Lege · Parlamentul

Legea nr. 80/1995

privind statutul cadrelor militare

prezumat în vigoare 24 de acte modificatoare

Data actului
11 iulie 1995
Emitent
Parlamentul
Publicat în
Monitorul Oficial nr. 155 din 20 iulie 1995
Modificări
24 de acte modificatoare, prima la 26 mai 2000, ultima la 28 martie 2024
Citat de
3.785 de acte
Citează
1 act
Structură
112 articole · 84.395 caractere
Sursă
legislatie.just.ro

Legături cu alte acte

Ce i s-a întâmplat acestui act

Republicat prin 1

  • Decretul nr. 1397/2024 28 noiembrie 2024 privind acordarea gradului de general de brigadă cu o stea, în retragere, unui colonel, în…

Modificat prin 21

  • OUG nr. 60/2000 26 mai 2000 (prevederi anume) pentru modificarea alin. 2 al art. 74 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor mili…
  • OUG nr. 69/2001 17 mai 2001 (prevederi anume) pentru modificarea alin. 2 al art. 74 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor mili…
  • OUG nr. 90/2001 21 iunie 2001 pentru modificarea și completarea Legii nr. 80/1995 privind Statutul cadrelor militare
  • OUG nr. 182/2001 20 decembrie 2001 pentru modificarea Legii nr. 80/1995 privind Statutul cadrelor militare
  • Legea nr. 478/2002 9 iulie 2002 (prevederi anume) pentru modificarea art. 29 lit. e) din Legea nr. 80/1995 privind Statutul cadrelor militar…
  • Legea nr. 516/2003 28 noiembrie 2003 pentru modificarea și completarea Legii nr. 80/1995 privind Statutul cadrelor militare
  • Legea nr. 520/2003 9 decembrie 2003 (prevederi anume) pentru modificarea art. 58 din Legea nr. 80/1995 privind Statutul cadrelor militare
  • OUG nr. 4/2004 26 februarie 2004 pentru modificarea Legii nr. 80/1995 privind Statutul cadrelor militare
  • Legea nr. 286/2004 24 iunie 2004 (prevederi anume) pentru modificarea alineatului 2 litera a) al articolului 4 din Legea nr. 80/1995 privind …
  • OUG nr. 60/2005 23 iunie 2005 pentru modificarea Legii nr. 80/1995 privind Statutul cadrelor militare
  • Legea nr. 18/2006 11 ianuarie 2006 (prevederi anume) pentru modificarea art. 15 din Legea nr. 80/1995 privind Statutul cadrelor militare
  • OUG nr. 9/2006 16 februarie 2006 pentru modificarea și completarea Legii nr. 80/1995 privind Statutul cadrelor militare
  • toate cele 21 acte…

Completat prin 3

  • OUG nr. 119/2000 30 iunie 2000 (prevederi anume) pentru completarea alineatului 2 al articolului 74 din Legea nr. 80/1995 privind statutul …
  • OUG nr. 169/2002 27 noiembrie 2002 (prevederi anume) pentru completarea art. 58 din Legea nr. 80/1995 privind Statutul cadrelor militare
  • Legea nr. 327/2013 5 decembrie 2013 (prevederi anume) pentru completarea art. 86 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare

Decizii de neconstituționalitate 29

  • Decizia nr. 121/2002 11 aprilie 2002 (prevederi anume) referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 85 alin. 1 lit. h) d…
  • Decizia nr. 251/2002 17 septembrie 2002 (prevederi anume) referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 91 din Legea nr. 80/…
  • Decizia nr. 90/2005 10 februarie 2005 (prevederi anume) referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 15 alin. 1 din Legea…
  • Decizia nr. 384/2006 4 mai 2006 (prevederi anume) referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 66 alin. 3 din Legea…
  • Decizia nr. 187/2007 6 martie 2007 (prevederi anume) referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 89 alin. 2 din Legea…
  • Decizia nr. 754/2007 18 septembrie 2007 (prevederi anume) referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 89 din Legea nr. 80/…
  • Decizia nr. 247/2008 6 martie 2008 (prevederi anume) referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 85 alin. 3 teza fina…
  • Decizia nr. 506/2008 6 martie 2008 (prevederi anume) referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 36 alin. 1 lit. e) d…
  • Decizia nr. 773/2015 10 noiembrie 2015 (prevederi anume) referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 34 și art. 35 alin. …
  • Decizia nr. 547/2016 12 iulie 2016 (prevederi anume) referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 73 din Legea nr. 80/…
  • Decizia nr. 371/2017 30 mai 2017 (prevederi anume) referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 35 alin. 3 din Legea…
  • Decizia nr. 71/2019 29 ianuarie 2019 (prevederi anume) referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 34 și ale art. 35 al…
  • toate cele 29 acte…

Interpretat prin 9

  • Decizia nr. 9/2021 15 februarie 2021 (prevederi anume) referitoare la interpretarea art. 52 alin. 4 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrel…
  • Decizia nr. 16/2021 13 septembrie 2021 (prevederi anume) referitoare la interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 11 alin. 3 din Lege…
  • Comunicatul din 22 iunie 2022 22 iunie 2022 (prevederi anume) privind interpretarea dispozițiilor art. 52 alin. 4 din Legea nr. 80/1995 privind statutul…
  • Decizia nr. 16/2022 3 octombrie 2022 (prevederi anume) referitoare la interpretarea dispozițiilor art. 52 alin. 4 din Legea nr. 80/1995 privind s…
  • Decizia nr. 40/2025 17 februarie 2025 (prevederi anume) referitoare la interpretarea dispozițiilor art. 20^1 alin. 2^1 , alin. 2^2 , alin. 2^3 , a…
  • Decizia nr. 344/2025 6 octombrie 2025 (prevederi anume) referitoare la interpretarea și aplicarea art. 20^1 din Legea nr. 80/1995 și art. 2 din Ho…
  • Decizia nr. 35/2026 20 ianuarie 2026 (prevederi anume) referitoare la excepția de neconstituționalitate a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. …
  • Decizia nr. 58/2026 20 aprilie 2026 (prevederi anume) referitoare la interpretarea dispozițiilor art. 4^1 lit. b) din Hotărârea Guvernului nr. 1…
  • Decizia nr. 81/2026 22 iunie 2026 (prevederi anume) referitoare la interpretarea dispozițiilor art. 20^1 alin. 2^1 din Legea nr. 80/1995 privi…

Pus în aplicare prin 17

  • Decizia nr. 3 (prevederi anume) III din 16 ianuarie 2006 cu privire la aplicarea dispozițiilor art. 9 lit. b) din Legea nr…
  • Decretul nr. 314/1995 20 septembrie 1995 (prevederi anume) privind acordarea gradului de general de brigada și de contraamiral unor colonei și comand…
  • Decretul nr. 318/1995 20 septembrie 1995 (prevederi anume) privind trecerea direct în retragere a unor generali din Ministerul Apărării Naționale
  • Decretul nr. 319/1995 20 septembrie 1995 (prevederi anume) privind acordarea gradului de general de brigada unui colonel din Serviciul de Protecție ș…
  • Decretul nr. 320/1995 20 septembrie 1995 (prevederi anume) privind acordarea gradului de general de brigada unor colonei din Ministerul de Interne și…
  • Decretul nr. 326/1995 20 septembrie 1995 (prevederi anume) privind trecerea în rezerva a unor generali și amirali din Ministerul Apărării Naționale
  • Decretul nr. 328/1995 25 septembrie 1995 (prevederi anume) privind trecerea directa în retragere a unui general de armata din cadrul Ministerului Apă…
  • Decretul nr. 338/1995 20 octombrie 1995 (prevederi anume) privind acordarea gradului de general de brigada unui colonel din Serviciul Roman de Infor…
  • Decretul nr. 355/1995 13 noiembrie 1995 (prevederi anume) privind acordarea gradului de general de brigada unui colonel din Ministerul Justiției și …
  • Decretul nr. 378/1995 29 noiembrie 1995 (prevederi anume) privind acordarea gradului de general de brigada unor colonei din Ministerul Apărării Nați…
  • Decretul nr. 37/1996 14 martie 1996 (prevederi anume) privind trecerea în rezerva a unui general din Ministerul Apărării Naționale
  • Decretul nr. 218/1996 10 iunie 1996 (prevederi anume) privind acordarea gradului de general de brigada și de contraamiral unor colonei și unui c…
  • toate cele 17 acte…

Stă la baza 61

  • Decretul nr. 314/1995 20 septembrie 1995 (prevederi anume) privind acordarea gradului de general de brigada și de contraamiral unor colonei și comand…
  • Decretul nr. 318/1995 20 septembrie 1995 (prevederi anume) privind trecerea direct în retragere a unor generali din Ministerul Apărării Naționale
  • Decretul nr. 320/1995 20 septembrie 1995 (prevederi anume) privind acordarea gradului de general de brigada unor colonei din Ministerul de Interne și…
  • Decretul nr. 326/1995 20 septembrie 1995 (prevederi anume) privind trecerea în rezerva a unor generali și amirali din Ministerul Apărării Naționale
  • Decretul nr. 315/1995 20 septembrie 1995 (prevederi anume) privind conferirea Ordinului "Meritul Militar" unor ofițeri, maiștri militari și subofiter…
  • Decretul nr. 317/1995 20 septembrie 1995 (prevederi anume) privind conferirea Ordinului "Meritul Militar" unor ofițeri, maiștri militari și subofiter…
  • Decretul nr. 321/1995 20 septembrie 1995 (prevederi anume) privind conferirea Ordinului "Meritul Militar" unor ofițeri, maiștri militari și subofiter…
  • Decretul nr. 323/1995 20 septembrie 1995 (prevederi anume) privind conferirea Ordinului "Meritul Militar" unor ofițeri, maiștri militari și subofiter…
  • Decretul nr. 324/1995 20 septembrie 1995 (prevederi anume) privind conferirea Ordinului "Meritul Militar" unor ofițeri, maiștri militari și subofiter…
  • Decretul nr. 325/1995 20 septembrie 1995 (prevederi anume) privind conferirea Ordinului "Meritul Militar" unor ofițeri, maiștri militari și subofiter…
  • Decretul nr. 328/1995 25 septembrie 1995 (prevederi anume) privind trecerea directa în retragere a unui general de armata din cadrul Ministerului Apă…
  • Decretul nr. 337/1995 20 octombrie 1995 (prevederi anume) privind înaintarea în grad a unor generali și amirali din Ministerul Apărării Naționale
  • toate cele 61 acte…

Parlamentul României adopta prezenta lege.

Capitolul 1 Dispoziții generale

Articolul 1

Prin cadre militare, în sensul prezentei legi, se înțelege cetățenii români cărora li s-a acordat grad de ofițer, maistru militar sau subofițer, în raport cu pregătirea lor militară și de specialitate, în condițiile prevăzute de lege.

Cadrele militare sunt în serviciul națiunii.

Articolul 2

Potrivit gradelor pe care le au, cadrele militare sunt constituite în corpul subofițerilor, corpul maiștrilor militari și corpul ofițerilor.

Gradele cadrelor militare, în ordinea lor ierarhica, sunt:

A. Subofiteri:

a) sergent major;

b) plutonier;

c) plutonier major;

d) plutonier adjutant;

e) plutonier adjutant șef.

B. Maiștri militari:

a) maistru militar clasa a IV-a;

b) maistru militar clasa a III-a;

c) maistru militar clasa a II-a;

d) maistru militar clasa a I;

e) maistru militar principal.

C. Ofițeri:

a) ofițeri cu grade inferioare:

- sublocotenent, respectiv aspirant pentru cei din marina militară;

- locotenent;

- căpitan;

b) ofițeri cu grade superioare:

- maior, respectiv locotenent-comandor pentru cei din aviația și marina militară;

- locotenent-colonel, respectiv căpitan-comandor pentru cei din aviația și marina militară;

- colonel, respectiv comandor pentru cei din aviația și marina militară;

c) generali și amirali:

- general de brigada, respectiv general de flotila aeriană pentru cei din aviația militară și contraamiral pentru cei din marina militară;

- general de divizie, respectiv general de divizie aeriană pentru cei din aviația militară și viceamiral pentru cei din marina militară;

- general de corp de armata, respectiv general-comandor pentru cei din aviația militară și viceamiral-comandor pentru cei din marina militară;

- general de armata, respectiv general inspector pentru cei din aviația militară și amiral pentru cei din marina militară.

În afară acestor grade, pentru merite militare excepționale, în timp de război, Președintele României poate acorda generalilor de armata gradul de mareșal, care este cel mai înalt grad militar.

Articolul 3

Gradul militar este un drept al titularului și reprezintă recunoașterea în plan social a calității de cadru militar. Gradul de ofițer, maistru militar și subofițer nu se poate pierde decît în cazurile și în condițiile prevăzute de lege.

Articolul 4

Cadrele militare se pot afla în una dintre următoarele situații:

a) în activitate, când ocupa o funcție militară. Calitatea de cadru militar în activitate se menține și pe timpul cît acestea sunt eliberate din funcții pentru a urma diferite forme de pregătire în interesul serviciului, precum și atunci când sunt puse la dispoziție: în vederea încadrării sau trecerii în rezerva ori în retragere; pentru cazurile de boala stabilite prin hotărâre a Guvernului; pe timpul cît sunt în captivitate.

Pot fi ofițeri, maiștri militari sau subofiteri în activitate persoanele care au numai cetățenie română;

b) în rezerva, când nu ocupa o funcție militară, dar întrunesc condițiile prevăzute de lege pentru a fi chemate sa îndeplinească serviciul militar ca rezerviști concentrați sau mobilizati, iar la nevoie, în calitate de cadre militare în activitate;

c) în retragere, când, potrivit legii, nu mai pot fi chemate pentru îndeplinirea serviciului militar.

Articolul 5

Ofițerii, maistrii militari și subofiterii în activitate sunt militari profesionisti. Profesia de ofițer, maistru militar sau subofițer este o activitate menita să asigure funcționarea, perfecționarea și conducerea organismului militar în timp de pace și de război.

Articolul 6

În exercitarea atribuțiilor ce le revin potrivit legii și prevederilor regulamentelor militare, ofițerii, maistrii militari și subofiterii sunt investiti cu exercițiul autorității publice, bucurindu-se de protecție potrivit legii penale.

Capitolul 2 Îndatoririle și drepturile cadrelor militare

Articolul 7

Îndatoririle, drepturile și libertățile cadrelor militare sunt cele stabilite de Constituția României, de legile tarii și de prezentul statut.

Profesia de ofițer, maistru militar sau subofițer în activitate incumba îndatoriri suplimentare, precum și interzicerea ori restrîngerea exercitării unor drepturi și libertăți, potrivit legii.

Secțiunea 1 Îndatoriri

Articolul 8

Cadrele militare au următoarele îndatoriri principale:

a) să fie loiale și devotate statului român și forțelor sale armate, sa lupte pentru apărarea României, la nevoie până la sacrificiul vieții, să respecte și sa apere valorile democrației constituționale;

b) să respecte jurămîntul militar și prevederile regulamentelor militare, să execute întocmai și la timp ordinele comandantilor și ale sefilor, fiind responsabile de modul în care îndeplinesc misiunile ce le sunt încredințate. Cadrelor militare nu li se poate ordonă și le este interzis să execute acte contrare legii, obiceiurilor războiului și convențiilor internaționale la care România este parte; neexecutarea ordinelor în aceste condiții nu atrage răspunderea penală și civilă a subordonaților;

c) sa pretuiasca onoarea și gloria de lupta ale forțelor armate ale României, ale armei și unității din care fac parte, precum și demnitatea gradului și a uniformei militare pe care le poarta;

d) să-și perfecționeze pregătirea profesională, să asigure instruirea temeinica și educarea subordonaților și sa apere drepturile acestora;

e) sa acționeze pentru întreținerea regulamentara și menținerea în stare de operativitate a tehnicii și armamentului și pentru folosirea și administrarea eficienta a bunurilor din dotare;

f) sa păstreze cu strictețe secretul militar, de stat și de serviciu, precum și caracterul confidențial al unor activități și documente.

Secțiunea 2 Drepturi

Articolul 9

Cadrele militare în activitate au dreptul la:

a) solda lunară, compusa din solda de grad, solda de funcție, gradatii și indemnizații, precum și la prime, premii, sporuri și alte drepturi bănești, ale căror cuantumuri se stabilesc prin hotărâre a Guvernului;

b) echipament, hrana, asistența medicală, medicamente, locuinta de serviciu, gratuite, concedii și scutiri medicale plătite, în condițiile stabilite prin hotărâre a Guvernului;

c) reduceri sau scutiri de impozit pe venit și ale cuantumului chiriei, ajutoare și alte drepturi, potrivit reglementărilor în vigoare;

d) documente de transport gratuit pentru efectuarea concediului de odihnă sau în cazul mutării dintr-o garnizoana în alta, potrivit reglementărilor în vigoare.

Articolul 10

Cadrele militare în activitate decorate cu ordinul "Meritul Militar" clasele a III-a, a II-a și I beneficiază de reducere a impozitului pe venit cu 30%, 40% și, respectiv, 50% .

Articolul 11

Cadrele militare trecute în rezerva sau direct în retragere au dreptul la pensie militară potrivit legii.

Partea din pensie corespunzătoare soldei de grad se actualizează permanent potrivit soldei de grad a cadrelor în activitate.

Pensionării militari decorati cu ordinul "Meritul Militar" clasele a III-a, a II-a și I beneficiază de un spor de 10%, 15% și, respectiv, 20% al cuantumului pensiei.

Articolul 12

Cadrele militare în activitate au dreptul să urmeze învățământul superior militar sau civil, postuniversitar, doctoratul sau alte forme de perfecționare a pregătirii, cu respectarea normelor legale.

Articolul 13

Cadrele militare în activitate pot fi trimise la studii în străinătate, prin concurs, cu aprobarea ministrului apărării naționale.

Cadrele militare în activitate care au absolvit școli și academii militare, cursuri sau alte forme de pregătire în străinătate beneficiază de drepturi depline la încadrarea și promovarea în funcții corespunzătoare studiilor din țara cu care le-au fost echivalate diplomele dobîndite, în condițiile legii și ale reglementărilor militare.

Articolul 14

În timp de pace, cadrele militare în activitate au dreptul la concediu de odihnă, concediu de odihnă suplimentar pentru activitate în locuri de muncă cu condiții deosebite - vătămătoare, grele sau periculoase - și la concediu de studii.

Regulile privind durata și acordarea concediului de odihnă, concediului de odihnă suplimentar și a concediului de studii, precum și compensarea în bani a concediului de odihnă neefectuat se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.

Articolul 15

Femeile, cadre militare în activitate, au dreptul la concediu de maternitate și la concediu pentru îngrijirea copilului, în condițiile stabilite prin ordin al ministrului apărării naționale, pe baza dispozițiilor legale aplicabile pe plan național.

De asemenea, femeile, cadre militare în activitate, beneficiază de pauze pentru alimentarea și îngrijirea copilului, precum și de alte drepturi prevăzute de lege pentru femeile salariate din administrația publică.

Articolul 16

Cadrele militare în activitate care urmează cursurile de zi ale instituțiilor de învățământ superior beneficiază, în locul concediilor de odihnă, de vacante, conform programelor de învățământ ale instituțiilor respective și ordinului ministrului apărării naționale.

Articolul 17

Pentru rezolvarea unor situații personale sau familiale deosebite, cadrelor militare în activitate, precum și celor în rezerva, pe timpul cît sunt concentrate sau mobilizate în unități militare, li se pot acorda permisii.

Durata permisiilor și comandantii care au dreptul să le aprobe se stabilesc prin regulamentele militare.

Articolul 18

Timpul acordat pentru permisii, scutiri și concedii medicale nu se scade din durata concediului anual de odihnă sau a concediului de odihnă suplimentar.

Articolul 19

La declararea stării de război sau a mobilizării, precum și în situații deosebite stabilite de ministrul apărării naționale, concediile de odihnă, de studii, vacantele și permisiile se suspenda, cadrele militare în activitate fiind obligate să se prezinte de îndată la unitățile militare de care aparțin.

Pe timpul cît durează starile de război sau de mobilizare, cadrelor militare în activitate și celor în rezerva, concentrate sau mobilizate, li se pot acorda permisii și concedii potrivit ordinului ministrului apărării naționale.

Articolul 20

Cadrele militare în activitate, mutate în interesul serviciului într-o alta garnizoana decît cea în care își au domiciliul, în situația când nu li se poate asigura spațiul de locuit corespunzător, au dreptul la o compensație lunară pentru chirie reprezentind 25% din solda lunară.

Sotiile cadrelor militare mutate în interesul serviciului într-o alta garnizoana, care au fost încadrate în munca și au întrerupt activitatea datorită mutării împreună cu soțul, au dreptul la o indemnizație lunară până la o noua angajare sau până la prestarea unei activități autorizate aducatoare de venituri.

De indemnizația lunară beneficiază și sotiile care la data mutării ofițerilor, maiștrilor militari și subofițerilor erau înscrise, ca șomeri, la oficiile forței de muncă, dar numai după ce încetează a mai primi ajutor de șomaj.

Valoarea indemnizației, precum și perioada de acordare a acesteia se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.

Articolul 21

Ofițerilor, maiștrilor militari și subofițerilor în activitate și celor în rezerva, concentrați sau mobilizati în unitățile militare, li se acordă despăgubiri pentru cazurile de invaliditate sau de deces produse ca urmare a unor acțiuni militare, prin accidente, catastrofe sau alte asemenea evenimente intervenite în timpul și din cauza serviciului militar sau a unor misiuni în cadrul forțelor internaționale destinate menținerii păcii ori constituite în scopuri umanitare.

Cuantumul despăgubirilor ce se acordă cadrelor devenite invalide, respectiv urmașilor celor decedate, se stabilește prin hotărâre a Guvernului.

Pensia pentru invaliditate permanenta, survenită în condițiile alin. 1, este egala cu solda lunară avută la data respectiva și se actualizează potrivit art. 11. Cadrele militare în rezerva sau în retragere pot opta pentru pensia din sistemul asigurărilor sociale de stat.

Articolul 22

Cadrele militare în activitate și familiile acestora beneficiază, ca măsura de protecție socială, de înlesniri stabilite prin ordin al ministrului apărării naționale, în folosirea caselor de odihnă, sanatoriilor, căminelor de garnizoana și a altor amenajări recreative și sportive.

Cheltuielile ce decurg din aplicarea acestor măsuri vor fi suportate din bugetul Ministerului Apărării Naționale.

Articolul 23

Membrii familiilor cadrelor militare în activitate beneficiază gratuit de:

a) asistența medicală și medicamente în cadrul rețelei sanitare a Ministerului Apărării Naționale sau în alte rețele sanitare, cu decontarea cheltuielilor de către acest minister;

b) documente de transport, atunci când ofițerii, maistrii militari sau subofiterii sunt mutati în interes de serviciu dintr-o garnizoana în alta.

Membrii familiilor cadrelor militare în activitate beneficiază și de pensie de urmaș, precum și de alte drepturi în conformitate cu prevederile legale.

La decesul unui cadru militar în activitate, Ministerul Apărării Naționale acorda familiei acestuia sau persoanei care a suportat cheltuielile ocazionate de deces, după caz, un ajutor suplimentar în cuantum de doua solde lunare neimpozabile.

Articolul 24

Urmașii cadrelor militare în activitate și ai celor în rezerva, mobilizate sau concentrate în unități militare, decedate în timpul și din cauza serviciului ca urmare a unor acțiuni militare, accidente, catastrofe sau a unor acte de devotament excepțional ori a unor misiuni în cadrul forțelor internaționale destinate menținerii păcii ori constituite în scopuri umanitare, au dreptul la o pensie egala cu solda lunară pe care cadrele militare au avut-o la data decesului, care se actualizează potrivit prevederilor art. 11.

În cazul în care nu exista urmași, dacă cel decedat era singurul sustinator al părinților săi, aceștia vor beneficia de jumătate din pensia de urmaș stabilită potrivit prevederilor alin. 1.

Urmașii cadrelor militare în rezerva pot opta pentru pensia din sistemul asigurărilor sociale de stat.

Articolul 25

Copiii cadrelor militare în activitate, decedate în timpul și din cauza serviciului, ca urmare a unor acțiuni militare, accidente, catastrofe sau a unor acte de devotament excepțional ori a unor misiuni în cadrul forțelor internaționale destinate menținerii păcii ori constituite în scopuri umanitare, pot fi transferati la liceele militare sau în instituțiile militare de învățământ care formează maiștri militari și subofiteri, pe baza unui test de aptitudini, a rezultatelor la învățătura obținute în instituțiile civile de învățământ și potrivit normelor aprobate de ministrul apărării naționale.

Articolul 26

Ofițerii, maistrii militari și subofiterii în rezerva și în retragere, pensionari militari, au dreptul gratuit la asistența medicală și medicamente în condițiile art. 23 alin. 1 lit. a) și au acces la cercurile militare, casele de odihnă, sanatoriile, căminele de garnizoana și alte amenajări recreative sau sportive, beneficiind de înlesniri stabilite prin ordin al ministrului apărării naționale.

De aceleași drepturi beneficiază și ofițerii, maistrii militari și subofiterii în rezerva și în retragere, fosti pensionari militari de invaliditate datorită unor accidente în serviciu ori unor boli contractate în timpul și din cauza îndeplinirii obligațiilor militare, care ulterior au optat pentru pensia din sistemul asigurărilor sociale de stat.

Membrii familiilor cadrelor militare în rezerva și în retragere, pensionari militari, beneficiază gratuit de asistența medicală în condițiile art. 23 alin. 1 lit. a).

Articolul 27

La trecerea în rezerva sau direct în retragere, ofițerilor care au cel puțin 20 de ani de serviciu militar și s-au distins prin activitatea desfășurată, precum și celor care au adus patriei servicii deosebite, chiar dacă nu au o vechime de 20 de ani de serviciu militar, li se poate acorda dreptul de a purta uniforma militară.

Criteriile de acordare și de retragere a acestui drept, precum și situațiile în care ofițerii prevăzuți la alin. 1 pot purta uniforma militară se stabilesc prin regulamente militare.

Secțiunea 3 Interzicerea sau restrîngerea exercițiului unor drepturi și libertăți

Articolul 28

Cadrelor militare în activitate le este interzisă exercitarea următoarelor drepturi:

a) să facă parte din partide, formațiuni sau organizații politice ori sa desfășoare propaganda prin orice mijloace sau alte activități în favoarea acestora ori a unui candidat independent pentru funcții publice;

b) sa candideze pentru a fi alese în administrația publică locală și în Parlamentul României, precum și în funcția de Președinte al României;

c) sa declare sau sa participe la greva.

Articolul 29

Cadrelor militare în activitate le este restrînsa exercitarea unor drepturi și libertăți, astfel:

a) opiniile politice pot fi exprimate numai în afară serviciului;

b) exprimarea în public a unor opinii contrare intereselor României și forțelor armate nu este permisă;

c) condițiile în care cadrele militare în activitate vor putea să prezinte public informații militare se vor stabili prin ordin al ministrului apărării naționale;

d) aderarea la culte religioase este libera, mai puțin la cele care, potrivit legii, contravin normelor de păstrare a ordinii publice, precum și la cele care încalcă bunele moravuri sau afectează exercitarea profesiei;

e) constituirea în diferite forme de asociere cu caracter profesional, tehnico-științific, cultural și sportiv-recreativ, cu excepția celor sindicale ori care contravin comenzii unice, ordinii și disciplinei specifice instituției armatei, este permisă în condițiile stabilite prin regulamentele militare;

f) încheierea căsătoriei este libera în condițiile legii. Căsătoria cu o persoană apatridă sau care nu are exclusiv cetățenia română este condiționată de obținerea aprobării prealabile a ministrului apărării naționale;

g) participarea la mitinguri, demonstratii, procesiuni sau întruniri cu caracter politic ori sindical este interzisă, cu excepția activităților la care se participa în misiune;

h) cadrele militare în activitate se pot deplasa în străinătate în condițiile ce se stabilesc prin ordin al ministrului apărării naționale.

Articolul 30

Ofițerii, maistrii militari și subofiterii în activitate au obligația de a nu efectua activități care contravin demnității, prestigiului și normelor de comportare ce decurg din calitatea lor de cadre militare.

Cadrelor militare în activitate le este interzis:

a) sa îndeplinească alte funcții decît cele în care sunt încadrate, cu excepția cumulului prevăzut de lege, în condițiile stabilite prin ordin al ministrului apărării naționale;

b) să fie asociat unic ori sa participe direct la administrarea sau conducerea unor organizații ori societăți comerciale, cu excepția celor numite în consiliile de administrație ale regiilor autonome și societăților comerciale din subordinea Ministerului Apărării Naționale, din cadrul industriei de apărare sau în legătură cu aceasta.

Articolul 31

Ofițerii, maistrii militari și subofiterii în rezerva, pe timpul cît sunt concentrați sau mobilizati în unități militare, pot rămâne membri ai partidelor, formatiunilor sau organizațiilor politice, precum și ai sindicatelor din care fac parte, dar le este interzisă desfășurarea oricăror activități cu caracter politic sau sindical, în unități militare.

Secțiunea 4 Recompense și sancțiuni

Articolul 32

Pentru acte de eroism, curaj și devotament în executarea unor misiuni, precum și pentru merite deosebite în îndeplinirea îndatoririlor ce le revin, ofițerilor, maiștrilor militari și subofițerilor li se pot conferi decorații și titluri de onoare.

Pentru vechime în activitate și rezultate meritorii, cadrelor militare li se conferă medalii și ordine militare.

Pentru îndeplinirea exemplara a atribuțiilor de serviciu, ofițerilor, maiștrilor militari și subofițerilor li se pot acorda recompense morale și materiale.

Articolul 33

Pentru abateri de la disciplina militară, neîndeplinirea îndatoririlor, încălcarea normelor de conduita militară, a regulilor de conviețuire socială, ofițerilor, maiștrilor militari și subofițerilor li se pot aplica următoarele sancțiuni disciplinare: avertisment; mustrare scrisă; consemnare; retrogradare în funcție; amînarea inaintarii în gradul următor pe timp de 1-2 ani.

Articolul 34

Recompensele se acordă, iar sancțiunile disciplinare se aplică potrivit regulamentelor militare.

Articolul 35

Pentru apărarea onoarei cadrelor militare și evitarea abuzurilor, cercetarea și judecarea abaterilor grave sau a altor fapte de aceeași natura săvârșite de acestea, în armata, se înființează consilii de onoare și consilii de judecată.

Consiliile de onoare se constituie în fiecare unitate, iar consiliile de judecată la organele centrale ale Ministerului Apărării Naționale, statele majore ale categoriilor de forte ale armatei, comandamentele de arma, de armata și de corp de armata, precum și la alte esaloane similare, stabilite prin ordin al ministrului apărării naționale.

Organizarea și funcționarea consiliilor de onoare și consiliilor de judecată se stabilesc prin regulamentele militare.

Capitolul 3 Proveniență ofițerilor, maiștrilor militari și subofițerilor

Articolul 36

Ofițerii în activitate provin din:

a) absolvenți cu diploma de licență ai instituțiilor militare de învățământ pentru formarea ofițerilor, cu excepția celor prevăzuți la art. 37 lit. c);

b) absolvenți ai anului IV din instituțiile militare de învățământ superior cu durata studiilor mai mare de 4 ani;

c) absolvenți ai instituțiilor militare de învățământ din alte state, similare celor prevăzute la lit. a), trimiși la studii de către Ministerul Apărării Naționale;

d) ofițeri în rezerva care au promovat testele de aptitudini și îndeplinesc celelalte condiții stabilite prin ordin al ministrului apărării naționale, în vederea chemării sau rechemarii în activitate;

e) maiștri militari și subofiteri în activitate, absolvenți cu diploma de licență ai instituțiilor civile de învățământ superior, cu profil corespunzător specialitatilor militare, care au vârsta de cel mult 35 de ani;

f) maiștri militari și subofiteri care, în timp de război, îndeplinesc cel puțin 3 luni, cu rezultate foarte bune și bune, funcții prevăzute a fi încadrate cu ofițeri, în unitățile militare aflate în zona acțiunilor militare.

În cadrul instituțiilor de stat cu atribuții în domeniul apărării și siguranței naționale, precum și în structurile specializate ale Ministerului de Interne și Ministerului Justiției, ofițerii în activitate pot proveni și dintre:

a) persoanele care au promovat testele de aptitudini și îndeplinesc celelalte condiții stabilite prin ordin al ministrilor sau, după caz, al sefilor instituțiilor menționate și care sunt absolvente, cu diploma de licență, ale unei instituții de învățământ superior. Bărbații trebuie să aibă serviciul militar îndeplinit;

b) maistrii militari și subofiterii în activitate, absolvenți cu diploma de licență ai instituțiilor militare de învățământ superior din sistemul de învățământ al acestora.

ART.37

Ofițerii în rezerva provin din:

a) ofițeri trecuți din activitate în rezerva;

b) absolvenți cu diploma de licență ai instituțiilor civile de învățământ superior care au îndeplinit serviciul militar cu termen redus, în raport cu nevoile forțelor armate și cu rezultatele obținute la examenul-concurs susținut la terminarea pregătirii militare;

c) absolvenți ai instituțiilor militare de învățământ pentru formarea ofițerilor, școlarizați la solicitarea aviației și marinei civile sau a altor beneficiari;

d) maiștri militari și subofiteri în rezerva, care, în timp de război, îndeplinesc cel puțin 3 luni, cu rezultate foarte bune și bune, funcții prevăzute a fi încadrate cu ofițeri în unitățile militare aflate în zona acțiunilor militare;

e) absolvenți cu diploma de licență ai instituțiilor civile de învățământ superior sau, la nevoie, ai liceelor, cu diploma de bacalaureat ori ai școlilor echivalente, cu diploma, cu profil corespunzător specialitatilor militare deficitare în Ministerul Apărării Naționale, care au vârsta de cel mult 35 de ani. Bărbații trebuie să aibă stagiul militar îndeplinit;

f) studenți ai instituțiilor militare de învățământ pentru formarea ofițerilor care au promovat penultimul an de studii, în situația în care nu mai pot continua pregătirea, dar sunt apți pentru serviciul militar. Nu se acordă grad de ofițer studenților exmatriculati.

Articolul 38

Maistrii militari în activitate provin din:

a) absolvenți cu diploma ai instituțiilor de învățământ pentru formarea maiștrilor militari, cu excepția celor prevăzuți la art. 39 lit. b);

b) subofiteri în activitate, în vârsta de cel mult 45 de ani, care au un stagiu neintrerupt de cel puțin 5 ani, în funcții de exploatare, întreținere și reparare a tehnicii militare, au promovat examenul de trecere în corpul maiștrilor militari și îndeplinesc celelalte condiții stabilite prin dispoziție a șefului Statului Major General;

c) maiștri militari în rezerva care au promovat testele de aptitudini și îndeplinesc celelalte condiții stabilite prin ordin al ministrului apărării naționale, în vederea chemării sau rechemarii în activitate.

Articolul 39

Maiștri militari în rezerva provin din:

a) maiștri militari trecuți din activitate în rezerva;

b) absolvenți cu diploma ai instituțiilor militare de învățământ pentru formarea maiștrilor militari, școlarizați la solicitarea aviației și marinei civile sau a altor beneficiari;

c) persoane în vârsta de cel mult 45 de ani, care au o pregătire tehnica de nivel liceal sau postliceal în specialități militare deficitare;

d) subofiteri în rezerva care au absolvit școli de maiștri în specialități necesare forțelor armate.

Articolul 40

Subofiterii în activitate provin din:

a) absolvenți cu diploma ai instituțiilor militare de învățământ pentru formarea subofițerilor;

b) militari angajați pe bază de contract care au promovat testele de aptitudini și concursul sau examenul susținut în acest scop și îndeplinesc condițiile stabilite prin ordin al ministrului apărării naționale;

c) subofiterii în rezerva care au promovat testele de aptitudini și îndeplinesc celelalte condiții stabilite prin ordin al ministrului apărării naționale, în vederea chemării sau rechemarii în activitate;

d) gradati care, în timp de război, îndeplinesc cu rezultate bune, cel puțin 3 luni, funcții prevăzute a fi încadrate cu subofiteri, în unitățile militare aflate în zona acțiunilor militare.

În cadrul instituțiilor de stat cu atribuții în domeniul apărării și siguranței naționale, precum și în structurile specializate ale Ministerului de Interne și Ministerului Justiției, subofiterii în activitate pot proveni și din rindul persoanelor care au promovat testele de aptitudini și îndeplinesc celelalte condiții stabilite prin ordin al ministrilor, respectiv al sefilor instituțiilor menționate și care au pregătire de nivel liceal, postliceal sau superior. Bărbații trebuie să aibă serviciul militar îndeplinit.

Articolul 41

Subofiterii în rezerva provin din:

a) absolvenți ai instituțiilor militare de învățământ pentru formarea subofițerilor în rezerva;

b) subofiteri trecuți din activitate în rezerva;

c) absolvenți ai instituțiilor civile de învățământ superior care au îndeplinit serviciul militar cu termen redus, în raport cu nevoile forțelor armate și cu rezultatele obținute la examenul-concurs susținut la terminarea pregătirii militare;

d) studenți ai instituțiilor militare de învățământ pentru formarea ofițerilor care au promovat cel puțin anul I de studii, în situația în care nu mai pot continua pregătirea, dar sunt apți pentru serviciul militar. Nu se acordă gradul de subofițer studenților exmatriculati;

e) gradati în rezerva care, în urma unei concentrari de instrucție, au fost calificați în specialități militare necesare forțelor armate, pentru funcții de subofiteri;

f) sergenti în rezerva care, în ultimele 6 luni ale serviciului militar în termen, au îndeplinit cu rezultate bune și foarte bune funcții prevăzute a fi încadrate cu ofițeri sau subofiteri;

g) gradati care, în timp de război, îndeplinesc cel puțin 3 luni, cu rezultate bune și foarte bune, funcții prevăzute a fi încadrate cu ofițeri sau subofiteri, în unitățile militare aflate în zona acțiunilor militare;

h) absolvenți ai liceelor, școlilor profesionale ori ai unor școli echivalente, cu stagiul militar îndeplinit, în raport cu nevoile forțelor armate.

Articolul 42

Cadrele militare în retragere provin din:

a) ofițeri în activitate sau în rezerva, precum și maiștri militari și subofiteri în rezerva, care au depășit limita de vârsta în grad pentru clasa a III-a în rezerva, prevăzută la art. 92 și 93;

b) ofițeri, maiștri militari și subofiteri în activitate sau în rezerva, clasați de către comisiile de expertiza medico-militară "inapt pentru serviciul militar, cu scoatere din evidenta".

Articolul 43

Trecerea cadrelor militare din activitate în rezerva sau direct în retragere, precum și chemarea din rezerva în activitate se fac după cum urmează:

a) generalii și amiralii, prin decret al Președintelui României, la propunerea ministrului apărării naționale;

b) ceilalți ofițeri, prin ordin al ministrului apărării naționale;

c) maistrii militari și subofiterii, prin ordin al comandantilor stabiliți de ministrul apărării naționale.

Nu pot fi chemate în activitate cadrele militare cărora li s-au acordat grade în rezerva în baza art. 37 lit. e) și nu au absolvit o instituție civilă de învățământ superior, precum și în baza art. 39 lit. c).

Subofiterii cărora li s-a acordat grad în rezerva în baza art. 41 lit. e), f) și h) pot fi chemați în activitate, în condițiile stabilite prin ordin al ministrului apărării naționale, dacă nu au împlinit vârsta de 45 de ani.

Articolul 44

Scoaterea din evidenta militară a ofițerilor, maiștrilor militari și subofițerilor în rezerva și trecerea lor în retragere se fac după cum urmează:

a) generalii și amiralii, prin ordin al șefului Statului Major General;

b) ceilalți ofițeri, prin ordin al comandantilor stabiliți de șeful Statului Major General;

c) maistrii militari și subofiterii, prin ordin al comandantilor centrelor militare județene, municipale sau de sector.

Capitolul 4 Acordarea gradelor și înaintarea cadrelor militare în gradele următoare

Articolul 45

Acordarea gradelor și înaintarea în gradele următoare se fac după cum urmează:

a) gradele de general și amiral în activitate și în rezerva, în timp de pace și în timp de război, prin decret al Președintelui României, la propunerea ministrului apărării naționale, după consultarea colegiului ministerului;

b) gradele de ofițeri în activitate, cu excepția celor prevăzute la lit. a), în timp de pace, prin ordin al ministrului apărării naționale;

c) gradele de ofițeri în rezerva, cu excepția celor prevăzute la lit a), în timp de pace, prin ordin al șefului Statului Major General;

d) în timp de război, acordarea gradului de sublocotenent și înaintarea în gradele de locotenent și căpitan în activitate sau în rezerva se fac de către comandantii stabiliți de șeful Marelui Cartier General, iar în cele de ofițeri cu grade superioare, de șeful Marelui Cartier General;

e) gradele de maiștri militari și subofiteri în activitate, în timp de pace și în timp de război, prin ordin al ministrului apărării naționale sau al comandantilor stabiliți de acesta;

f) gradele de maiștri militari și subofiteri în rezerva, în timp de pace și în timp de război, prin ordin al comandantilor stabiliți de ministrul apărării naționale.

Articolul 46

Acordarea gradelor de ofițeri, maiștri militari și subofiteri în activitate, precum și înaintarea în gradele următoare a acestora se fac, de regula, o dată pe an, la data stabilită prin ordin al ministrului apărării naționale.

Acordarea gradelor celor prevăzuți la art. 36 alin. 1 lit. c), e), f) și alin. 2 lit. a), art. 38 lit. b) și art. 40 alin. 1 lit. b) și d) și alin. 2 se poate face în tot cursul anului.

Înaintarea ofițerilor, maiștrilor militari și subofițerilor în activitate în gradele următoare, în condițiile prevăzute la art. 63, se face la datele stabilite prin ordin al ministrului apărării naționale, iar în cele prevăzute la art. 64, precum și la chemarea sau rechemarea în activitate a cadrelor militare în rezerva se poate face în tot cursul anului.

Articolul 47

Gradele de ofițeri, maiștri militari și subofiteri în rezerva se acordă după cum urmează:

a) o dată pe an - celor prevăzuți la art. 37 lit. c) și e), art. 39 lit. b), c) și d) și art. 41 lit. e) și f);

b) la data terminării pregătirii militare sau a trecerii în rezerva - celor prevăzuți la art. 37 lit. b) și f) și art. 41 lit. a), c) și d);

c) în tot cursul anului - celor prevăzuți la art. 37 lit. d) și art. 41 lit. g) și h).

Înaintarea în gradele următoare a ofițerilor, maiștrilor militari și subofițerilor în rezerva se face, de regula, o dată pe an, la data stabilită prin ordin al ministrului apărării naționale, iar în condițiile prevăzute la art. 64, în tot cursul anului.

Articolul 48

Gradele de sublocotenent și aspirant se acordă celor prevăzuți la art. 36 alin. 1 lit. a), b), c), și f) și art. 37 lit. b), c), d) și f).

Articolul 49

Gradul de locotenent se acordă maiștrilor militari și subofițerilor prevăzuți la art. 36 alin. 1 lit. e).

Articolul 50

Gradul de maistru militar clasa a IV-a se acordă celor prevăzuți la art. 38 lit. a) și art. 39 lit. b).

La trecerea în corpul maiștrilor militari, celor prevăzuți la art. 38 lit. b) și art. 39 lit. d) li se acordă gradele de maistru militar, în raport cu gradele de subofițer pe care le au, astfel:

a) gradul de maistru militar clasa a III-a, plutonierilor;

b) gradul de maistru militar clasa a II-a, plutonierilor majori;

c) gradul de maistru militar clasa I, plutonierilor adjutanti;

d) gradul de maistru militar principal, plutonierilor adjutanti șefi.

Pentru a li se acordă gradele de maistru militar clasa I, respectiv maistru militar principal, subofiterii prevăzuți la alin. 2 lit. c) și d) trebuie să promoveze și examenul pentru maistru militar clasa I. Celor care nu promovează acest examen li se poate acorda gradul de maistru militar clasa a II-a sau pot rămâne cu gradul de subofițer avut.

Maiștrilor militari proveniți din corpul subofițerilor și cărora li s-au acordat grade în condițiile prevăzute la alin. 2, la înaintarea în gradul următor, li se ia în considerare stagiul avut în ultimul grad de subofițer.

Articolul 51

Gradul de sergent major se acordă celor prevăzuți la art. 40 alin. 1 lit. a), b) și d) și art. 41 lit. a), c), d) și f).

Articolul 52

Persoanelor prevăzute la art. 36 alin. 2, art. 37 lit. e), art. 39 lit. c), art. 40 alin. 2 și art. 41 lit. e), g) și h), li se acordă grade militare în funcție de pregătirea lor, vechimea în specialitatea dobândită pe timpul studiilor, raportată la stagiile minime în grad, precum și de vârsta acestora.

Articolul 53

Înaintarea în grad a cadrelor militare se poate face la termen, înainte de termen sau în mod excepțional, iar a celor în rezerva, la termen sau în mod excepțional.

Înaintarea în grad a ofițerilor, maiștrilor militari și subofițerilor în activitate și în rezerva se face în ordinea ierarhica a gradelor, în raport cu nevoile și posibilitățile forțelor armate, pe baza competentei profesionale și conduitei morale, consemnate în aprecierile de serviciu.

La înaintarea în grad a ofițerilor, se va acordă prioritate celor care prin profesionalism și rezultate deosebite obținute în munca, prin cultura, personalitate, spirit de organizare și inițiativa au perspective de a îndeplini funcții superioare și au stagiu în grad mai mare.

Articolul 54

În timp de pace, ofițerii, maistrii militari și subofiterii în activitate vor fi inaintati în grad, la termen, cu respectarea prevederilor art. 53, dacă îndeplinesc și următoarele condiții:

a) au împlinit stagiul minim în grad prevăzut la art. 94 și 95 sau împlinesc acest stagiu în cursul anului calendaristic respectiv;

b) au fost apreciati pe întreaga perioadă a stagiului minim în grad, iar cei care au depășit acest stagiu, și în anul premergător inaintarii în grad, cel puțin cu calificativul "corespunzător"; anii în care li s-au acordat calificative inferioare acestuia nu se socotesc la calculul stagiului minim în grad.

Articolul 55

Pentru a fi propuși la înaintarea în grad, la termen, ofițerii în activitate trebuie să fie încadrați cu cel puțin un an înainte de data la care se fac inaintarile în grad în funcții prevăzute în statele de organizare cu grad superior celui pe care îl au.

Ofițerii studenți la cursurile de zi ale instituțiilor de învățământ superior se considera încadrați în funcții prevăzute în statele de organizare cu grade superioare celor pe care le au.

Articolul 56

În timp de pace, pentru înaintarea ofițerilor, maiștrilor militari și subofițerilor în activitate în unele grade superioare, pe lângă condițiile prevăzute la art. 54 și 55, se mai cer următoarele:

A. În gradele de maistru militar clasa I și plutonier adjutant - sa fi promovat examenul de grad;

B. În gradele de maior și locotenent-comandor:

a) sa fi absolvit un curs de perfecționare în specialitate, stabilit prin ordin al ministrului apărării naționale. Se exceptează de la aceasta condiție:

- absolvenții cu diploma de licență ai Academiei de Înalte Studii Militare ori ai altor instituții militare de învățământ superior de același nivel, stabilite prin ordin al ministrului apărării naționale, ai instituțiilor militare de învățământ echivalente acestora din alte state, precum și ai instituțiilor civile de învățământ superior;

- ofițerii studenți care au promovat cel puțin anul I de studii la Academia de Înalte Studii Militare sau anii I-III de studii la alte instituții militare de învățământ superior, conform celor stabilite prin ordin al ministrului apărării naționale, precum și ofițerii studenți care au promovat aceiași ani de studii la instituții militare de învățământ similare din alte state;

b) să aibă un stagiu, indiferent de arme și specialități militare, de cel puțin 3-5 ani în funcții la unități, până la esalonul regiment (similar), inclusiv sau la instituții și formațiuni militare ori la unități productive. Durata stagiului pentru fiecare arma și specialitate militară și esaloanele similare regimentului se stabilesc prin dispoziție a șefului Statului Major General.

Se exceptează de la obligativitatea stagiului la unități militare capitanii care îndeplinesc funcții în alte specialități militare decît cele de comanda și stat major, stabilite prin dispoziția șefului Statului Major General.

C. În gradele de colonel și comandor, sa îndeplinească cumulativ condițiile de studii, precum și pe cea privind stagiul minim la unități, prevăzute la lit. a), b) și respectiv c):

a) sa fi absolvit, cu diploma de licență, Academia de Înalte Studii Militare ori alte instituții militare de învățământ superior de același nivel din țara sau din străinătate, stabilite prin ordin al ministrului apărării naționale, sau o instituție civilă de învățământ superior;

b) sa fi absolvit cursuri de capacitate pentru gradul de colonel sau comandor. Admiterea la acest curs se face pe bază de examen. Se exceptează de la aceasta condiție locotenent-coloneii și căpitan-comandorii care dețin titlul de doctor ori au absolvit o formă de învățământ postacademic sau postuniversitar în țara sau în străinătate, stabilită prin ordin al ministrului apărării naționale;

c) să aibă un stagiu, corespunzător pe arme și specialități militare, de 6-8 ani la unități și mari unități până la corp de armata sau similare inclusiv. Durata stagiului pentru fiecare arma și specialitate militară și esaloanele similare marilor unități până la esalonul corp de armata se stabilesc prin dispoziție a șefului Statului Major General.

Se exceptează de la obligativitatea stagiului la unități militare locotenent-coloneii și căpitan-comandorii care îndeplinesc funcții în alte specialități militare decît cele de comanda și stat major, stabilite prin dispoziție a șefului Statului Major General.

Articolul 57

Profilurile corespunzătoare din instituțiile civile de învățământ superior care dau dreptul ofițerilor absolvenți ai acestor instituții să fie inaintati în gradele prevăzute la art. 56 paragrafele B și C se stabilesc în raport cu specialitatile militare ale ofițerilor sau cu funcțiile pe care le îndeplinesc, prin ordin al ministrului apărării naționale. Durata studiilor în aceste instituții trebuie să fie de minimum 4 ani.

Articolul 58

În timp de pace, pentru acordarea gradelor de general de brigada, general de flotila aeriană și contraamiral, pe lângă condițiile prevăzute la art. 55 alin. 1, coloneii și comandorii trebuie să promoveze examenul prevăzut în acest scop.

Pot participa la examenul pentru acordarea gradului de general coloneii și comandorii care îndeplinesc următoarele condiții:

a) au fost apreciati în ultimii 5 ani cu calificativul de cel puțin "foarte bun";

b) au o vechime în grad de cel puțin 3 ani;

c) sunt încadrați în funcții prevăzute în statele de organizare cu grade de general de brigada, similare sau superioare.

Pentru a fi inaintati în gradul următor, generalii și amiralii trebuie să se distinga printr-o înaltă competența profesională, rezultate remarcabile în îndeplinirea atribuțiilor și să fie încadrați cu cel puțin un an înainte de data la care se fac inaintarile în grad, în funcții prevăzute în statele de organizare cu grad superior celui pe care îl au.

Candidații la examenul pentru acordarea gradului de general, precum și generalii care se propun pentru înaintarea în gradul următor se supun aprobării Consiliului Suprem de Apărare a Tarii de către ministrul apărării naționale, cu consultarea prealabilă a colegiului ministerului.

Articolul 59

Locotenent-coloneii și căpitan-comandorii pot fi detasati la cursul de capacitate pentru gradul de colonel sau comandor începând din primul an al stagiului minim în grad, de regula, în ordinea promotiilor, având prioritate cei cărora le expira stagiul în grad. În caz de nepromovare, examenul de absolvire a cursului se poate susține încă o dată, după cel puțin un an.

Maistrii militari clasa a II-a și plutonierii majori pot susține examenul de grad începând cu ultimii doi ani de stagiu minim în grad și, în caz de nepromovare, îl pot susține încă o dată, după cel puțin un an. Sunt scutiți de examen plutonierii majori care l-au promovat până la intrarea în vigoare a prezentei legi.

Normele privind participarea coloneilor și comandorilor la examenul pentru gradul de general, locotenent-coloneilor și căpitan-comandorilor la cursul de capacitate, precum și a maiștrilor militari clasa a II-a și a plutonierilor majori la examenul de grad, organizarea și desfășurarea acestora se stabilesc prin ordin al ministrului apărării naționale.

Articolul 60

În timp de război, ofițerii, maistrii militari și subofiterii în activitate, precum și cei în rezerva mobilizati în unități militare, pot fi inaintati în gradul următor dacă au împlinit stagiul minim în grad, au îndeplinit atribuțiile și au executat misiunile ce li s-au încredințat, fără a se impune respectarea celorlalte condiții prevăzute pentru timp de pace.

Ofițerii, maistrii militari și subofiterii prevăzuți la alin. 1, care se disting în îndeplinirea misiunilor, pot fi inaintati în gradul următor și înaintea implinirii stagiului minim în grad.

Înaintarea în grad a ofițerilor în condițiile alin. 1 și 2 se face în limita necesarului prevăzut în statele de organizare.

Articolul 61

În timp de pace, ofițerii, maistrii militari și subofiterii în rezerva pot fi inaintati în gradul următor, în raport cu nevoile forțelor armate, după expirarea stagiului minim în grad, dacă au o comportare demna, au obținut rezultate bune și foarte bune pe timpul concentrarii și au fost propuși prin aprecierile de serviciu.

Articolul 62

În timp de pace, pentru înaintarea în gradele de colonel și comandor, în afară condițiilor prevăzute la art. 61, ofițerii în rezerva trebuie să fi absolvit, cu diploma de licență, o instituție militară de învățământ superior.

Se exceptează de la prevederile alin. 1 absolvenții instituțiilor civile de învățământ superior care, la mobilizare, sunt încadrați pe funcții prevăzute cu studii corespunzătoare specialitatii în care sunt pregatiti.

Articolul 63

Ofițerii, maistrii militari și subofiterii în activitate care se disting prin modul de îndeplinire a atribuțiilor, pregătire profesională și comportare demna pot fi inaintati în gradul următor și înaintea expirării stagiului minim în grad, dacă până la data când se fac astfel de înaintări au împlinit cel puțin jumătate de stagiul respectiv, cu respectarea stricta a celorlalte condiții, mai puțin a celor prevăzute la art. 56 alin. 1 paragrafele A, B și C lit. c).

Nu fac obiectul inaintarii în grad, în condițiile alin. 1:

a) sublocotenentii și aspirantii;

b) ofițerii, maistrii militari și subofiterii care au fost condamnați penal sau care, de la ultima lor inaintare în grad, au fost sancționați ca urmare a hotărârii consiliilor de onoare sau a consiliilor de judecată.

Articolul 64

Ofițerii, maistrii militari și subofiterii în activitate și în rezerva care, în executarea misiunilor sau în alte situații, săvârșesc fapte de eroism și acte exemplare de curaj pot fi inaintati în gradul următor, în mod excepțional, atât în timp de pace cît și în timp de război, chiar dacă nu îndeplinesc condițiile prevăzute la art. 54-56 și 61.

Articolul 65

Locotenent-coloneii și căpitan-comandorii în activitate cărora le-a expirat stagiul minim în grad, dar nu au putut fi inaintati în grad pe timpul cît s-au aflat în activitate întrucît nu au fost încadrați pe funcții prevăzute cu grade corespunzătoare celor la care urmau să fie avansati, la trecerea în rezerva sau direct în retragere prin aplicarea art. 85 lit. a)-e) vor fi inaintati în gradul următor și trecuți în rezerva sau direct în retragere cu noul grad, dacă îndeplinesc celelalte condiții prevăzute în prezenta lege.

Articolul 66

Coloneilor și comandorilor în activitate care au o vechime în grad de minimum 7 ani, au împlinit limita de vârsta în grad și sunt încadrați de cel puțin 4 ani în funcții prevăzute în statele de organizare cu grad de general de brigada, similare sau superioare, și au fost apreciati în această perioadă cu calificativul "foarte bun" sau "excepțional", la trecerea în rezerva sau direct în retragere li se va acorda gradul de general de brigada, respectiv general de flotila aeriană sau contraamiral și vor fi trecuți în rezerva sau direct în retragere cu noul grad.

Prevederile alin. 1 nu se aplică celor trecuți în rezerva sau direct în retragere prin aplicarea art. 85 lit. f)-l), art. 87 și 88.

Articolul 67

Cu prilejul evocarii unor evenimente importante din istoria patriei și forțelor armate ale României, ofițerii, maistrii militari și subofiterii în retragere, în mod excepțional, pot fi inaintati la gradul următor; coloneilor și comandorilor li se poate acorda gradul de general, iar maiștrilor militari principali și plutonierilor adjutanti șefi li se poate acorda gradul de sublocotenent.

Înaintarea în grad, respectiv acordarea gradului celor prevăzuți la alin. 1, se face prin:

a) decret al Președintelui României, pentru generali și amirali, la propunerea ministrului apărării naționale, după consultarea de către acesta a colegiului ministerului;

b) ordin al ministrului apărării naționale pentru ceilalți ofițeri, pentru maiștri militari și subofiteri.

Articolul 68

Ofițerii, maistrii militari și subofiterii care și-au sacrificat viața săvârșind acte de devotament excepțional vor fi inaintati post-mortem în gradul următor, iar coloneilor și comandorilor li se va acorda post-mortem gradul de general.

Maiștrilor militari, subofițerilor, gradatilor și soldatilor care și-au sacrificat viața în aceleași condiții li se poate acorda post-mortem gradul de sublocotenent.

Înaintarea în grad, respectiv acordarea gradului în aceste situații, se face în tot cursul anului conform prevederilor art. 45.

Capitolul 5 Degradarea militară, scoaterea din și reluarea în evidenta militară a ofițerilor, maiștrilor militari și subofițerilor

Articolul 69

Degradarea militară se aplică, în condițiile prevăzute de legea penală, cadrelor militare în activitate, în rezerva și în retragere, condamnate la pedeapsa complimentară a degradării militare prin hotărâre judecătorească.

Articolul 70

Ofițerii, maistrii militari și subofiterii în activitate, în rezerva și în retragere, cărora li s-a aprobat renunțarea la cetățenia română ori au dobândit și o alta cetățenie și s-au stabilit în străinătate, se scot din evidenta militară.

Articolul 71

Ofițerii, maistrii militari și subofiterii prevăzuți la art. 69 și 70 se scot din evidenta militară, astfel:

a) prin ordin al șefului Statului Major General, cei care au avut grade de generali și amirali;

b) prin ordin al comandantilor stabiliți de șeful Statului Major General, cei care au avut grade de ofițeri, maiștri militari sau subofiteri.

Articolul 72

În cazul în care intervine o alta hotărâre judecătorească, prin care s-a pronunțat achitarea sau prin care nu se mai aplica pedeapsa complimentară a degradării militare, cei în cauza sunt reluati în evidenta militară, cu gradul avut, prin ordinul celor care au dispus scoaterea din evidenta. În aceasta situație, timpul cît au fost degradati se include în calculul stagiului în grad, iar cadrele militare respective pot cere prin instanța judecătorească reparații morale și materiale pentru prejudiciile ce li s-au adus.

Ofițerii, maistrii militari și subofiterii cărora li s-a aplicat degradarea militară și care au fost amnistiati sau gratiati de pedeapsa complimentară a degradării militare, precum și cei care au fost reabilitați se reiau în evidenta militară și, în raport cu nevoile forțelor armate, li se poate reda orice grad militar, până la gradul avut inclusiv.

Cadrele militare în rezerva care au redobândit cetățenia română și anterior au fost scoase din evidenta militară, pot fi reluate în evidenta, la repatriere.

Redarea gradului potrivit alin. 2 se face prin:

a) decret al Președintelui României, pentru generali și amirali;

b) ordin al șefului Statului Major General, pentru ceilalți ofițeri, maiștri militari și subofiteri.

Redarea gradului ca urmare a amnistierii, grațierii sau reabilitării nu atrage, de drept, rechemarea în activitate, iar timpul cît au fost degradati nu se ia în calculul stagiului în grad și al vechimii de cadre militare în activitate.

Capitolul 6 Aprecierea, încadrarea și promovarea în funcție a cadrelor militare

Articolul 73

Cadrelor militare li se întocmesc aprecieri de serviciu.

Aprecierea de serviciu constituie unicul document de valoare a competentei profesionale, a calității morale, a perspectivelor de dezvoltare și promovare, pe baza căruia ofițerii, maistrii militari și subofiterii sunt inaintati în gradul următor.

Aprecierea de serviciu a cadrelor militare în activitate se face periodic, precum și în cazurile stabilite de ministrul apărării naționale.

Cadrelor militare în rezerva li se întocmesc aprecieri de serviciu în anul în care sunt propuse la înaintarea în grad.

Metodologia întocmirii aprecierilor de serviciu, în timp de pace, precum și sistemul de apreciere în timp de război se stabilesc prin ordin al ministrului apărării naționale. Aprecierea se exprima prin unul din următoarele calificative: "excepțional", "foarte bun", "corespunzător", "mediocru" sau "necorespunzător".

Articolul 74

Încadrarea ofițerilor, maiștrilor militari și subofițerilor în funcții se face ținând seama de nevoile forțelor armate, de competența și conduita morala ale acestora.

La numirea în funcții se va respecta principiul potrivit căruia ofițerii, maistrii militari și subofiterii sa nu fie subordonați altora cu grade mai mici. Excepție de la acest principiu pot face cadrele militare care nu au studii superioare de specialitate și se subordonează celor care au o astfel de pregătire.

La încadrarea ofițerilor în funcții se va tine seama și de experienta dobândită pe treptele ierarhiei militare, promovarea efectuindu-se, de regula, în funcții sau la esaloane imediat superioare.

Pentru determinarea aptitudinilor și cunoștințelor ofițerilor, necesare la încadrarea în anumite funcții stabilite prin ordin al ministrului apărării naționale, se vor folosi teste ori se va organiza examen sau concurs. Condițiile privind studiile, stagiul în funcții și alte criterii necesare pentru încadrarea și promovarea ofițerilor în unele funcții se stabilesc prin ordin al ministrului apărării naționale.

Articolul 75

Ofițerii se numesc, de regula, în funcții prevăzute în statele de organizare cu grade egale sau mai mari cu cel mult două trepte față de cele pe care le au. Numirea ofițerilor în funcții prevăzute în statele de organizare cu grade mai mari cu trei trepte față de cele pe care le au se poate face numai cu aprobarea ministrului apărării naționale sau a comandantilor stabiliți de acesta.

Articolul 76

Mutarea cadrelor militare în activitate dintr-o unitate în alta, precum și schimbarea din funcții în cadrul aceleiași unități se efectuează o singură dată pe an, cu excepția situațiilor deosebite stabilite prin ordin al ministrului apărării naționale.

Articolul 77

Cadrele militare în activitate pot fi detasate la alte unități pentru îndeplinirea unor misiuni sau pentru a urma o formă de perfecționare a pregătirii pe o perioadă de cel mult un an, durata care poate fi prelungită, cu aprobarea ministrului apărării naționale, până la cel mult 2 ani.

Pe timpul detașării, cadrele militare rămân încadrate în funcțiile și unitățile militare din care au fost detasate și beneficiază de toate drepturile legale.

Articolul 78

Numirea în funcție și eliberarea din funcție în unitățile militare, cu excepția funcțiilor publice în care numirea se face potrivit legii, precum și detasarea cadrelor militare în condițiile art. 77 se fac, în timp de pace și în timp de război, conform competentelor stabilite prin ordin al ministrului apărării naționale.

Numirea în funcțiile prevăzute în statele de organizare cu grade de general de corp de armata, general-comandor, viceamiral-comandor și superioare acestora se face cu avizul Consiliului Superior de Apărare a Tarii.

Articolul 79

Încadrarea și promovarea în funcții a ofițerilor de justiție se fac potrivit actelor normative specifice acestora.

Încadrarea și promovarea ofițerilor în funcții didactice se fac potrivit prevederilor prezentei legi și ale actelor normative aplicabile instituțiilor militare de învățământ.

Medicilor și farmacistilor militari li se acordă grade profesionale conform normelor legale.

Articolul 80

Capitanii, locotenent-coloneii și căpitan-comandorii care, pentru a fi inaintati în gradul următor, trebuie să absolve una dintre formele de pregătire menționate la art. 56 alin. 1 paragrafele B și, respectiv C, însă până la expirarea stagiului minim nu au absolvit-o, nu pot deține funcții prevăzute în statul de organizare cu grade superioare celor pe care le au.

Articolul 81

Ofițerii în activitate pot fi numiți în funcții inferioare gradelor pe care le au, în următoarele situații:

a) când se produc modificări în statele de organizare sau în cazul reorganizării armatei;

b) în cazuri excepționale, la cererea ofițerilor sau când sunt propuși prin aprecierile de serviciu, pentru motive bine justificate;

c) când sunt sancționați cu retrogradarea în funcție.

În situațiile menționate la alin. 1 lit. b) și c), ofițerii pot fi numiți în funcții prin derogare de la prevederile art. 74 alin. 2.

Numirea în funcții, în condițiile prevăzute la alin. 1 lit. b) și c) se face cu aprobarea ministrului apărării naționale sau a comandantilor stabiliți de acesta.

Articolul 82

Situația ofițerilor, maiștrilor militari și subofițerilor în activitate, care sunt puși la dispoziție, se soluționează după cum urmează:

a) pentru cei puși la dispoziție în vederea încadrării sau trecerii în rezerva ori în retragere, în termen de cel mult 3 luni. În cazuri excepționale, cu aprobarea ministrului apărării naționale, acest termen poate fi prelungit cu încă cel mult 3 luni. Pe timpul cît se afla în aceasta situație, cei în cauza îndeplinesc atribuțiile stabilite de comandantii unităților militare la a căror dispoziție sunt;

b) pentru cei puși la dispoziție în cazurile de boala stabilite prin hotărâre a Guvernului, la expirarea termenului de internare și a concediilor medicale pentru tratament, fără a depăși termenul maxim prevăzut de reglementările în vigoare pentru bolnavii salariați în administrația publică. Cadrele militare restabilite vor fi numite în funcție, iar cele a căror boala se menține vor fi trecute, după caz, în rezerva sau în retragere, cu drept de pensie conform legii;

c) pentru cei căzuți în captivitate, în termen de cel mult 3 luni de la înapoierea în țara. În această perioadă comisii speciale, stabilite prin dispoziție a șefului Statului Major General, vor cerceta condițiile caderii în captivitate și comportarea celor în cauza pe timpul acesteia. În funcție de rezultat, cei gasiti nevinovati vor fi încadrați în funcții, iar cei vinovați de fapte ce cad sub incidența legii penale vor fi trecuți în rezerva.

Articolul 83

Ofițerii, maistrii militari și subofiterii fac parte din arme sau servicii și au specialități militare, în raport cu profilul pregătirii lor profesionale.

Nomenclatorul armelor, serviciilor și specialitatilor militare se stabilește prin dispoziție a șefului Statului Major General.

Articolul 84

Trecerea ofițerilor, maiștrilor militari și subofițerilor dintr-o arma, serviciu sau specialitate militară în alta se poate efectua, în raport cu nevoile armatei, după obținerea unei pregatiri corespunzătoare, prin una dintre următoarele forme:

a) absolvirea, cu diploma de licență, a unei academii militare sau a unei instituții civile de învățământ superior cu profil corespunzător armelor, serviciilor și specialitatilor militare necesare armatei ori a unor instituții militare de învățământ pentru formarea ofițerilor, de către cei care nu au avut studii de acest nivel;

b) absolvirea unui curs de perfecționare a pregătirii sau de specializare cu durata de minimum 3 luni, urmată de un stagiu practic neintrerupt de cel puțin 2 ani în noua arma, serviciu sau specialitate militară, pe timpul căruia sa fi fost apreciati cu calificativul cel puțin "bun".

Maistrii militari și subofiterii pot fi trecuți dintr-o arma, serviciu sau specialitate militară în alta și prin promovarea examenului de grad, dacă înainte de susținerea acestuia au un stagiu practic neintrerupt de minimum 2 ani în noua arma, serviciu sau specialitate militară, pe timpul căruia au fost apreciati cu calificativul cel puțin "bun".

Ofițerii, maistrii militari și subofiterii se trec dintr-o arma, serviciu sau specialitate militară în alta prin ordin al comandantilor stabiliți de ministrul apărării naționale.

Capitolul 7 Trecerea în rezerva sau direct în retragere a cadrelor militare

Articolul 85

Ofițerii, maistrii militari și subofiterii în activitate pot fi trecuți în rezerva sau direct în retragere, după caz, în următoarele situații:

a) după împlinirea virstei și vechimii în serviciu necesare acordării pensiei de serviciu;

b) sunt clasați "inapt pentru serviciul militar" de către comisiile de expertiza medico-militară;

c) sunt clasați "apt limitat";

d) au împlinit limita de vârsta în grad;

e) când, în urma reorganizării unor unități și a reducerii unor funcții din statele de organizare, nu sunt posibilități pentru a fi încadrați în alte funcții sau unități, precum și pentru alte motive sau nevoi ale Ministerului Apărării Naționale;

f) pentru a fi numiți într-o funcție publică, civilă, cu mențiunea de a fi trecuți în rezerva;

g) la cerere, pentru motive bine întemeiate;

h) prin demisie;

i) când manifesta dezinteres în îndeplinirea atribuțiilor și sarcinilor de serviciu sau în perfecționarea pregătirii lor militare și de specialitate;

j) când comit abateri grave de la prevederile regulamentelor militare sau de la alte dispoziții legale;

k) când, pentru o infracțiune săvârșită din culpa, li s-a aplicat prin hotărâre judecătorească pedeapsa închisorii, cu suspendarea condiționată a executării, ori a amenzii, precum și în cazurile când au beneficiat de amnistie sau grațiere înainte de începerea executării pedepsei;

l) când încalcă prevederile art. 4 lit. a) alin. 2 și art. 29 lit. f).

Trecerea în rezerva sau direct în retragere se face din oficiu, în condițiile prevăzute la alin. 1 lit. a), b), d), e), f) și l), la propunerea consiliilor de judecată, în condițiile de la lit. i) și j), iar în celelalte condiții la propunerea comandantilor unităților din care fac parte, înaintată ierarhic.

Raportul comandantilor privind trecerea în rezerva a cadrelor militare în condițiile prevăzute la alin. 1 lit. h) se înaintează pe cale ierarhica, împreună cu raportul de demisie, celor în a căror competența intra, potrivit art. 43, trecerea în rezerva. Până la comunicarea ordinului de trecere în rezerva, cei în cauza sunt obligați să-și îndeplinească atribuțiile funcțiilor în care sunt încadrați, precum și toate îndatoririle ce le revin.

Pe timp de război, al mobilizării, stării de asediu și stării de urgenta cadrele militare nu se trec în rezerva prin demisie.

Ofițerii în activitate care au împlinit limita de vârsta în grad pentru clasa a III-a în rezerva, prevăzută la art. 92, precum și cadrele militare care au fost clasate medical "inapt pentru serviciul militar cu scoatere din evidenta" se trec direct în retragere prin aplicarea uneia dintre prevederile alin. 1, în raport cu motivele care determina schimbarea situației lor militare.

Articolul 86

Generalii și amiralii a căror stare de sănătate le permite rezolvarea în foarte bune condiții a atribuțiilor ce le revin pot fi mentinuti în activitate, astfel:

a) generalii de brigada, generalii de flotila aeriană, contraamiralii, generalii de divizie, generalii de divizie aeriană și viceamiralii, până la vârsta de 62 de ani;

b) generalii de corp de armata, general-comandorii, viceamiral-comandorii, generalii de armata, generalii inspectori și amiralii, până la vârsta de 64 de ani.

În raport cu nevoile de încadrare ale forțelor armate, coloneii și comandorii care dovedesc o înaltă competența profesională, medici, farmacisti, juriști încadrați în funcții de specialitate, ingineri, ziariști, cadre didactice în învățământul superior, din sistemul de control financiar de gestiune și alți colonei și comandori care ocupa funcții importante pentru apărarea și siguranța naționala, stabilite prin dispoziție a șefului Statului Major General, precum și cei care au titlul de doctor în specialitate, pot fi mentinuti peste limita de vârsta în grad prevăzută la art. 92, cel mult 5 ani, dacă starea de sănătate le permite îndeplinirea atribuțiilor.

Aprobarea de menținere în activitate a generalilor și coloneilor prevăzuți la alin. 1 și 2 se da semestrial de către ministrul apărării naționale, celor în cauza aducindu-li-se la cunoștința cu cel puțin 6 luni înainte ca vor fi trecuți în rezerva sau direct în retragere.

Articolul 87

Ofițerii, maistrii militari și subofiterii în activitate condamnați prin hotărâre judecătorească la pedeapsa închisorii cu executarea acesteia, precum și cei condamnați pentru infracțiuni săvârșite cu intenție la pedeapsa închisorii cu suspendarea executării ori cu amendă se trec în rezerva sau direct în retragere.

Articolul 88

Ofițerii, maistrii militari și subofiterii în activitate pentru care consiliile de judecată au stabilit ca au încălcat prevederile art. 28 și 30 alin. 2 se trec în rezerva sau direct în retragere.

Articolul 89

Hotărârea privind menținerea în activitate a cadrelor militare pentru care s-a început urmărirea penală sau care sunt trimise în judecata instanțelor militare se ia după soluționarea cauzei de către parchetul militar ori de către instanța de judecată militară.

În acest interval de timp ofițerii, maistrii militari și subofiterii arestați se suspenda din funcție, iar cei care sunt cercetati și judecati în stare de libertate sau eliberați pe cauțiune se pun la dispoziție. Pe timpul suspendării din funcție, ofițerii, maistrii militari și subofiterii nu beneficiază de nici un drept de la Ministerul Apărării Naționale. Cei puși la dispoziție îndeplinesc atribuțiile stabilite de comandantii unităților din care fac parte și beneficiază de drepturile bănești corespunzătoare gradului pe care îl au, la minimum.

Ofițerii, maistrii militari și subofiterii condamnați, care anterior au fost suspendați din funcții, se trec în rezerva începând cu data suspendării.

În cazul în care s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală ori achitarea, aceștia vor fi repuși în toate drepturile avute la data suspendării din funcție, respectiv a punerii la dispoziție.

Repunerea în drepturi se poate dispune și în cazul încetării urmăririi penale ori a procesului penal.

Articolul 90

Cadrele militare în activitate, care nu îndeplinesc condițiile de pensionare, nu pot fi trecute în rezerva pe timpul cît se afla în incapacitate temporară de muncă, fiind internate în spitale ori sanatorii sau se găsesc în concedii medicale, iar cadrele militare femei, nici în perioada graviditatii, a concediului de maternitate, a alimentarii și a concediului pentru îngrijirea copilului, acordate în condițiile art. 15.

Dispozițiile alin. 1 nu se aplică celor care urmează să fie trecuți în rezerva potrivit prevederilor art. 85 alin. 1 lit. g), h), j), k) și l), art. 87 și 88.

Articolul 91

Ofițerii, maistrii militari și subofiterii care au angajament cu Ministerul Apărării Naționale sa îndeplinească serviciul în armata o anumită perioada de timp, în situația că nu respecta angajamentul și sunt trecuți în rezerva prin aplicarea uneia dintre prevederile de la art. 85 alin. 1 lit. g)-l), art. 87 și 88, sunt obligați sa restituie cheltuielile de întreținere pe timpul școlarizării, în condițiile stabilite prin lege.

Capitolul 8 Limitele de vârsta și stagiile minime în grad

Secțiunea 1 Limitele de vârsta în grad

Articolul 92

Limitele de vârsta în grad, în ani, până la care ofițerii pot fi mentinuti în activitate, precum și în cele 3 clase de evidenta, în rezerva, sunt:

a) pentru sublocotenent și aspirant:

- în activitate - 35

- în rezerva (clasele I, a II-a și a III-a) - 35, 45, 60

b) pentru locotenent:

- în activitate - 40

- în rezerva (clasele I, a II-a și a III-a) - 35, 45, 60

c) pentru căpitan:

- în activitate - 50

- în rezerva (clasele I, a II-a și a III-a) - 40, 50, 60

d) pentru maior și locotenent-comandor:

- în activitate - 50

- în rezerva (clasele I, a II-a și a III-a) - 45, 50, 60

e) pentru locotenent-colonel și căpitan-comandor:

- în activitate - 55

- în rezerva (clasele I, a II-a și a III-a) - 50, 55, 60

f) pentru colonel și comandor:

- în activitate - 55

- în rezerva (clasele I, a II-a și a III-a) - -, -, 60

g) pentru general de brigada, general de flotila aeriană, contraamiral, general de divizie, general de divizie aeriană și viceamiral:

- în activitate - 60

- în rezerva (clasa a III-a) - 62

h) pentru general de corp de armata, general-comandor, viceamiral-comandor, general de armata, general inspector și amiral:

- în activitate - 60

- în rezerva (clasa a III-a) - 64

Articolul 93

Limitele de vârsta în grad, în ani, până la care maistrii militari și subofiterii pot fi mentinuti în activitate, precum și în cele 3 clase de evidenta, în rezerva, sunt:

a) pentru maistru militar clasa a IV-a și sergent major:

- în activitate - 40

- în rezerva (clasele I, a II-a și a III-a) - 45, 50, 60

b) pentru maistru militar clasa a III-a și plutonier:

- în activitate - 45

- în rezerva (clasele I, a II-a și a III-a) - 45, 50, 60

c) pentru maistru militar clasa a II-a și plutonier major:

- în activitate - 50

- în rezerva (clasele I, a II-a și a III-a) - 50, 55, 60

d) pentru maistru militar clasa I și plutonier adjutant:

- în activitate - 55

- în rezerva (clasele I, a II-a și a III-a) - 50, 55, 60

e) pentru maistru militar principal și plutonier adjutant șef:

- în activitate - 55

- în rezerva (clasele I, a II-a și a III-a) - 55, -, 60

Secțiunea 2 Stagiile minime în grad

Articolul 94

În timp de pace, stagiul minim în grad pentru înaintarea în gradul următor a ofițerilor, maiștrilor militari și subofițerilor în activitate se stabilește astfel:

A. Pentru ofițeri:

a) sublocotenent și aspirant 3 ani

b) locotenent 5 ani

c) căpitan 5 ani

d) maior și locotenent-comandor 5 ani

e) locotenent-colonel și căpitan-comandor 5 ani.

Pentru gradele de colonel, comandor și superioare acestora nu se stabilesc stagii în grad.

B. Pentru maiștri militari și subofiteri:

a) maistru militar clasa a IV-a și sergent major 4 ani

b) maistru militar clasa a III-a și plutonier 5 ani

c) maistru militar clasa a II-a și plutonier major 7 ani

d) maistru militar clasa a I și plutonier adjutant 6 ani.

Articolul 95

La calculul stagiului minim în grad nu se ia în considerare timpul în care ofițerii, maistrii militari și subofiterii au absentat de la program datorită incapacității temporare de muncă și concediilor prevăzute la art. 15 alin. 1, dacă absentele insumeaza 365 de zile pe parcursul a 2 ani calendaristici consecutivi.

Articolul 96

Stagiul minim în grad se reduce cu un an pentru ofițerii, maistrii militari și subofiterii în activitate care, pe întreaga durata a stagiului, îndeplinesc funcții de personal navigant din aviatie, de parasutisti, de personal ambarcat pe submarine, pe vedete torpiloare sau pe alte nave similare, stabilite prin ordin al ministrului apărării naționale, precum și pentru scafandri.

Articolul 97

În timp de pace, stagiul minim în grad pentru ofițerii, maistrii militari și subofiterii în rezerva este mai mare cu un an decît cel prevăzut la art. 94, iar în timp de război este cel de la articolul respectiv. La chemarea în activitate, pentru stabilirea stagiului în gradul pe care îl au, li se iau în calcul trei pătrimi din stagiul în gradul pe care îl au ca rezerviști.

Articolul 98

În timp de război, stagiul minim în grad se reduce la jumătate pentru ofițerii, maistrii militari și subofiterii în activitate, precum și pentru cei în rezerva mobilizati în unități militare. Timpul cît sunt încadrați în unități în zona acțiunilor militare se socotește dublu la calculul stagiului minim în grad.

Articolul 99

Timpul cît ofițerii, maistrii militari și subofiterii în activitate au fost condamnați cu suspendarea condiționată a executării pedepsei ori au fost condamnați cu executarea acesteia, însă au fost amnistiati sau gratiati înainte de a începe executarea, precum și în timpul cît ofițerii, maistrii militari și subofiterii în rezerva au fost condamnați la închisoare cu executarea pedepsei într-un loc de detenție sau prin munca fără privare de libertate, nu se ia în calculul stagiului minim în grad, cu excepția cazurilor când, în urma rejudecarii cauzei, instanța competența a pronunțat achitarea.

Capitolul 9 Dispoziții finale și tranzitorii

Articolul 100

Sistemul de evidenta a cadrelor militare în activitate și în rezerva, metodologia acestei activități, în timp de pace și în timp de război, precum și organele care țin evidenta se stabilesc de Ministerul Apărării Naționale, mai puțin situațiile reglementate prin lege.

Actul oficial prin care se dovedește, în cadrul Ministerului Apărării Naționale, vechimea în serviciul militar și funcțiile îndeplinite de ofițeri, maiștri militari și subofiteri este fișa matricola.

Articolul 101

Ofițerii, maistrii militari și subofiterii în activitate pot fi detasati pentru a executa misiuni în afară Ministerului Apărării Naționale. Detasarea și încetarea detașării se fac prin ordin al ministrului apărării naționale sau a comandantilor stabiliți de acesta.

Pe timpul detașării, ofițerii, maistrii militari și subofiterii au îndatoririle și drepturile ce le revin din calitatea de cadru militar în activitate, precum și obligația de a participa la pregătirea militară în cadrul unității stabilite de Ministerul Apărării Naționale.

În situația când interesele Ministerului Apărării Naționale o impun, se poate dispune încetarea detașării cadrelor militare prin ordinul ministrului apărării naționale sau al comandantilor stabiliți de acesta.

Articolul 102

Ofițerii, maistrii militari și subofiterii trecuți în rezerva sau direct în retragere pot fi angajați în sectoarele civile pe baza licenței sau diplomei de absolvire a instituțiilor militare de învățământ ori li se iau în considerare studiile militare potrivit echivalării stabilite printr-un nomenclator elaborat de Ministerul Apărării Naționale și Ministerul Învățământului, cu avizul Ministerului Muncii și Protecției Sociale.

Articolul 103

Ofițerilor, maiștrilor militari și subofițerilor trecuți în rezerva potrivit prevederilor art. 85 alin. 1 lit. c), d) și e) și care nu îndeplinesc condițiile pentru a beneficia de pensie militară de serviciu li se va asigura, cu prioritate, recalificarea și reintegrarea în munca prin grija Ministerului Muncii și Protecției Sociale.

Articolul 104

În sensul prevederilor prezentei legi, prin termenul unități militare se înțelege companiile și batalioanele corp aparte, precum și toate esaloanele de nivel similar și superioare acestora.

În caz de război unitățile considerate ca făcând parte din zona acțiunilor militare se stabilesc de către Marele Cartier General.

Articolul 105

Pentru menținerea legăturii ofițerilor, maiștrilor militari și subofițerilor în rezerva cu preocuparile curente din cadrul armatei, Ministerul Apărării Naționale organizează acțiuni de informare a acestora cu privire la diverse laturi și aspecte ale dezvoltării științei și artei militare, ale perfecționării procesului de pregătire a trupelor și ale inzestrarii cu tehnica militară.

Articolul 106

Ofițerii în activitate și în rezerva care la data intrării în vigoare a prezentei legi au gradul de locotenent major vor fi inaintati în gradul următor astfel:

a) cei care sunt în ultimul an de stagiu în grad ori au depășit acest stagiu vor fi inaintati în gradul de căpitan;

b) ofițerii în activitate care au o vechime în grad de până la 4 ani și ofițerii în rezerva care au o vechime în grad de până la 5 ani vor fi inaintati în gradul de căpitan și li se va prelungi stagiul în acest grad cu numărul de ani cu care au fost inaintati în grad mai devreme decît în condițiile prevăzute de reglementările existente până la intrarea în vigoare a prezentei legi.

Ofițerii în activitate menționați la alin. 1 se înaintează în gradul următor fără a li se cere să fie încadrați în funcții prevăzute în statele de organizare cu grad egal sau mai mare decît gradul de căpitan.

Ofițerilor care la aceeași dată au gradul de locotenent li se prelungește stagiul în grad, peste cel stabilit la art. 94, cu 3 ani celor în activitate și cu 4 ani celor în rezerva.

Ofițerii în activitate menționați la alin. 3, pe timpul celor 3 ani, dar numai până la prima modificare a soldelor de grad, vor primi solda de grad corespunzătoare gradului de locotenent major, prevăzută în reglementările existente la data intrării în vigoare a prezentei legi.

Articolul 107

Dispozițiile art. 55 alin. 1, referitoare la vechimea în funcții prevăzute în statele de organizare cu grad superior celui pe care îl au ofițerii ce urmează a fi inaintati în gradul următor, se aplică după un an de la intrarea în vigoare a prezentei legi.

Dispozițiile art. 56 alin. 1 paragraful B lit. a) și ale art. 80 se aplică ofițerilor în activitate după o perioadă de 3 ani, timp în care se poate organiza și examenul pentru gradul de maior, iar cele de la art. 56 alin. 1 paragraful B lit. b) și paragraful C lit. c), după o perioadă de 6 ani de la intrarea în vigoare a prezentei legi.

Timp de 3 ani de la intrarea în vigoare a prezentei legi, locotenent-coloneii și căpitan-comandorii care nu îndeplinesc condițiile prevăzute la art. 56 alin. 1 paragraful C lit. b) vor putea fi inaintati în gradul următor în urma promovării examenului pentru gradul de colonel, respectiv de comandor.

În termen de 5 ani de la intrarea în vigoare a prezentei legi se vor elimina toate cazurile care intra sub incidența dispozițiilor art. 74 alin. 2.

Ofițerii cu grade de la căpitan la locotenent-colonel și căpitan-comandor care, în termen de un an de la data intrării în vigoare a prezentei legi, sunt trecuți în rezerva sau direct în retragere prin aplicarea art. 85 lit. a)-e) și nu au fost inaintati în grad pe timpul cît s-au aflat în activitate, deoarece nu erau încadrați pe funcții corespunzătoare noilor grade, la trecerea în rezerva sau direct în retragere vor fi inaintati în gradul următor, chiar dacă nu îndeplinesc condițiile prevăzute la cap. IV, cu excepția celor de la art. 54.

Cadrelor militare li se conferă ordinul sau medalia "Meritul Militar", conform prevederilor legale în vigoare, acordindu-li-se brevete care atesta decoratiile conferite.

Locotenent-coloneii și căpitan-comandorii fără studii militare superioare, încadrați pe funcții de colonel, respectiv comandor, vor putea fi avansati în gradul următor, în timp de 3 ani de la intrarea în vigoare a prezentei legi, în urma promovării examenului pentru gradul de colonel, respectiv comandor, chiar dacă nu îndeplinesc condițiile prevăzute la art. 56 alin. 1 paragraful C lit. a).

Articolul 108

Prevederile din prezenta lege referitoare la cadrele militare în rezerva și în retragere, pensionari militari, se aplică și celor aflați în plata la intrarea în vigoare a prezentei legi.

Articolul 109

Dispozițiile prezentei legi se aplică în mod corespunzător și ofițerilor, maiștrilor militari și subofițerilor aparținând Ministerului de Interne și Ministerului Justiției, respectiv serviciilor de stat specializate în domeniul apărării și siguranței naționale care, potrivit legii, au în structurile proprii personal militar.

Competentele ministrului apărării naționale, stabilite prin prezenta lege, sunt îndeplinite, după caz, de conducătorii ministerelor și serviciilor respective; cele ale șefului Statului Major General, de către înlocuitorii de drept ai acestora, iar cele ale colegiului ministerului, de consiliul director.

Articolul 110

Transferul cadrelor militare între ministerele și serviciile menționate la art. 109 se face prin ordin al conducătorului instituției din subordinea căreia se transfera, la cererea ori cu acordul conducătorului instituției la care se transfera.

Articolul 111

Miniștrii, secretarii de stat și asimilații acestora, civili, din Ministerul Apărării Naționale și instituțiile prevăzute la art. 109 beneficiază de drepturile materiale stabilite în prezenta lege pentru cadrele militare în activitate, echivalente ofițerilor cu grad de general, respectiv de amiral.

Articolul 112

În sensul prevederilor prezentei legi, familia cadrelor militare cuprinde soțul, copiii și părinții aflați în întreținerea legală a acestora.

Articolul 113

Prezenta lege intră în vigoare după 60 de zile de la publicarea ei în Monitorul Oficial al României. La aceeași dată Statutul corpului ofițerilor, Statutul corpului maiștrilor militari și Statutul corpului subofițerilor, aprobate prin

H.C.M. nr. 1.177/1965 , nr. 924/1964 și nr. 1.178/1965, precum și orice alte dispoziții contrare se abroga.

Această lege a fost adoptată de Camera Deputaților și Senat în ședința comuna din 29 iunie 1995, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) și ale art. 76 alin. (2) din Constituția României.

p. PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR
VASILE LUPU
PREȘEDINTELE SENATULUI
prof. univ. dr. OLIVIU GHERMAN

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.