Decizia nr. 121/2002

Costica Bulai - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Constantin Doldur - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Șerban Viorel Stanoiu - judecător

Lucian Stangu - judecător

Ioan Vida - judecător

Gabriela Ghita - procuror

Laurentiu Cristescu - magistrat-asistent

Pe rol se afla soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 85 alin. 1 lit. h) din Legea nr. 80/1995

privind Statutul cadrelor militare, excepție ridicată de Leontin Salajan în Dosarul nr. 2.631/2001 al Tribunalului Salaj - Secția civilă, într-o cauza având ca obiect drepturi bănești.

La apelul nominal răspunde Nicoleta Negut din partea Ministerului Finanțelor Publice, lipsind autorul excepției, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Finanțelor Publice arata ca în speta se critica faptul ca legea are lacune. Aceste lacune nu pot fi completate de Curtea Constituțională. De aceea solicita respingerea excepției ca neîntemeiată.

Reprezentantul Ministerului Public considera ca excepția de neconstituționalitate nu are legătură cu cauza dedusă în fața instanței de fond. Cauza respectiva are ca obiect pretenții bănești, iar critica privește faptul ca

Legea nr. 80/1995

nu conține reglementări prin care să fie trase la răspundere acele cadre militare care, prin comportamentul lor, determina alte cadre militare să solicite demisia din postul ocupat. Cu alte cuvinte, autorul excepției, prin critica formulată, cere Curții să se pronunțe asupra a ceva ce nu exista. Se solicita respingerea excepției, ca fiind inadmisibila.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constata următoarele:

Prin Încheierea din 18 ianuarie 2002, pronunțată în Dosarul nr. 2.631/2001, Tribunalul Salaj - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 85 alin. 1 lit. h) din Legea nr. 80/1995

privind Statutul cadrelor militare, excepție ridicată de Leontin Salajan.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține ca

Legea nr. 80/1995

privind Statutul cadrelor militare este neconstitutionala, deoarece, "nementionand modul de inaintare a demisiei cadrelor militare, datorate nelegalitatilor comise de instituția militară ai carei angajați sunt, precum și responsabilitățile instituției pentru nelegalitatile comise", încalcă prevederile "art. 1 alin. (1) și (2), art. 11 alin. (1), art. 15 alin. (1) și (2), art. 22 alin. (1) și (2), art. 23 alin. (1), art. 26 alin. (1), art. 38 alin. (1), (2) și (3), art. 48 alin. (1) și (2), art. 49 alin. (1) și (2) etc." din Constituție.

Tribunalul Salaj - Secția civilă, exprimandu-și opinia, retine ca, deși autorul excepției nu a precizat pe care anume dispoziții din

Legea nr. 80/1995

le considera neconstituționale, totuși, din precizările făcute rezultă ca se critica dispozițiile art. 85 alin. 1 lit. h) din lege. Mai arata ca dispozițiile legale criticate sunt constituționale, iar excepția ridicată este neîntemeiată.

Potrivit dispozițiilor

art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicată, încheierea de sesizare a Curții Constituționale a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului și Guvernului, pentru a-și exprima punctele de vedere cu privire la excepția ridicată.

Președintele Camerei Deputaților apreciază ca excepția ridicată nu este intemeiata, deoarece "legea asigura cadrelor militare libertatea de a demisiona fără a fi necesară îndeplinirea vreunei condiții sau fără o anumită justificare", iar prin aceasta nu este încălcat nici un principiu consacrat de Constituție. În legătură cu susținerea autorului excepției, potrivit căreia

Legea nr. 80/1995

nu reglementează răspunderea instituțiilor militare pentru ilegalitati comise, se arata ca aceasta sustinere este contrazisa chiar de prevederile art. 35 din lege, potrivit cărora "pentru apărarea onoarei cadrelor militare și evitarea abuzurilor, cercetarea și judecarea abaterilor grave sau a altor fapte de aceeași natura, săvârșite de acestea, în armata, se înființează consilii de onoare și consilii de judecată".

Guvernul considera ca excepția de neconstituționalitate este inadmisibila, întrucât din coroborarea dispozițiilor art. 2 alin. (2) și (3) și ale

art. 23 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicată, rezultă ca "obiect al controlului de constituționalitate îl pot constitui numai dispoziții în vigoare, fără a se putea invoca pe calea contenciosului constituțional lipsa de reglementare într-un anumit domeniu. Curtea Constituțională nu se poate pronunța asupra oportunității sau necesității unor anumite reglementări, acest rol avându-l doar legiuitorul".

Președintele Senatului nu a transmis punctul sau de vedere.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale președintelui Camerei Deputaților și Guvernului, raportul judecătorului-raportor, susținerile părții prezente, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile

Legii nr. 47/1992 , retine următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competența, potrivit dispozițiilor art. 144 lit. c) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (1), ale

art. 2, 3, 12 și 23 din Legea nr. 47/1992 , republicată, să soluționeze excepția de neconstituționalitate ridicată.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile

art. 85 alin. 1 lit. h) din Legea nr. 80/1995

privind Statutul cadrelor militare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 155 din 20 iulie 1995, dispoziții care au următoarea redactare: "Ofițerii, maistrii militari și subofiterii în activitate pot fi trecuți în rezerva sau direct în retragere, după caz, în următoarele situații: [...]

h) prin demisie [...]".

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constata ca autorul acesteia a criticat

Legea nr. 80/1995

în ansamblu, fără a preciza care dispoziție anume a acesteia ar fi contrară Constituției. Din precizările făcute în scris de către autorul excepției și depuse la instanța judecătorească rezultă ca în realitate se critica dispozițiile mai sus citate, întrucât se susține ca reglementarea demisiei cadrelor militare este necorespunzătoare. Mai susține ca legea, în ansamblu, nu reglementează răspunderea instituțiilor militare pentru ilegalitati comise de cadrele militare. O asemenea omisiune, chiar dacă ar fi reală, nu poate constitui obiect al controlului de constituționalitate exercitat de Curtea Constituțională.

Autorul excepției susține ca

Legea nr. 80/1995

încalcă următoarele prevederi constituționale: art. 1 alin. (1) și (2) (statul român); art. 2 alin. (1) (suveranitatea); art. 4 (unitatea poporului și egalitatea între cetățeni); art. 11 alin. (1) (dreptul internațional și dreptul intern); art. 15 (universalitatea); art. 16 alin. (1) și (2) (egalitatea în drepturi); art. 20 (tratatele internaționale privind drepturile omului); art. 21 (accesul liber la justiție); art. 22 alin. (1) și (2) (dreptul la viața și la integritatea fizica și psihică); art. 23 alin. (1) (libertatea individuală); art. 26 alin. (1) (viața intima, familială și privată); art. 38 alin. (1), (2) și (3) (munca și protecția socială a muncii); art. 48 alin. (1) și (2) (dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică); art. 49 (restrangerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți); art. 50 (fidelitatea față de țara) și altele. Curtea constata ca autorul excepției a făcut o insiruire intamplatoare a numeroase articole din Constituție, fără a preciza în ce consta, după opinia sa, încălcarea acestora. Din examinarea dispozițiilor legale criticate și a problemelor supuse judecații în cauza în care s-a ridicat excepția de neconstituționalitate nu se contureaza incidența nici uneia dintre prevederile constituționale invocate.

În virtutea dreptului neingradit la munca și a libertății alegerii locului de muncă și a profesiei, principii consacrate de art. 38 alin. (1) din Constituție, demisia este un act ce exprima voința unilaterala a persoanei de a inceta raporturile de muncă sau de serviciu, voința necenzurabila. Prin urmare, sub aspectul efectelor juridice ale demisiei nu interesează motivele care au determinat hotărârea persoanei de a proceda astfel.

Răspunderea instituțiilor publice, precum și a altor persoane juridice ori fizice pentru nerespectarea prevederilor legale se reglementează prin diverse acte normative, în funcție de domeniul de activitate și de natura incalcarilor textelor de lege. Faptul ca prin

Legea nr. 80/1995

privind Statutul cadrelor militare nu s-a reglementat în mod distinct sau integral răspunderea instituțiilor militare pentru eventualele inegalitati nu poate fi privit decât, cel mult, ca o omisiune a legiuitorului, care nu poate fi suplinita printr-o decizie a Curții Constituționale. Potrivit dispozițiilor

art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , republicată, "În exercitarea controlului, Curtea Constituțională se pronunța numai asupra problemelor de drept, fără a putea modifica sau completa prevederea legală supusă controlului [...]".

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) și al art. 145 alin. (2) din Constituție, precum și al art. 1, al art. 2, al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 și al

art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicată,

CURTEA

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 85 alin. 1 lit. h) din Legea nr. 80/1995

privind Statutul cadrelor militare, excepție ridicată de Leontin Salajan în Dosarul nr. 2.631/2001 al Tribunalului Salaj - Secția civilă.

Definitivă și obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 11 aprilie 2002.