespunzător majorării rezultate în urma aplicării prevederilor alin. (1), la determinarea punctajului mediu anual utilizându-se stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situații.“

19.

Curtea reține că prin

Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018 , pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, s-a stabilit că, „în interpretarea și aplicarea dispozițiilor

art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010

privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare, introdus prin

Legea nr. 192/2015

pentru completarea acestei legi, sintagma «stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situații» se referă la legea în vigoare la data recalculării pensiei prin acordarea majorării de punctaj, respectiv la

Legea nr. 263/2010 “.

20.

Autorul excepției consideră că dispozițiile de lege criticate sunt contrare prevederilor constituționale ale art. 16 referitor la egalitatea în drepturi a cetățenilor.

21.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că situația pe care o pune în discuție autorul excepției privește persoanele pensionate anterior intrării în vigoare a

Legii nr. 263/2010

și a căror pensie a fost recalculată potrivit

art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 , cu luarea în calcul a stagiului de cotizare prevăzut de

art. 57 alin. (3)

din aceeași lege, care se aplică persoanelor care au realizat un stagiu de cotizare de cel puțin 15 ani în zona I de expunere la radiații sau de cel puțin 17 ani în zona a II-a de expunere la radiații, în locurile de muncă prevăzute la

art. 30 alin. (1) lit. b) , respectiv activitățile de cercetare, explorare, exploatare sau prelucrare a materiilor prime nucleare, zonele I și II de expunere la radiații.

22.

Așa cum Curtea Constituțională a reținut prin

Decizia nr. 463 din 11 iulie 2019 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 911 din 12 noiembrie 2019, paragraful 50, pentru a beneficia de creșterea punctajelor anuale prevăzută de dispozițiile

art. 169^1 din Legea nr. 263/2010 , pensionarii vizați de acestea trebuie să îndeplinească, în mod cumulativ, următoarele condiții: (1) drepturile de pensie au fost stabilite potrivit legislației anterioare datei de 1 ianuarie 2011; (2) au desfășurat activități în locuri de muncă încadrate în grupa I și/sau grupa a II-a de muncă potrivit legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001, respectiv activități în locuri de muncă încadrate în condiții deosebite și/sau condiții speciale, potrivit legii; și (3) nu au beneficiat, anterior adoptării

art. 169^1 din Legea nr. 263/2010 , de majorarea punctajelor anuale conform actelor normative enumerate în

art. 169^1 alin. (2) din Legea nr. 263/2010

și nici de majorarea punctajului pentru perioadele realizate în condiții speciale după data de 1 aprilie 2001.

23.

Dispozițiile

art. 169^1 din Legea nr. 263/2010 , care au fost introduse prin

Legea nr. 192/2015 , dar au început să își producă efectele începând cu data de 1 ianuarie 2016, fac parte dintr-o succesiune de acte normative prin care legiuitorul a urmărit instituirea unei reglementări cât mai uniforme, dar și cât mai echitabile pentru persoanele care, anterior intrării în vigoare a

Legii nr. 19/2000

privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 140 din 1 aprilie 2000, au lucrat în grupele superioare de muncă ori care, după intrarea în vigoare a acestei legi, au desfășurat muncă în condiții deosebite sau speciale. În acest sens au fost, spre exemplu,

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 100/2008

pentru completarea

Legii nr. 19/2000

privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 637 din 4 septembrie 2008,

Legea nr. 218/2008

pentru modificarea și completarea

Legii nr. 19/2000

privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 738 din 31 octombrie 2008,

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 209/2008

pentru modificarea

Legii nr. 19/2000

privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 9 decembrie 2008, ori dispozițiile

art. 169 din Legea nr. 263/2010 .

24.

Ca urmare a intrării în vigoare a dispozițiilor

art. 169^1 din Legea nr. 263/2010 , pensiile persoanelor aflate în ipoteza acestui articol de lege au fost recalculate din oficiu. În acest sens, Curtea Constituțională, prin

Decizia nr. 169 din 9 martie 2021 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 594 din 14 iunie 2021, paragraful 41, a arătat că recalcularea pensiei în temeiul

art. 169^1 din Legea nr. 263/2010

a reprezentat o procedură aplicabilă, din oficiu, tuturor persoanelor aflate în ipoteza normei. Deși textul de lege nu se referă în mod expres la aplicabilitatea din oficiu a procedurii de recalculare, dispozițiile

art. 134 alin. (14) din Normele de aplicare

a prevederilor

Legii nr. 263/2010

privind sistemul unitar de pensii publice, aprobate prin

Hotărârea Guvernului nr. 257/2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 214 din 28 martie 2011, așa cum au fost completate prin articolul unic din

Hotărârea Guvernului nr. 291/2017 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 334 din 8 mai 2017, precizează că recalcularea drepturilor de pensie conform prevederilor

art. 169^1

din lege se efectuează din oficiu.

25.

Prin

Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018 , Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a decis că, în interpretarea și aplicarea dispozițiilor

art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010

privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare, introdus prin

Legea nr. 192/2015

pentru completarea acestei legi, sintagma „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situații“ se referă la legea în vigoare la data recalculării pensiei prin acordarea majorării de punctaj, respectiv la

Legea nr. 263/2010 .

26.

Prin

art. 134 alin. (8) din Normele

de aplicare a prevederilor

Legii nr. 263/2010

privind sistemul unitar de pensii publice, aprobate prin

Hotărârea Guvernului nr. 257/2011 , cu completările aduse prin

Hotărârea Guvernului nr. 291/2017 , s-a dispus că, la recalcularea pensiilor, conform prevederilor

art. 169^1

din lege, se utilizează stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, în vigoare la data de la care se cuvin drepturile recalculate, corespunzătoare fiecărei situații, respectiv: a) stagiile complete de cotizare prevăzute în anexa nr. 5 la lege; b) stagiile complete de cotizare prevăzute la

art. 56

și

57

din lege; c) stagiile complete de cotizare prevăzute la

art. 58

și

59

din lege.

27.

Dispozițiile

art. 57 alin. (3) din Legea nr. 263/2010

au prevăzut inițial că pentru persoanele care au realizat un stagiu de cotizare de cel puțin 15 ani în zona I de expunere la radiații sau de cel puțin 17 ani în zona a II-a de expunere la radiații, în locurile de muncă prevăzute la

art. 30 alin. (1) lit. b) , stagiul complet de cotizare este de 22 de ani și 6 luni, în cazul celor care au desfășurat activitate în zona I de expunere la radiații, respectiv de 25 de ani și 6 luni, în cazul celor care au desfășurat activitate în zona a II-a de expunere la radiații.

28.

Ulterior, dispozițiile

art. 57 alin. (3) din Legea nr. 263/2010

au fost modificate prin

art. I pct. 2 din Legea nr. 155/2016

pentru modificarea și completarea

Legii nr. 263/2010

privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 545 din 20 iulie 2016, prevăzându-se un stagiu complet de cotizare mai favorabil, respectiv de 15 ani, în cazul celor care au desfășurat activitate în zona I de expunere la radiații, și de 17 ani, în cazul celor care au desfășurat activitate în zona a II-a de expunere la radiații.

29.

Potrivit

art. II alin. (1) din Legea nr. 155/2016 , de prevederile

art. 56

și

57 din Legea nr. 263/2010

beneficiază, la cerere, și persoanele ale căror drepturi de pensie s-au deschis în perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2011 și data intrării în vigoare a acestei legi.

30.

Beneficiul recalculării pensiilor potrivit stagiului complet de cotizare mai favorabil prevăzut de

art. 57 alin. (3) din Legea nr. 263/2010

nu este prevăzut și pentru persoanele care au ieșit la pensie anterior

Legii nr. 263/2010 ,

Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018 , pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept confirmând această interpretare.

31.

Drept urmare, autorul excepției consideră că se creează o discriminare între persoanele pensionate anterior datei intrării în vigoare a

Legii nr. 263/2010

în raport cu cele pensionate ulterior acestei date, întrucât acestea din urmă beneficiază de posibilitatea recalculării pensiei cu luarea în calcul a unui stagiu complet de cotizare mai mic.

32.

Or, față de aceste critici, Curtea reține că, deși la calculul pensiei cele două categorii de persoane au fost supuse deopotrivă prevederilor

art. 57 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 , această împrejurare nu semnifică faptul că aceste persoane se află în situații identice. Categoriile de persoane comparate de autorul excepției au obținut dreptul la pensie sub imperiul unor reglementări diferite, care au prevăzut condiții de pensionare diferite, astfel că instituirea unui regim juridic aplicabil diferit este justificată. Așa cum Curtea Constituțională a reținut în mod constant în jurisprudența sa - spre exemplu,

Decizia nr. 76 din 9 februarie 2021 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 499 din 13 mai 2021, paragraful 21 -, situația diferită în care se află cetățenii în funcție de reglementarea aplicabilă potrivit principiului tempus regit actum nu poate fi privită ca o încălcare a dispozițiilor constituționale care consacră egalitatea în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și discriminări. Astfel, data pensionării, anterioară sau ulterioară intrării în vigoare a noii reglementări în materie, generează situații juridice diferite, care impun și justifică un tratament juridic diferențiat.

33.

Cu toate acestea, Curtea observă că legiuitorul, deși nu a prevăzut pentru persoanele pensionate anterior

Legii nr. 263/2010

beneficiul recalculării pensiei cu luarea în calcul a stagiului de cotizare reglementat de

art. 57 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 , așa cum a fost modificat prin

art. I pct. 2 din Legea nr. 155/2016 , a intervenit însă prin reglementarea

art. 169^2 din Legea nr. 263/2010 . Acest articol de lege a fost introdus prin

art. I pct. 3 din Legea nr. 221/2018

pentru modificarea și completarea

Legii nr. 263/2010

privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 661 din 30 iulie 2018. Așa cum a reținut și Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept prin

Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018 , paragrafele 71-77, dispozițiile

art. 169^2 din Legea nr. 263/2010

implică o schimbare a concepției legislative în raport cu dispozițiile

art. 169^1 din aceeași lege , în sensul acordării, începând cu data de 1 octombrie 2018, atât a beneficiului majorării de punctaj, cât și a celui privind folosirea, la recalcularea pensiei, a unui stagiu de cotizare redus, reglementat de acte normative cu caracter special. Or, dispozițiile

art. 169^1 din Legea nr. 263/2010

au prevăzut doar creșterea punctajelor anuale, fără a fi luate în calcul la stabilirea pensiei stagiile de cotizare prevăzute de legile speciale, în vigoare la data pensionării, ci stagiul complet de cotizare prevăzut de

Legea nr. 263/2010 .

34.

Prin urmare, legiuitorul a intervenit prin reglementări distincte, în acord cu prevederile constituționale atât ale

art. 16 , cât și ale

art. 47 , care consacră dreptul exclusiv al legiuitorului de a reglementa condițiile de calcul al pensiei. În acest sens sunt și cele reținute prin

Decizia nr. 736 din 24 octombrie 2006 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 4 din 4 ianuarie 2007, potrivit cărora, în vederea creării unui cadru legislativ cât mai coerent și unitar, în scop reparatoriu ori pentru a înlătura unele diferențe majore de tratament între persoanele pensionate sub imperiul unor acte normative diferite, potrivit principiului tempus regit actum, legiuitorul poate prevedea prin actele normative în vigoare proceduri de recorelare sau recalculare a pensiilor stabilite în temeiul legislației anterioare, cu utilizarea elementelor de calcul al pensiei prevăzute de legislația în vigoare la momentul efectuării acestor proceduri. Instituirea acestor proceduri intră în competența exclusivă a legiuitorului, care, potrivit

art. 47 alin. (2) din Constituție , se bucură de atribuția de a stabili condițiile și criteriile de acordare a acestor drepturi, inclusiv modalitățile de calcul al cuantumului lor.

35.

Pentru considerentele expuse, în temeiul

art. 146 lit. d)

și al

art. 147 alin. (4) din Constituție , precum și al

art. 1-3 , al

art. 11 alin. (1) lit. A.d)

și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Gheorghe Brândușe în Dosarul nr. 3.831/62/2019 al Curții de Apel Brașov - Secția civilă și constată că sintagma „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situații“ din cuprinsul

art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010

privind sistemul unitar de pensii publice, în interpretarea dată acesteia prin

Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018 , pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, este constituțională în raport cu criticile formulate.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Curții de Apel Brașov - Secția civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 27 februarie 2025.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Patricia-Marilena Ionea

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.