Decizia nr. 550/2024

Articolul 60

din Legea nr. 223/2015

pune semnul egalității între media soldelor/salariilor și pensia aflată în plată, restul elementelor reglementate de Parlament fiind înlăturate, inclusiv pensia suplimentară.

13.

Mai departe, apreciază că

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017

nu respectă condiția referitoare la existența situației extraordinare și a urgenței reglementării. Justificarea invocată de Guvern în preambul - reducerea cheltuielilor bugetare - nu reprezintă o urgență, așa cum a impus Curtea Constituțională. Guvernul nu a oferit niciun calcul, nicio referință la vreo execuție bugetară, nicio strategie financiară pe care ar fi urmărit-o prin adoptarea măsurii plafonării pensiilor, criticată de către autorii excepției.

14.

Se încalcă și

art. 115 alin. (6) din Constituție , având în vedere că dreptul de proprietate rezultat din contribuția pentru pensia suplimentară este grav afectat, în înțelesul specific pe care îl are această noțiune cuprinsă în acest text constituțional, prin

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 .

15.

Mai departe, doamna avocat menționează că Parlamentul adoptă în mod constant legi privind pensiile, iar Guvernul, fără justificare constituțională sau măcar una concretă, modifică legile adoptate, instituind reglementări paralele cu acestea.

16.

Arată că se încalcă și

art. 41

privind protecția socială a muncii. Întrucât autorii pe care îi reprezintă au contribuit 30 de ani la fondul pentru pensia suplimentară, și-au făcut o proiecție pentru perioada pensionării, care însă, contrar

art. 41 din Constituție , este încălcată prin măsura plafonării.

17.

În final, solicită Curții ca, tocmai în numele echității invocate de Guvern în adoptarea măsurii criticate, să oblige statul să asigure respectarea contribuțiilor realizate în timp de către asigurați la fondul de pensii.

18.

Având cuvântul, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției, deoarece, potrivit jurisprudenței Curții, statul poate să instituie plafonarea criticată prin prezenta excepție. De asemenea, Curtea a examinat, de exemplu, prin

Decizia nr. 131 din 14 martie 2024 , și criticile de neconstituționalitate raportate la

art. 115 alin. (4)

și

(6) din Constituție , reținând că Guvernul nu le-a încălcat. Întrucât nu au intervenit motive care să justifice modificarea jurisprudenței menționate, reprezentantul Ministerul Public solicită menținerea acesteia.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:

19.

Prin Încheierea din 9 iunie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 215/98/2021, Tribunalul Ialomița - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 60 alin. (1) din Legea nr. 223/2015

privind pensiile militare de stat, raportat la

art. 11 din Legea nr. 80/1995

privind statutul cadrelor militare, excepție ridicată de Raimond Tudor într-o cauză având ca obiect recalcularea dreptului la pensie acordat în temeiul

Legii nr. 223/2015

și care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.127D/2021.

20.

Prin Încheierea din 15 aprilie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 1.181/122/2020, Tribunalul Giurgiu - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 60 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 , astfel cum au fost modificate prin

art. VII pct. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017

privind modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu și prin

art. 84 pct. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018

privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, excepție ridicată de Dan Gabriel Crăciunescu într-o cauză având ca obiect contestarea deciziei de pensionare a autorului acesteia și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.315D/2021.

21.

Prin încheierile din 24 iunie 2021, pronunțate în dosarele nr. 153/87/2021, nr. 1.745/87/2020 și nr. 21/87/2021, Tribunalul Teleorman - Secția conflicte de muncă, asigurări sociale și contencios administrativ și fiscal, Completul specializat pentru conflicte de muncă și asigurări sociale, a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 60 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 , astfel cum au fost modificate inițial prin

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017

și menținute ulterior

prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 , inclusiv în măsura în care aceste dispoziții vizează, prin aplicarea plafonării instituite, neluarea în considerare/înlăturarea sporului pentru pensia suplimentară prevăzut de

art. 108 din Legea nr. 223/2015 , precum și a sporului aferent Ordinului Meritul Militar, instituit prin

art. 11 alin. 3 din Legea nr. 80/1995

privind statutul cadrelor militare, excepție ridicată de Ionel Cicic și Cătălin Nicușor Nedelescu, de Daniel Cicic și alții, de Gabi Iacob și alții în cauze având ca obiect contestarea deciziilor de pensionare a autorilor acesteia și care formează obiectul dosarelor Curții Constituționale nr. 2.372D/2021, nr. 2.574D/2021 și nr. 2.575D/2021.

22.

Prin Încheierea din 15 iunie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 6.988/120/2020, Tribunalul Dâmbovița - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017 , excepție ridicată de Constantin Toader într-o cauză având ca obiect revizuirea pensiei în temeiul

art. 65 din Legea nr. 223/2015

și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.451D/2021.

23.

În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată că Ordonanța a fost adoptată fără ca, anterior, să fi fost solicitat avizul Consiliului Legislativ, încălcându-se astfel prevederile

art. 79 din Constituție

care cuprind sintagma avizează proiectele de acte normative, precum și

Decizia Curții Constituționale nr. 140 din 13 martie 2019 , paragraful 80.

24.

Se mai consideră că modul în care a fost justificată existența unei situații extraordinare în vederea adoptării Ordonanței, respectiv existența unei discrepanțe majore între pensiile de serviciu și cele din sistemul public, nu este conform cu prevederile

art. 115 din Constituție

referitoare la existența unei situații extraordinare din

Constituție

deoarece această împrejurare exista atât la momentul adoptării

Legii nr. 223/2015 , cât și ulterior acestuia.

25.

De asemenea, Guvernul a încălcat și condiția referitoare la existența unei urgențe prevăzută de

art. 115 alin. (4) din Legea fundamentală . Astfel, împrejurarea invocată în preambulul Ordonanței - creșterea continuă a salariilor și soldelor - nu are nicio legătură cu măsura plafonării, deoarece Ordonanța conține reglementări distincte referitoare la eliminarea actualizării, ca presupusă necesitate impusă de creșterea salarială prevăzută de

Legea-cadru nr. 153/2017 , fără nicio legătură cu plafonarea. Mai mult decât atât, simpla invocare a echității și egalității de tratament ale tuturor asiguraților, precum și evitarea unor cheltuieli bugetare nu pot reprezenta situații urgente, în înțelesul dat acestei noțiuni în jurisprudența Curții Constituționale, în condițiile în care evitarea cheltuielilor reprezintă un aspect continuu în configurarea bugetului. În sfârșit, preambulul Ordonanței nu menționează impactul bugetar anterior și ulterior.

26.

În continuare, se argumentează că se încalcă și prevederile

art. 115 alin. (6) din Constituție , deoarece Guvernul a diminuat substanțial cuantumul pensiei stabilit de către Parlament. Autorii din aceste dosare mai arată că, în mod similar cu Ordonanța, nici

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018

nu respectă niciuna dintre condițiile prevăzute de

art. 115 din Constituție .

27.

Cu referire la criticile de neconstituționalitate intrinsecă se menționează, în esență, că, din cauza plafonării realizate prin prevederile

art. 60 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 , denumită în continuare plafonarea cuantumului net al pensiei nete prevăzute de

art. 60 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 , așa cum a fost modificat prin

art. VII pct. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 , denumită în continuare Ordonanța, nu mai este posibilă, cel puțin în anumite cazuri, inclusiv al său, valorificarea dreptului prevăzut de

art. 11 alin. 3 din Legea nr. 80/1995 , potrivit căruia pensionarii militari decorați cu ordinul „Meritul Militar“ clasele a III-a, a II-a și I beneficiază de un spor de 10%, 15% și, respectiv, 20% al cuantumului pensiei. Astfel, în concret, autorul excepției consideră că sporul prevăzut de

art. 11 alin. 3 din Legea nr. 80/1995 , denumit în continuare sporul, ar trebui calculat ulterior momentului în care pensia a fost stabilită potrivit

art. 60 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 .

28.

Autorii își încep argumentarea arătând că plafonarea nu ar trebui să se aplice în mod necondiționat, fiindcă însuși legiuitorul, prin adoptarea prevederilor

art. 60 alin. (2) din Legea nr. 223/2015 , a prevăzut posibilitatea ca, în situațiile descrise de acestea, pensia netă să nu fie plafonată. Acordarea sporului nu reprezintă, în opinia autorului, o veritabilă înlăturare a voinței legiuitorului de a aplica principiul plafonării. În susținere, autorul invocă, printre altele,

Decizia Curții Constituționale nr. 450 din 30 mai 2006 , potrivit căreia legiuitorul este liber să stabilească în ce condiții și pe baza căror criterii se acordă pensia, baza de calcul și cuantumul acesteia, în raport cu situația concretă a fiecărui titular al dreptului. Cu alte cuvinte, legiuitorul este liber să instituie plafonarea, dar să țină cont de situația concretă a pensionarilor, în speță de acordarea sporului.

29.

Autorii apreciază că pensionarii beneficiari ai sporului de 20% sunt discriminați față de (i) pensionarii care sunt îndreptățiți la un spor de 10% și, respectiv, 15% și de (ii) cei care nu sunt îndreptățiți la niciun spor. Această discriminare survine deoarece în cazul pensionarilor îndreptățiți la un spor de 20% nu se valorifică decât parțial dreptul la pensie, în vreme ce, în cazul celorlalte două categorii, dreptul la pensie este integral valorificat, pensionarii din cele două categorii beneficiind de pensii în cuantum egal.

30.

În continuare, se arată că se încalcă

art. 21 alin. (3) din Constituție

din perspectiva previzibilității legii. Interpretarea potrivit căreia sporul se adaugă la baza de calcul al pensiei, și nu la pensia calculată și plafonată, nu respectă principiile de interpretare care trebuie să dea întâietate aspectelor istoricoteleologice și, ulterior, celor gramaticale. Deoarece materiile reglementate de

Legea nr. 80/1995

- statutul cadrelor militare - și

Legea nr. 223/2015

- pensiile militare de stat - sunt diferite, nu ar trebui să opereze principiul potrivit căruia legea ulterioară, respectiv norma care instituie plafonarea, are întâietate față de legea anterioară, respectiv de cea care instituie sporul. De asemenea, autorul solicită ca interpretarea normelor aplicabile să țină seama și de

Legea nr. 574/2004

privind Semnul onorific în Serviciul Patriei pentru maiștri militari, subofițeri, soldați și gradați profesioniști și pentru funcționari publici cu statut special, cu grade profesionale echivalente cu gradele de maiștri militari și subofițeri.

31.

Pentru că norma care instituie plafonarea conduce la inaplicabilitatea normei care acordă sporul se încalcă previzibilitatea și coerența legislativă, contrar jurisprudenței Curții Constituționale, de exemplu,

Decizia nr. 1 din 11 ianuarie 2012 .

32.

Se mai arată că plafonarea conduce la discriminarea celor pensionați după 15 septembrie 2017, data intrării în vigoare a actului normativ care o instituie, față de cei pensionați anterior acestei date. Astfel, din cauza plafonării, cei pensionați ulterior acestei date nu mai pot valorifica nici sporul și nici sporurile prevăzute de

art. 29 alin. (1) lit. b)

și

art. 108 din Legea nr. 223/2015 . Astfel, pensia celor pensionați anterior intrării în vigoare a Ordonanței era plafonată, conform

art. 30 din Legea nr. 223/2015 , prin raportare la baza de calcul brută, în vreme ce pensiile calculate după intrarea în vigoare a Ordonanței se plafonează prin raportare la o bază de dată în cuantum net. În cazul celor pensionați anterior intrării în vigoare a Ordonanței pensia se calcula prin raportare la valoarea bazei de calcul al pensiei prevăzute de

art. 28 din Legea nr. 223/2015 , care reprezenta media soldelor/salariilor brute care conțineau și cotele procentuale aferente CAS și CASS. În forma inițială a

Legii nr. 223/2015

se prevedeau și actualizarea pensiilor în raport cu creșterea soldelor/salariilor, precum și indexarea cu rata inflației.

33.

Se creează discriminări în comparație cu celelalte categorii de pensionari, pensionați în baza Legii nr. 263/2010, deoarece acestora din urmă li se acordă la pensie cuantumurile aferente pensiei suplimentare și condițiilor de vechime și grupelor de muncă.

34.

Utilizarea noțiunii pensie netă, fără a fi definită și/sau forma sa brută corespunzătoare acestei pensii nete și/sau fără a face alte trimiteri ori completări la lege, neavându-se în vedere repercusiunile introducerii acestei noțiuni prin crearea de confuzii, conduce la încălcarea

art. 3

și a

art. 100

și

101 din Codul fiscal . Astfel, autoritatea administrativă, respectiv Casa de Pensii Sectorială a Ministerul Afacerilor Interne, va reține lunar un impozit mult mai mare decât cel cuvenit a se reține pentru pensiile nete lunare ale pensionarilor militari, împrejurare care afectează semnificativ fondurile alocate de la buget pentru pensiile militare. Ca atare, se încalcă principiile de elaborare a actelor normative prevăzute de

art. 13 lit. a)

și

b) , coroborate cu

art. 61

și

art. 67 alin. (3) din Legea nr. 24/2000

privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative.

35.

Mai departe, se argumentează că plafonarea nu ar fi trebuit să aducă atingere sporului cuvenit ca urmare a achitării contribuției pentru pensia suplimentară. Această contribuție a fost achitată de către asigurați în vederea unei pensii majorate și nu a influențat niciodată valoarea salariului celui care a achitat-o. Având în vedere această finalitate specifică a contribuției menționate, statul nu are competența să limiteze drepturile corelative, sporul acordat de lege, în aceeași manieră în care poate reglementa folosirea contribuțiilor sociale obișnuite la calcularea pensiei.

36.

Tot referitor la neutralizarea prin plafonare a acordării sporului pentru pensia suplimentară, autorii menționează că timp de peste 20 de ani cât au achitat contribuția și-au format și consolidat așteptarea ca, la pensionare, să primească o pensie într-un cuantum mărit. Dar măsura plafonării încalcă această așteptare chiar la momentul pensionării celui care și-a format așteptarea că va beneficia de drepturile corelative achitării contribuției suplimentare.

37.

Prevederile

art. 1 din Constituție

referitoare la standardele de calitate a legii sunt încălcate deoarece pensia netă, potrivit Ordonanței, se calculează fără nicio legătură cu elementele de calcul al pensiei brute. Această modalitate de a acționa este impredictibilă, deoarece cetățenii sunt obișnuiți cu principiul că o valoare brută este supusă impozitării și altor contribuții datorate statului, rămânând în plată, la final, valoarea netă, dar plecând de la aceeași bază. Plafonarea, prin urmare, îi pune în aceeași situație pe cei care au achitat contribuția pentru pensia suplimentară și pe cei care nu au achitat-o deloc sau au achitato într-un cuantum mai mic.

38.

Asigurații din sistemul

Legii nr. 223/2015

care au achitat contribuția pentru pensia suplimentară și care, din cauza plafonării, nu își valorifică sporul prevăzut de această lege la data pensionării sunt discriminați și față de asigurații din sistemul privat de pensii, care au achitat această contribuție suplimentară, dar beneficiază de sporul corelativ, indiferent de modul în care statul reglementează baza de calcul al pensiei acestei din urmă categorii de asigurați.

39.

Autorii susțin că statul nu își poate exercita prerogativa legitimă de a stabili baza de calcul al dreptului la pensie, care reprezintă o componentă a protecției sociale, într-o manieră nerezonabilă, prin desființarea bruscă a beneficiului corelativ achitării contribuției suplimentare și care a fost prevăzut chiar prin lege. Având în vedere că asigurații au fost obligați să achite contribuția pentru pensia suplimentară, se încalcă și

art. 44 din Constituție . Inconsecvența legislativă rezultă și din împrejurarea că, deși, prin plafonare, sporul la pensie pentru contribuția pentru pensia suplimentară nu se mai acordă, reglementarea legală care îl stipulează a rămas în vigoare.

40.

Mai departe, autorii susțin, în esență, că și beneficiul sporului este înlăturat în mod similar cu sporul pentru achitarea contribuției pentru pensia suplimentară, adică printr-o acțiune a Guvernului care încalcă așteptarea legitimă a celui care a obținut Ordinul de Merit, măsură care este confirmată și prin Decizia nr. 5 din 8 februarie 2021 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. Sporul nu intră în baza de calcul al pensiei militare obișnuite, având natura unui drept intuitu personae. Sporul, potrivit

Legii nr. 80/1995 , se acordă exclusiv la momentul pensionării: legea nu prevede nicio recompensă, niciun beneficiu financiar prin mărirea soldei/salariului. Discriminarea celor care au obținut Meritul Militar față de cei care nu l-au obținut rezultă din înlăturarea sporului prin plafonare, ajungânduse, astfel, la pensii în cuantum similar, deși beneficiarii acestora au depus eforturi diferite.

41.

Tribunalul Ialomița - Secția civilă apreciază că excepția aduce în discuție aspecte de interpretare și aplicare a normelor legale, precum și de modificare a acestora.

42.

Tribunalul Giurgiu - Secția civilă și Tribunalul Teleorman - Secția conflicte de muncă, asigurări sociale și contencios administrativ și fiscal, Completul specializat pentru conflicte de muncă și asigurări sociale apreciază că excepția este neîntemeiată.

43.

Tribunalul Dâmbovița - Secția I civilă arată că, deși, în principiu, lipsa avizului Consiliului Legislativ, în procedura de emitere a ordonanței Guvernului, poate reprezenta un viciu de constituționalitate, din perspectiva

art. 79 , raportat la

art. 1 alin. (5) din Constituție , nu deține elemente probatorii suficiente pentru a analiza cazul concret.

44.

Potrivit dispozițiilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

45.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au transmis punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile doamnei avocate prezente și notele scrise depuse de către aceasta, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile

Constituției , precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

46.

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor

art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale

art. 1 alin. (2) , ale

art. 2 ,

3 ,

10

și

29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

47.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017

privind modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 648 din 7 august 2017, și ale

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 114/2018

privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscalbugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1116 din 29 decembrie 2018, criticate pentru motive de neconstituționalitate extrinsecă, precum și prevederile

art. 60 alin. (1) din Legea nr. 223/2015

privind pensiile militare de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 556 din 27 iulie 2015, astfel cum au fost modificate prin

art. VII pct. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017

și prin

art. 84 pct. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 . În ceea ce privește criticile de neconstituționalitate intrinsecă, ținând seama de împrejurarea că prevederile

art. 84 pct. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018

reiau integral conținutul prevederilor

art. VII pct. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 , obiect al excepției de neconstituționalitate în prezenta cauză îl reprezintă

art. 60 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 , așa cum a fost modificat de

art. VII pct. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 , precum și

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017

și

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 . Prevederile criticate în mod punctual au următorul cuprins: „La stabilirea pensiei militare de stat, pensia netă nu poate fi mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei.“

48.

Prevederile legale criticate în mod punctual au fost, ulterior sesizării Curții Constituționale, modificate prin prevederile

Legii nr. 282/2023

pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu și a

Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 950 din 20 octombrie 2023. Dar, având în vedere că, potrivit

Deciziei Curții Constituționale nr. 766 din 15 iunie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, sunt supuse controlului de constituționalitate și dispozițiile din legi ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare, Curtea este în mod legal învestită cu soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor

art. 60 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 .

49.

Se apreciază că dispozițiile criticate sunt contrare prevederilor constituționale ale

art. 16

referitor la egalitatea în drepturi,

art. 20

referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului,

art. 41

referitor la muncă și la protecția socială a muncii,

art. 44

referitor la dreptul de proprietate privată,

art. 47

referitor la nivelul de trai, ale

art. 115 alin. (4)

și

(6)

referitoare la delegarea legislativă, precum și ale

art. 14 din Convenția

pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și ale

art. 1 din Protocolul nr. 12

la

Convenție

referitoare la interzicerea discriminării.

50.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține, cu referire la criticile de neconstituționalitate extrinsecă care vizează Ordonanța, că, prin

Decizia nr. 723 din 12 decembrie 2023 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 349 din 15 aprilie 2024, paragraful 111, a reținut că, în contextul în care o modificare legislativă de amploare, așa cum este cea determinată de adoptarea unei noi legi-cadru de salarizare a personalului plătit din fonduri publice, respectiv

Legea-cadru nr. 153/2017 , este susceptibilă să determine un impact bugetar semnificativ, ce reclamă adoptarea unor măsuri urgente menite să prevină apariția unor consecințe negative considerabile asupra bugetului de stat, aceasta poate fi privită ca o situație ce are caracter extraordinar, în sensul reținut în jurisprudența Curții Constituționale.

51.

Cu referire la pretinsa încălcare de către Guvern a exigențelor

art. 115 alin. (4) din Constituție

prin adoptarea

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 114/2018 , Curtea Constituțională, prin

Decizia nr. 488 din 3 octombrie 2023 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 101 din 2 februarie 2024, paragrafele 33 și 34, a reținut că Guvernul a respectat cerințele referitoare la situația extraordinară, precum și la urgența reglementării.

52.

Cu privire la criticile de neconstituționalitate în raport cu

art. 115 alin. (6) din Constituție , Curtea a analizat dacă în discuție sunt drepturi și libertăți fundamentale și dacă a avut loc o afectare a acestora.

53.

Curtea reține că, în prealabil, sunt necesare situarea reglementării criticate în contextul mai larg al întregii

Legi nr. 223/2015

și, mai ales, clarificarea naturii distincte a pensiilor de serviciu și, în particular, a celor reglementate de această lege, față de pensiile din sistemul de asigurări sociale de stat.

54.

Legea nr. 223/2015

a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2016 și reglementează regimul juridic al pensiilor de serviciu acordate următoarelor categorii menționate la

art. 3 lit. a)-c)

din aceasta: (i) cadrele militare, (ii) soldații și gradații profesioniști, (iii) militarii angajați pe bază de contract, (iv) jandarmii angajați pe bază de contract, (v) preoții militari, (vi) polițiștii și (vii) funcționarii publici cu statut special. Prin

Legea nr. 119/2010

privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 30 iunie 2010, pensiile militare de stat, reglementate atunci prin

Legea nr. 164/2001

privind pensiile militare de stat, au fost eliminate din legislația românească, situație care a subzistat până la adoptarea

Legii nr. 223/2015 .

55.

Deoarece raportul juridic având ca obiect plata pensiei de serviciu de către stat beneficiarilor acesteia se derulează în timp, de la momentul pensionării până la momentul decesului pensionarului (ca regulă), se pune întrebarea cum gestionează statul diversele evenimente ce pot surveni pe parcursul acestui interval, care poate să varieze ca durată, de la caz la caz, foarte mult. De exemplu, statul are opțiunea de a modifica (sau nu) cuantumul pensiilor (de serviciu) aflate în plată în funcție de rata medie anuală a inflației; de a modifica (sau nu) cuantumul pensiilor (de serviciu) în funcție de evoluția salariului minim brut pe țară; în sfârșit, statul are posibilitatea de a modifica (sau nu) cuantumul pensiilor (de serviciu) în funcție de nivelul de salarizare al celor care desfășoară aceleași activități pe care leau desfășurat pensionarii.

56.

Prin forma inițială a

Legii nr. 223/2015 , statul român a optat pentru luarea în considerare a tuturor celor 3 situații anterior evocate, în sensul că a prevăzut că pensiile militare de stat își modifică cuantumul la survenirea cel puțin a uneia dintre cele 3 situații. Astfel, o întreagă

secțiune - a 4-a - din capitolul II al

Legii nr. 223/2015

a fost denumită în mod sugestiv Indexarea și actualizarea pensiilor. Dacă art. 59 din lege se referea exclusiv la indexare, art. 60 din aceasta se referea exclusiv la actualizare. Deși noțiunile indexare și actualizare nu au o definiție strictă, nici legală și nici măcar economică, nu este rezonabilă așteptarea ca legiuitorul să dea aceeași semnificație celor două noțiuni, indiferent de contextul în care acestea sunt folosite și indiferent de momentul la care legiuitorul modifică reglementări sau adoptă unele noi. Potrivit

art. 59 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 , în forma sa inițială, „Cuantumul pensiilor militare de stat se indexează anual cu 100% din rata medie anuală a inflației, la care se adaugă 50% din creșterea reală a câștigului salarial mediu brut realizat“, iar, potrivit

art. 60 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 , în forma sa inițială, „Cuantumul pensiilor militare de stat se actualizează ori de câte ori se majorează solda de grad/salariul gradului profesional și/sau solda de funcție/salariul de funcție al militarilor, polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special, în procentele stabilite la

art. 29 ,

30

și

108

și în funcție de vechimea valorificată prin ultima decizie de pensie, astfel: a) potrivit gradului militar/profesional avut la data trecerii în rezervă/încetării raporturilor de serviciu și a mediei soldelor de funcție/salariilor de funcție îndeplinite în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate, la cererea persoanelor ale căror drepturi de pensie au fost deschise înainte de intrarea în vigoare a prezentei legi; b) în funcție de gradul militar/profesional deținut la data trecerii în rezervă/încetării raporturilor de serviciu și media soldelor de funcție/salariilor de funcție deținute în cele 6 luni alese conform prevederilor

art. 28

pentru drepturile de pensie deschise în baza prezentei legi“.

57.

Din examinarea formei inițiale a

art. 59 alin. (1)

și a

art. 60 alin. (1) din Legea nr. 223/2015

rezultă că, potrivit terminologiei utilizate de legiuitor, indexarea se referă, pe de o parte, la protecția oferită pensiilor de serviciu față de efectele inflației și, pe de altă parte, la ajustarea cuantumului acestora față de creșterea reală a câștigului salarial mediu brut, indicator care vizează nivelul salarizării raportat la toți salariații din România. Pe de altă parte, prin noțiunea actualizare folosită în forma inițială a

Legii nr. 223/2015

s-a avut în vedere ajustarea cuantumului pensiilor de serviciu față de eventualele creșteri salariale din domeniul în care au activat beneficiarii acestora. Diferența conceptuală vădită pe care o indică deosebirea dintre cele două noțiuni diferite - indexare versus actualizare - este evidențiată și de faptul că, în vreme ce indexarea era prevăzută să se realizeze, din oficiu, anual, actualizarea era prevăzută să se realizeze ori de câte ori era cazul. Mai mult decât atât, statul român a optat pentru soluția de a nu cumula indexarea și actualizarea pensiilor militare de stat. În acest sens sunt prevederile

art. 60 alin. (3) din Legea nr. 223/2015 , în forma inițială, care au prevăzut că „În anul în care pot fi aplicate atât prevederile

art. 59 , cât și cele ale

alin. (1) , se aplică dispozițiile cele mai favorabile“.

58.

Măsurile indexării și actualizării pensiilor militare de stat au fost aplicate în forma lor inițială doar în primul an de activitate a

Legii nr. 223/2015 , respectiv în anul 2016. Astfel, pentru anul 2017, Guvernul a decis,

prin art. 12 alin. (2) din capitolul II al Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 99/2016

privind unele măsuri pentru salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1035 din 22 decembrie 2016, că pensiile militare de stat se majorează cu 5,25%, potrivit

art. 59 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 . Cu alte cuvinte, în anul 2017, indexarea pensiilor militare de stat s-a realizat cu un procent fix, și nu potrivit indicatorilor obiectivi stabiliți inițial.

59.

În anul 2017, un eveniment legislativ cu o relevanță directă pentru adoptarea Ordonanței criticate în cauza de față, l-a reprezentat adoptarea unei noi legi a salarizării în sistemul public, respectiv

Legea-cadru nr. 153/2017 , intrată în vigoare la 1 iulie 2017, care reglementa, evident, și salarizarea tuturor categoriilor profesionale eligibile pentru pensia militară de stat. Prin urmare, ținând seama de faptul că, sub aspectul cuantumului salarizării, această nouă lege-cadru prevedea creșterea etapizată și chiar consistentă a cuantumului salariilor plătite din fonduri publice, inclusiv pentru profesiile eligibile pentru pensiile militare de stat, prevederile

art. 60 din Legea nr. 223/2015

care dispuneau că această categorie de pensii se actualizează ori de câte ori se majorează veniturile salariale ale celor activi generau o perspectivă optimistă pentru beneficiarii pensiilor militare de stat și una mai puțin optimistă, dintr-o perspectivă pragmaticfiscală, pentru bugetul de stat din care se achită, așa cum prevede

art. 5 alin. (2) din Legea nr. 223/2015 , pensiile militare de stat.

60.

La puțin timp după intrarea în vigoare a noii legi a salarizării, Guvernul, prin adoptarea Ordonanței, a venit în întâmpinarea acestei situații, respectiv a unei creșteri apreciabile nu doar a veniturilor salariale (generate de noua lege a salarizării), ci și a pensiilor militare de stat (generate de

art. 60 din Legea nr. 223/2015 ), și deci a unei excesive poveri financiare pentru bugetul de stat. Într-adevăr, atât prin nota de fundamentare, cât și prin preambulul Ordonanței, Guvernul a precizat că, în condițiile în care Legea-cadru nr. 153/2017 prevede creșteri anuale semnificative ale salariilor, se impune adoptarea Ordonanței întrucât actualizarea pensiilor de serviciu prin raportare la majorarea salariilor ar produce efecte negative considerabile asupra bugetului de stat, din care sunt suportate.

61.

O a doua justificare indicată de către Guvern (exclusiv) în nota de fundamentare a Ordonanței a fost exprimată în felul următor: „prezentul act normativ urmărește eliminarea inechităților dintre categoriile de pensionari, dat fiind faptul că, în prezent, majorarea pensiilor din sistemul public de pensii nu se realizează prin raportare la majorarea salariilor persoanelor aflate în activitate, așa cum se procedează în cazul pensiilor de serviciu“.

62.

În esență deci, prin adoptarea Ordonanței, având în vedere creșterea de salarii preconizată prin

Legea-cadru nr. 153/2017 , Guvernul a eliminat actualizarea pensiilor militare de stat. Guvernul a implementat acest deziderat prin adoptarea a 3 norme juridice distincte în cuprinsul

art. VII al Ordonanței . În primul rând, au fost inserate definițiile soldei/salariului lunar net și, respectiv, pensiei nete. În al doilea rând, a fost modificat

art. 59 din Legea nr. 223/2015 . Această modificare este vizibilă atât la nivel terminologic, cât și la nivel conceptual. La nivel terminologic, se observă renunțarea la noțiunea de indexare și înlocuirea acesteia cu noțiunea de actualizare. Dar, la nivel conceptual, modificarea este doar parțială, în sensul că, ulterior intrării în vigoare a Ordonanței, la creșterea în fiecare an a cuantumului pensiilor militare de stat nu se va mai ține seama și de creșterea reală a salariul mediu brut, ci exclusiv de rata medie anuală a inflației. În al treilea rând, este modificat

art. 60 din Legea nr. 223/2015 , această modificare reflectându-se, de asemenea, la nivel terminologic și conceptual. La nivel terminologic, noua versiune a

art. 60 din Legea nr. 223/2015

nu mai operează cu noțiunea de actualizare, aceasta fiind cu totul înlăturată. La nivel conceptual, se observă, ținând seama, desigur, de obiectivele expres anunțate în nota de fundamentare și în preambulul Ordonanței, că s-a renunțat complet la soluția actualizării pensiilor militare de stat ori de câte ori cresc veniturile salariale ale celor activi. În schimb, în noua versiune a

art. 60 din Legea nr. 223/2015 , s-a prevăzut o plafonare a cuantumului net al pensiei militare de stat.

63.

În continuare, Curtea va analiza rațiunea adoptării de către Guvern prin Ordonanță a acestei plafonări și, odată ce va deveni limpede această rațiune, va fi deopotrivă evident și caracterul neîntemeiat al criticilor de neconstituționalitate intrinsecă aduse acestei soluții normative.

64.

Prevederile

art. 60 din Legea nr. 223/2015 , în forma ulterior adoptării Ordonanței, operează cu 3 noțiuni distincte, a căror înțelegere este necesară atât pentru înțelegerea modului de calcul al pensiilor militare de serviciu, cât și a motivului care a stat în spatele soluției adoptate de Guvern, criticată de către autorii prezentei excepții.

65.

Punctul de plecare al acestei analize îl reprezintă

art. 30 din Legea nr. 223/2015 , care prevede că „Pensia stabilită, recalculată și actualizată în condițiile prezentei legi nu poate fi mai mare decât 85% din baza de calcul prevăzută la

art. 28 “. Această normă dă expresie unui principiu a cărui legitimitate este mai presus de orice îndoială, recunoscută în mod constant și de către Curtea Constituțională. Deși textul nu face referire, și nici nu era nevoie să o facă, sunt vizate, evident, ceea ce, din punct de vedere fiscal, reprezintă pensia brută și salariile/soldele brute care constituie baza de calcul al pensiei (brute). Ordonanța a introdus în

Legea nr. 223/2015

două definiții suplimentare: (i) solda/salariul lunar net - solda/salariul lunar brut prevăzută/prevăzut la

art. 28 alin. (1) din Legea nr. 223/2015

din care se deduc contribuția individuală la bugetul de stat, contribuția individuală la bugetul asigurărilor sociale de sănătate și impozitul pe venit, potrivit legislației în vigoare, și (ii) pensia netă - pensia militară de stat stabilită în cuantum brut din care se deduce impozitul pe venit, potrivit legislației în vigoare.

66.

Astfel, este evident că statul impozitează mai aspru salariile/soldele militarilor decât pensiile militare de stat. Pensiile militare de stat sunt „grevate“ exclusiv de impozitul pe venit, în vreme ce salariile/soldele sunt grevate, pe lângă impozitul pe venit, și de contribuția individuală la bugetul de stat și contribuția individuală la bugetul asigurărilor sociale de sănătate.

67.

Din cauza acestui regim fiscal diferențiat, plafonarea pensiei brute la 85% din baza de calcul actualizată la data pensionării și compusă din soldele/salariile brute s-ar fi dovedit o măsură insuficientă prin care să se asigure dezideratul, cu totul legitim, ca pensia netă să nu depășească solda/salariul net. Cu alte cuvinte, deși pensia (brută) militară de stat nu poate fi mai mare de 85% din baza de calcul, din cauza impozitării mai aspre a salariilor/soldelor față de pensii ar fi fost perfect posibil ca pensia (netă) militară de stat să depășească cuantumul salariului/soldei (net) corespunzător salariilor/soldelor (brute) care au reprezentat baza de calcul. Din acest motiv, Guvernul a modificat

art. 60 din Legea nr. 223/2015

și a exclus în mod expres posibilitatea ca pensia netă să fie mai mare decât salariul/solda netă corespunzătoare soldei/salariului brut care reprezintă însăși baza de calcul al pensiei în cuantum brut. Cu alte cuvinte, plafonarea prevăzută de

art. 60 din Legea nr. 223/2015 , modificat prin Ordonanță, nu este redundantă prin raportare la cea prevăzută de

art. 30 din Legea nr. 223/2015 .

68.

Soluția normativă criticată de către autorii excepției realizează două obiective care sunt legitime: pe de o parte, statul, ținând seama de larga marjă de apreciere de care trebuie să se bucure în ceea ce privește implementarea politicilor publice din materia pensiilor, în temeiul căreia poate să stabilească modalitatea de calcul al pensiilor de serviciu, a eliminat actualizarea acestora prin raportare la nivelul de salarizare al personalului activ. Pe de altă parte, statul român a impus un plafon care sub nicio formă nu reprezintă, așa cum susțin autorii excepției de neconstituționalitate, o ingerință în dreptul lor fundamental la pensie. Niciuna dintre prevederile constituționale invocate de către autorii prezentei excepții nu doar că nu prevede expres, dar nici nu poate, în mod rezonabil, să impună statului român să acorde pensii militare de serviciu al căror cuantum net să poată depăși cuantumul net al soldelor/ salariilor care au stat ca bază de calcul al acestora.

69.

De altfel, Curtea Constituțională, examinând, în mod similar cu motivele invocate în prezenta cauză, o critică ce viza simplul fapt că beneficiarii pensiilor militare de stat nu vor mai putea beneficia de actualizările previzibile din anii următori anului 2018, având în vedere majorările etapizate ale soldelor militarilor activi potrivit

anexei nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 , a reținut că nu se încalcă

art. 1 alin. (5) ,

art. 16 alin. (1)

și

art. 47 alin. (1) din Constituție

(a se vedea

Decizia nr. 717 din 6 octombrie 2020 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 45 din 15 ianuarie 2021). Curtea a reamintit că deschiderea dreptului la pensie este guvernată de principiul tempus regit actum, neputându-se considera că reglementările anterioare acestui moment, referitoare la condițiile acordării dreptului la pensie, generează o așteptare legitimă. Astfel, până la momentul pensionării, se pot succeda mai multe reglementări, care stabilesc condiții de pensionare diferite, relevantă fiind însă doar cea aplicabilă la momentul acordării acestui drept. În plus față de acest considerent adesea reluat în jurisprudența Curții, se poate spune că, și atunci când este adevărat că, în mod obiectiv, cei pensionați anterior și, respectiv, ulterior modificării legislative au lucrat în aceleași condiții, o astfel de modificare nu este contrară

art. 16 alin. (1) din Constituție . Cu alte cuvinte, nu doar că momentul ieșirii la pensie nu reprezintă un criteriu arbitrar pe baza căruia să se schimbe condițiile de pensionare, ci este chiar un criteriu obiectiv, care, în sine, este suficient pentru a justifica acțiunea statului. Aceasta pentru că, în primul rând, resursele financiare ale statului menite să contribuie la achitarea obligațiilor născute în temeiul contribuțiilor și, cu atât mai mult, cele menite să satisfacă cuantumul pensiilor de serviciu, cum sunt și cele reglementate de

Legea nr. 223/2015 , sunt într-o mișcare continuă. În plus, orientarea politicilor economice și sociale ale statului este, la rândul ei, dinamică. Ca atare, ar fi nerezonabilă încercarea de fixare, rigidizare a unui drept la pensie într-un cuantum precis.

70.

De asemenea, prin

Decizia nr. 844 din 14 decembrie 2021 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 259 din 16 martie 2022, paragrafele 61-66, Curtea a statuat, cu referire la pretinsa discriminare pe care dispozițiile criticate o creează în raport cu alte categorii de pensionari, beneficiari ai pensiilor de serviciu sau pensionari din sistemul public, că diferitele categorii de beneficiari ai unor pensii de serviciu, respectiv pensionarii din sistemul public, nu se află în situații identice, fiind supuși, de altfel, unor acte normative diferite. Având în vedere criteriile apreciate ca relevante pentru acordarea acestui tip de pensie, legiuitorul este liber să instituie condiții diferite privind acordarea dreptului la pensie, fără ca deosebirile de tratament juridic dintre diferitele categorii socioprofesionale să aibă semnificația încălcării prevederilor

art. 16 din Constituție .

71.

În mod repetat autorii prezentei excepții critică soluția plafonării deoarece face imposibilă valorificarea sporului, precum și a sporului pentru plata contribuției la Fondul pentru pensia suplimentară. În plus față de considerentele anterioare care au argumentat caracterul justificat al plafonării, trebuie reamintit că, prin natura sa, sporul la pensie reprezintă un simplu beneficiu acordat viitorului pensionar, un supliment la pensie, cu condiția ca acesta să fi realizat anumite prestații sau să fi făcut dovada unor merite, de exemplu să fi îndeplinit condițiile pentru acordarea sporului sau să fi achitat o contribuție la Fondul pentru pensia suplimentară. Cu toate acestea, dacă acest beneficiu al statului intră în concurență cu alte principii, precum acela că pensia netă nu poate fi mai mare decât salariul net, a cărui punere în practică face obiectul plafonării, nu se poate conchide că statul și-a încălcat vreo îndatorire constituțională. Curtea reamintește că sumele plătite cu titlu de contribuție la asigurările sociale nu reprezintă un depozit la termen și, prin urmare, nu pot da naștere vreunui drept de creanță asupra statului sau asupra fondurilor de asigurări sociale (a se vedea, de exemplu,

Decizia Curții Constituționale nr. 653 din 11 noiembrie 2014 , paragraful 18).

72.

În ceea ce privește critica referitoare la încălcarea dispozițiilor

art. 44 din Constituție , Curtea a reținut în

Decizia nr. 723 din 12 decembrie 2023 , precitată, că nici Constituția și nici vreun instrument juridic internațional nu prevăd cuantumul pensiei de care trebuie să beneficieze diferite categorii de persoane. Acesta se stabilește prin legislația națională. În aceste condiții, legiuitorul poate să prevadă și o limită minimă a cuantumului pensiei, precum și plafonul maximal al acesteia. Referitor la critica formulată din perspectiva dreptului de proprietate, Curtea a reținut că, potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului (de exemplu, Decizia din 2 martie 2006, pronunțată în Cauza Mamonov împotriva Rusiei),

articolul 1 din Primul Protocol adițional

la

Convenția

pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale privind dreptul la respectarea bunurilor nu poate fi înțeles în sensul că îndreptățește o persoană la o pensie într-un anumit cuantum. De asemenea, Curtea Constituțională a statuat următoarele: „Cuantumul pensiei reprezintă un bun numai în măsura în care acesta a devenit exigibil.“ În aceste condiții, a conchis Curtea, nu se încalcă dispozițiile

art. 44 din Constituție

privind dreptul de proprietate privată.

73.

Referitor la încălcarea

art. 47 alin. (2) din Constituție , Curtea a reamintit, în

Decizia nr. 723 din 12 decembrie 2023 , că legiuitorul este autorizat/îndrituit să stabilească conținutul dreptului la pensie și condițiile acordării acestuia, precum și să le modifice în funcție de resursele financiare existente la un anumit moment.

74.

Referindu-se la dreptul legiuitorului de a modifica legislația în ceea ce privește modul de actualizare a pensiilor militare de stat, Curtea a reamintit că

art. 47 alin. (2) din Constituție , deși consacră dreptul la pensie, nu oferă garanții și cu privire la algoritmul de creștere a cuantumului acesteia în viitor. Din contră, valoarea punctului de pensie, limita maximă a cuantumului pensiei, condițiile de recalculare și de recorelare a pensiilor anterior stabilite, ca și indexarea acestora nu se pot face decât în raport cu resursele fondurilor de asigurări sociale disponibile. De asemenea, Curtea a arătat că, întrucât se realizează periodic, indexarea pensiei se supune prevederilor în vigoare la momentul indexării, potrivit principiului tempus regit actum, astfel că nu se poate vorbi de un drept câștigat în temeiul unor reglementări anterioare, care nu mai sunt în vigoare. Curtea a mai observat că, întrucât nu a fost reținută afectarea vreunui drept sau a vreunei libertăți fundamentale, prin adoptarea

art. VII din Ordonanță , au fost respectate dispozițiile

art. 115 alin. (6) din Constituție .

75.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să schimbe jurisprudența Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în

deciziile nr. 723 din 12 decembrie 2023

și

nr. 844 din 14 decembrie 2021

menționate își păstrează valabilitatea și în cauza de față.

76.

În sfârșit, se observă că autorii prezentei excepții formulează și critici cu privire la modalitatea în care legiuitorul ar fi trebuit să reglementeze anumite soluții normative sau/și că unele dintre aceste soluții nu sunt suficient de clare și, deci, susceptibile de interpretare. Astfel de susțineri nu își pot primi vreun răspuns din partea Curții Constituționale care, potrivit jurisprudenței sale constante, nu poate dezlega cu titlu definitiv chestiuni de drept, această îndatorire revenind instanțelor judecătorești și, în particular, instanței supreme.

77.

Pentru considerentele expuse, în temeiul

art. 146 lit. d)

și al

art. 147 alin. (4) din Constituție , precum și al

art. 1 - 3 , al

art. 11 alin. (1) lit. A.d)

și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Raimond Tudor în Dosarul nr. 215/98/2021 al Tribunalului Ialomița - Secția civilă, de Dan Gabriel Crăciunescu în Dosarul nr. 1.181/122/2020 al Tribunalului Giurgiu - Secția civilă, de Ionel Cicic și Cătălin Nicușor Nedelescu, de Daniel Cicic și alții, de Gabi Iacob și alții în dosarele nr. 153/87/2021, nr. 1.745/87/2020 și nr. 21/87/2021 ale Tribunalului Teleorman - Secția conflicte de muncă, asigurări sociale și contencios administrativ și fiscal, Completul specializat pentru conflicte de muncă și asigurări sociale, precum și de către Constantin Toader în Dosarul nr. 6.988/120/2020 al Tribunalului Dâmbovița - Secția I civilă și constată că dispozițiile

art. 60 alin. (1) din Legea nr. 223/2015

privind pensiile militare de stat, precum și

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017

privind modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu și

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018

privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Ialomița - Secția civilă, Tribunalului Giurgiu - Secția civilă, Tribunalului Teleorman - Secția conflicte de muncă, asigurări sociale și contencios administrativ și fiscal, Completul specializat pentru conflicte de muncă și asigurări sociale, și Tribunalului Dâmbovița - Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 29 octombrie 2024.