Decizia nr. 156/2002
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. I alineatul ultim și ale art. II pct. 1 din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 44/1998 pentru modificarea Legii locuinței nr. 114/1996
prezumat în vigoare
Nicolae Popa - președinte
Costica Bulai - judecător
Nicolae Cochinescu - judecător
Constantin Doldur - judecător
Kozsokar Gabor - judecător
Petre Ninosu - judecător
Șerban Viorel Stanoiu - judecător
Lucian Stangu - judecător
Ioan Vida - judecător
Paula C. Pantea - procuror
Maria Bratu - magistrat-asistent
Pe rol se afla soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. I alineatul ultim și ale
art. II pct. 1 din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 44/1998
pentru modificarea
Legii locuinței nr. 114/1996 , excepție ridicată de Claudiu Stef în Dosarul nr. 4.004/2001 al Judecătoriei Bacau.
La apelul nominal este prezent autorul excepției, lipsind celelalte părți, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Autorul excepției solicita Curții Constituționale a se pronunța cu privire la calitatea activa procesuala a Asociației de proprietari nr. 63 Bacau, având în vedere ca aceasta nu a dobândit personalitate juridică.
Reprezentantul Ministerului Public solicita respingerea acestei cereri arătând ca, potrivit
art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , republicată, Curtea Constituțională se pronunța numai asupra problemelor de drept.
Deliberând, Curtea Constituțională decide respingerea acestei cereri ca fiind inadmisibila, întrucât, potrivit
art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , republicată, "În exercitarea controlului, Curtea Constituțională se pronunța numai asupra problemelor de drept [...]" și "[...] nu se poate pronunța asupra modului de interpretare și aplicare a legii, ci numai asupra intelesului sau contrar Constituției".
Autorul excepției formulează o cerere de recuzare a judecătorilor Curții Constituționale, care fac parte din completul de judecată. În motivarea acestei cereri se arata ca judecătorii Curții Constituționale s-au mai pronunțat cu privire la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. I alineatul ultim și ale
art. II din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 44/1998
pentru modificarea
Legii locuinței nr. 114/1996 .
Reprezentantul Ministerului Public solicita respingerea cererii de recuzare.
Deliberând, Curtea Constituțională decide respingerea cererii de recuzare ca fiind inadmisibila, întrucât, potrivit art. 25 din Regulamentul de organizare și funcționare a Curții Constituționale (publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 308 din 12 noiembrie 1997), asa cum a fost modificat prin Hotărârea Plenului Curții Constituționale nr. 19 din 17 octombrie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 509 din 17 octombrie 2000, "O dată legal sesizată, Curtea procedează la examinarea constituționalității, nefiind aplicabile dispozițiile referitoare la suspendarea, întreruperea sau stingerea procesului și nici cele privind recuzarea judecătorilor".
Pe fond autorul excepției solicita admiterea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. I alineatul ultim și ale
art. II din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 44/1998
pentru modificarea
Legii locuinței nr. 114/1996 , sustinand oral motivele de neconstituționalitate formulate în scris cu ocazia ridicării excepției în fața instanței de judecată.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției ca inadmisibila, întrucât dispozițiile legale criticate nu au legătură cu cauza.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constata următoarele:
Prin Încheierea din 15 iunie 2001, pronunțată în Dosarul nr. 4.004/2001, Judecătoria Bacau a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. I alineatul ultim și ale
art. II din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 44/1998
pentru modificarea
Legii locuinței nr. 114/1996 , excepție ridicată de Claudiu Stef într-o cauza civilă având ca obiect o contestație la executare.
În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține ca dispozițiile
art. I alineatul ultim din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 44/1998
contravin prevederilor art. 15 alin. (2) din Constituție, care consacra principiul neretroactivitatii legii, deoarece menține în vigoare
Decretul Consiliului de Stat nr. 387/1977
pentru aprobarea Statutului privind organizarea și funcționarea asociației locatarilor, deși acesta a fost abrogat prin
art. 70 din Legea nr. 114/1996 , republicată. De asemenea, se susține ca art. II, în special pct. 1 din aceeași ordonanța, contravine prevederilor constituționale ale art. 11, 20, 26, 37, 41 și 51 din Constituție, precum și ale art. 20 pct. 2 din Declarația Universala a Drepturilor Omului, întrucât, în baza acestor dispoziții legale "2/3 din proprietari încalcă drepturile a 1/3 din proprietari".
Instanța de judecată apreciază ca "cercetarea constituționalității prevederilor contestate trebuie realizată și în contextul prevederilor art. 54 din Constituție, ținându-se seama de condițiile de fapt ale anului 1998, care au determinat adoptarea
Ordonanței de urgenta a Guvernului nr. 44/1998 ".
Potrivit
art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului și Guvernului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.
Guvernul considera ca repunerea în vigoare a
Decretului Consiliului de Stat nr. 387/1977
nu este o problemă de retroactivitate a legii, ci una de ultraactivitate a legii vechi, care nu reprezintă un principiu constituțional. În ceea ce privește dispozițiile
art. II din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 44/1998 , care prevăd o majoritate de două treimi pentru constituirea asociației de proprietari, se arata ca acestea nu contravin prevederilor art. 37 din Constituție, întrucât nu se instituie o obligație a proprietarilor de a fi membri ai asociației. În concluzie arata ca
art. 69 din Legea nr. 114/1996 , republicată, și art. 4 din Regulamentul-cadru al asociațiilor de proprietari au fost modificate prin
Legea nr. 145/1999 , astfel încât excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, întrucât dispozițiile legale criticate nu contravin textelor constituționale invocate.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile
Legii nr. 47/1992 , retine următoarele:
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. I alineatul ultim și ale
art. II pct. 1 din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 44/1998
pentru modificarea
Legii locuinței nr. 114/1996 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 460 din 30 noiembrie 1998.
Textele de lege criticate au următorul cuprins:
-
Articolul I
: "Articolul 69 din Legea locuinței nr. 114/1996 , republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 393 din 31 decembrie 1997, se modifica și va avea următorul cuprins:
<<Art. 69. - [...] Până la data dobândirii personalității juridice a asociației de proprietari, asociațiile de locatari constituite potrivit
Decretului Consiliului de Stat nr. 387/1977
pentru aprobarea Statutului privind organizarea și funcționarea asociației locatarilor își desfășoară activitatea pe baza statutului propriu și a dispozițiilor prezentei legi.>>"
Se susține ca aceste dispoziții legale contravin art. 15 alin. (2) din Constituție, potrivit cărora: "Legea dispune numai pentru viitor, cu excepția legii penale mai favorabile."
- Art. II: "Regulamentul-cadru al asociațiilor de proprietari, cuprins în anexa nr. 2 la
Legea locuinței nr. 114/1996 , se modifica după cum urmează:
1. Articolul 4 va avea următorul cuprins:
<<Art. 4. - Asociația de proprietari se constituie pe baza hotărârii a cel puțin două treimi din numărul proprietarilor apartamentelor și ai spațiilor cu alta destinație decât cea de locuinta din cadrul unei clădiri.
În clădirile de locuit cu mai multe tronsoane sau scări se pot constitui asociații de proprietari și pe fiecare tronson sau scara în parte, dacă proprietatea comuna, aferentă fiecărui tronson sau fiecărei scări, poate fi delimitata și dacă este posibila repartizarea cheltuielilor comune pe tronsoane sau pe scări.>>"
Autorul excepției de neconstituționalitate susține ca aceste dispoziții legale contravin prevederilor art. 11, 20, 26, 37, 41 și 51 din Constituție.
Se mai susține ca art. II pct. 1 din ordonanța de urgență criticata contravine și art. 20 pct. 2 din Declarația Universala a Drepturilor Omului, potrivit căruia: "Nimeni nu poate fi obligat să facă parte dintr-o asociație."
Din examinarea Dosarului nr. 4.004/2001 al Judecătoriei Bacau Curtea constata ca litigiul în care a fost ridicată excepția de neconstituționalitate are ca obiect o contestație la executarea silită a unei hotărâri judecătorești, având ca temei dispozițiile art. 399 și 400 din Codul de procedură civilă, nicidecum dispozițiile art. I alineatul ultim și ale
art. II din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 44/1998
(care reglementează printr-o norma tranzitorie statutul juridic al asociațiilor de locatari constituite conform prevederilor
Articolul 400
din Codul de procedură civilă dispune ca cererile și contestațiile la executarea titlului executoriu se pot referi la înțelesul, întinderea și aplicarea dispozitivului titlului ce se pune în executare sau la executarea însăși, dar nu și la motive de fond. Pe aceasta cale nepunandu-se în discuție valabilitatea titlului executoriu, reglementarea cuprinsă în dispozițiile legale care fac obiectul excepției nu reprezintă o dispoziție legală de care depinde judecarea cauzei. Or, potrivit
art. 23 alin. (1) din Legea nr. 47/1992
privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, aceasta "[...] decide asupra excepțiilor ridicate în fața instanțelor judecătorești privind neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanța în vigoare, de care depinde soluționarea cauzei".
În temeiul prevederilor
art. 23 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicată, coroborate cu cele ale alin. (6) al aceluiași articol, care prevăd ca: "Dacă excepția este inadmisibila, fiind contrară prevederilor alin. (1), (2) sau (3), instanța o respinge printr-o încheiere motivată, fără a mai sesiza Curtea Constituțională", și întrucât instanța nu a respins excepția pe acest temei, urmează ca instanța de contencios constituțional sa respingă excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. I alineatul ultim și ale
art. II din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 44/1998
pentru modificarea
Legii locuinței nr. 114/1996 , ca inadmisibila.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) și al art. 145 alin. (2) din Constituție, precum și al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 alin. (3) și al
art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicată,
CURTEA
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca fiind inadmisibila, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. I alineatul ultim și ale
art. II pct. 1 din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 44/1998
pentru modificarea
Legii locuinței nr. 114/1996 , excepție ridicată de Claudiu Stef în Dosarul nr. 4.004/2001 al Judecătoriei Bacau.
Definitivă și obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 30 mai 2002.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. NICOLAE POPA Magistrat-asistent, Maria Bratu ──────────────
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.