Decizia nr. 345/2002

Costica Bulai - președinte

Constantin Doldur - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Lucian Stangu - judecător

Șerban Viorel Stanoiu - judecător

Ioan Vida - judecător

Aurelia Popa - procuror

Maria Bratu - magistrat-asistent

Pe rol se afla soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 19 alin. 3 teza finala din Legea nr. 85/1992

privind vânzarea de locuințe și spații cu alta destinație construite din fondurile statului și din fondurile unităților economice sau bugetare de stat, republicată, excepție ridicată de Marian Oprea în Dosarul nr. 11.575/2001 al Judecătoriei Constanta.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public solicita respingerea excepției, ca inadmisibila, arătând ca asupra constituționalității dispozițiilor

art. 19 alin. 3 teza finala din Legea nr. 85/1992 , republicată, Curtea s-a pronunțat prin Decizia nr. 70 din 27 februarie 2001, constatând ca acest text este neconstitutional.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constata următoarele:

Prin Încheierea din 3 octombrie 2001, pronunțată în Dosarul nr. 11.575/2001, Judecătoria Constanta a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 19 alin. 3 din Legea nr. 85/1992

privind vânzarea de locuințe și spații cu alta destinație construite din fondurile statului și din fondurile unităților economice sau bugetare de stat, republicată, excepție ridicată de Marian Oprea.

În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține ca prevederile

art. 19 alin. 3 din Legea nr. 85/1992 , republicată, contravin prevederilor art. 16 alin. (1) și ale art. 41 alin. (2) din Constituție.

Instanța de judecată apreciază ca excepția de neconstituționalitate ridicată este intemeiata.

Potrivit prevederilor

art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului și Guvernului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

Guvernul arata ca excepția de neconstituționalitate este inadmisibila, întrucât Curtea a constatat printr-o decizie anterioară neconstituționalitatea dispoziției legale criticate.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile

Legii nr. 47/1992 , retine următoarele:

Curtea Constituțională este competența, potrivit dispozițiilor art. 144 lit. c) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (1), ale

art. 2, 3, 12 și 23 din Legea nr. 47/1992 , republicată, să soluționeze excepția de neconstituționalitate ridicată.

Critica de neconstituționalitate are ca obiect prevederile

art. 19 alin. 3 teza finala din Legea nr. 85/1992

privind vânzarea de locuințe și spații cu alta destinație construite din fondurile statului și din fondurile unităților economice sau bugetare de stat, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 264 din 15 iulie 1998.

Prin art. 19 din această lege sunt sancționate cu nulitate absolută contractele de vânzare-cumpărare de locuințe sau de spații cu alta destinație, încheiate cu încălcarea dispozițiilor

Decretului-lege nr. 61/1990

privind vânzarea de locuințe construite din fondurile statului către populație și ale

Legii nr. 85/1992 . În alin. 3 al aceluiași articol se reglementează sesizarea instanțelor judecătorești pentru constatarea nulității, precum și restabilirea situației anterioare prin restituirea prețului de vânzare, dar cu reținerea chiriei aferente perioadei de la contractare și până la restituire. În sfârșit, teza finala a acestui alineat, care de altfel este criticata de autorul excepției, prevede că "Sumele restituite nu sunt purtătoare de dobânzi și nici nu se actualizează".

Curtea constata ca asupra constituționalității dispozițiilor

art. 19 alin. 3 teza finala din Legea nr. 85/1992 , republicată, s-a pronunțat prin Decizia nr. 70 din 27 februarie 2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 236 din 10 mai 2001, constatând ca prevederea potrivit căreia "Sumele restituite nu sunt purtătoare de dobânzi și nici nu se actualizează" este neconstitutionala.

Întrucât Curtea a constatat, printr-o decizie anterioară, neconstituționalitatea dispoziției legale criticate, aceasta, în temeiul

art. 23 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , republicată, nu mai poate face obiectul unei excepții de neconstituționalitate, operand o cauza de inadmisibilitate, iar potrivit dispozițiilor alin. (6) din același articol, dacă se ridica o astfel de excepție, instanța judecătorească trebuie să o respingă, pentru acest temei, printr-o încheiere motivată, fără a mai sesiza Curtea Constituțională.

Fața de cele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) și al art. 145 alin. (2) din Constituție, precum și al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 alin. (3) și al

art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicată,

CURTEA

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca fiind inadmisibila, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 19 alin. 3 teza finala din Legea nr. 85/1992

privind vânzarea de locuințe și spații cu alta destinație construite din fondurile statului și din fondurile unităților economice sau bugetare de stat, republicată, excepție ridicată de Marian Oprea în Dosarul nr. 11.575/2001 al Judecătoriei Constanta.

Definitivă și obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 10 decembrie 2002.