Decizia nr. 218/2002

Nicolae Popa - președinte

Costica Bulai - judecător

Nicolae Cochinescu - judecător

Constantin Doldur - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Șerban Viorel Stanoiu - judecător

Lucian Stangu - judecător

Ioan Vida - judecător

Iuliana Nedelcu - procuror

Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent

Pe rol se afla soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 217 alin. 1 din Codul penal, excepție ridicată de Cornel-Damian Irimescu în Dosarul nr. 1.176/2001 al Judecătoriei Pucioasa, județul Dambovita.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca fiind neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, retine următoarele:

Prin Încheierea din 11 ianuarie 2002, pronunțată în Dosarul nr. 1.176/2001, Judecătoria Pucioasa, județul Dambovita, a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 217 alin. 1 din Codul penal, excepție ridicată de Cornel-Damian Irimescu în dosarul acelei instanțe.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul susține ca prevederile legale criticate încalcă dispozițiile art. 22 alin. (2), art. 23 alin. (9), art. 41 alin. (1) și (2) și ale art. 135 alin. (6) din Constituție, "în sensul că, preluand reglementarea art. 217 alin. 1 din Codul penal al Republicii Socialiste România, a păstrat o conceptie <<marxista>> asupra acestei infracțiuni, care, fie ca fapta se săvârșește cu intenție, fie ca este din culpa, se aplică aceleași reguli". Autorul afirma totodată ca art. 217 alin. 1 din Codul penal reglementează numai situația infracțiunii simple de distrugere cu intenție, ceea ce înseamnă, în opinia sa, ca, dacă fapta de distrugere s-a produs fără intenție, adică din culpa, se aplică aceeași pedeapsa, întrucât art. 217 alin. 1 din Codul penal "a fost preluat în forma în care era reglementat de Codul penal de la 1968, care nu făcea deosebire între infracțiunile cu intenție și cele din culpa".

Judecătoria Pucioasa, exprimandu-și opinia, apreciază excepția de neconstituționalitate ca fiind neîntemeiată.

În conformitate cu dispozițiile

art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, precum și Guvernului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate ridicată.

Președintele Camerei Deputaților apreciază ca dispozițiile art. 217 alin. 1 din Codul penal sunt constituționale și considera excepția de neconstituționalitate ca fiind neîntemeiată.

Guvernul apreciază ca dispozițiile art. 217 alin. 1 din Codul penal nu numai că nu încalcă prevederile art. 41 și art. 135, dar constituie chiar o reflectare a acestor dispoziții constituționale pe planul dreptului penal. Întrucât dispozițiile legale criticate nu fac nici o referire la tortura sau la tratamente inumane ori degradante, invocarea încălcării prevederilor art. 22 alin. (2) din Constituție este lipsită de temei. Se arata ca susținerea autorului excepției, în sensul că prin art. 217 alin. 1 din Codul penal se pedepsesc atât fapta săvârșită cu intenție, cat și cea săvârșită din culpa, se bazează pe o necunoastere a legii, deoarece art. 217 alin. 1 din Codul penal incrimineaza și pedepsește distrugerea cu intenție, distrugerea din culpa fiind incriminata și sancționată prin dispozițiile art. 219 din Codul penal.

Președintele Senatului nu a transmis punctul sau de vedere.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere exprimate de președintele Camerei Deputaților și de Guvern, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile

Legii nr. 47/1992 , retine următoarele:

Curtea Constituțională constata ca a fost legal sesizată și este competența, potrivit dispozițiilor art. 144 lit. c) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (1), ale

art. 2, 3, 12 și 23 din Legea nr. 47/1992 , republicată, să soluționeze excepția de neconstituționalitate ridicată.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 217 alin. 1 din Codul penal, al căror conținut este următorul: "Distrugerea, degradarea ori aducerea în stare de neîntrebuințare a unui bun aparținând altuia sau împiedicarea luării măsurilor de conservare ori de salvare a unui astfel de bun, precum și înlăturarea măsurilor luate, se pedepsesc cu închisoare de la o luna la 3 ani sau cu amendă."

Textele constituționale invocate de autorul excepției ca fiind incalcate au următoarea redactare:

- Art. 22 alin. (2): "Nimeni nu poate fi supus torturii și nici unui fel de pedeapsa sau de tratament inuman ori degradant.";

- Art. 23 alin. (9): "Nici o pedeapsă nu poate fi stabilită sau aplicată decât în condițiile și în temeiul legii.";

- Art. 41 alin. (1) și (2): "(1) Dreptul de proprietate, precum și creanțele asupra statului, sunt garantate. Conținutul și limitele acestor drepturi sunt stabilite de lege.

(2) Proprietatea privată este ocrotită în mod egal de lege, indiferent de titular. Cetățenii străini și apatrizii nu pot dobândi dreptul de proprietate asupra terenurilor.";

- Art. 135 alin. (6): "Proprietatea privată este, în condițiile legii, inviolabilă."

Examinând excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 217 alin. 1 din Codul penal, Curtea constata ca aceasta este neîntemeiată.

Susținerea autorului excepției, potrivit căreia prin dispozițiile art. 217 alin. 1 din Codul penal legiuitorul ar incrimina și sanctiona distrugerea din culpa, este nefondata. Este evident ca textul vizează numai distrugerea cu intenție, incriminarea și sancționarea distrugerii din culpa fiind prevăzute de dispozițiile art. 219 din Codul penal. Astfel, prin prevederea în mod distinct a infracțiunii de distrugere din culpa legiuitorul a reglementat un regim juridic diferențiat față de infracțiunea de distrugere cu intenție, incriminata și sancționată prin art. 217 din Codul penal.

Pe de altă parte, încadrarea juridică a faptei în funcție de latura subiectiva a infracțiunii, respectiv dacă aceasta a fost săvârșită cu intenție sau din culpa, este o chestiune de aplicare a legii care excede controlului de constituționalitate. Instanța judecătorească este singura competența sa stabilească dacă sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute la art. 217 din Codul penal, privind distrugerea, sau cele ale infracțiunii prevăzute la art. 219 din același cod, privind distrugerea din culpa.

Fața de cele de mai sus, în temeiul art. 144 lit. c) și al art. 145 alin. (2) din Constituție, precum și al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 și al

art. 25 alin. (1) și (4) din Legea nr. 47/1992 , republicată,

CURTEA

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 217 alin. 1 din Codul penal, excepție ridicată de Cornel-Damian Irimescu în Dosarul nr. 1.176/2001 al Judecătoriei Pucioasa, județul Dambovita.

Definitivă și obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 11 iulie 2002.