Decizia nr. 73/2003
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 17 alin. 1^1-1^3, precum și ale secțiunii II^1 - "Magistrații consultanți", capitolul II, titlul IV din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, , cu modificările și completările ulterioare
prezumat în vigoare republicat
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1
- Legea nr. 92/1992 4 august 1992 (prevederi anume) pentru organizarea judecătorească
Nicolae Popa - președinte
Costica Bulai - judecător
Nicolae Cochinescu - judecător
Constantin Doldur - judecător
Kozsokar Gabor - judecător
Petre Ninosu - judecător
Lucian Stangu - judecător
Șerban Viorel Stanoiu - judecător
Ioan Vida - judecător
Florentina Balta - procuror
Ioana Marilena Chiva - magistrat-asistent
Pe rol se afla soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 17 alin. 1^1-1^3, precum și ale secțiunii II^1 - "Magistrații consultanți", capitolul II, titlul IV din
pentru organizarea judecătorească, republicată, cu modificările și completările ulterioare, excepție ridicată de Societatea Comercială "I.A.I.F.O." - S.A. din Zalau în Dosarul nr. 3.481/2002 al Tribunalului Salaj.
La apelul nominal se constata lipsa părților, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Președintele dispune a se face apelul și în dosarele nr. 471C/2002, nr. 473C/2002-498C/2002, care au ca obiect aceeași excepție de neconstituționalitate ridicată de același autor în dosarele nr. 3.482/2002-3.491/2002, nr. 3.514/2002-3.520/2002, nr. 3.522/2002-3.530/2002 și nr. 3.561/2002 ale Tribunalului Salaj.
La apelul nominal se constata lipsa părților, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Curtea, din oficiu, pune în discuție chestiunea conexarii dosarelor sus-menționate, având în vedere conținutul identic al excepțiilor ridicate. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea, față de dispozițiile art. 164 din Codul de procedură civilă.
Curtea, în temeiul dispozițiilor
art. 16 din Legea nr. 47/1992 , republicată, și ale art. 164 alin. 1 și 2 din Codul de procedură civilă, dispune conexarea dosarelor nr. 471C/2002, nr. 473C/2002-498C/2002 la Dosarul nr. 470C/2002, care este primul înregistrat.
Cauza fiind în stare de judecată, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, apreciind ca dispozițiile criticate nu contravin prevederilor constituționale referitoare la independenta și imparțialitatea justiției, deoarece magistrații-consultanți nu participa la judecata cu vot deliberativ, invocand în acest sens și jurisprudenta Curții Constituționale.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constata următoarele:
Prin încheierile din 15 noiembrie 2002, pronunțate în dosarele nr. 3.481/2002-3.491/2002, nr. 3.514/2002-3.520/2002, nr. 3.522/2002-3.530/2002 și nr. 3.561/2002 ale Tribunalului Salaj, Curtea Constituțională a fost sesizată cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 17 alin. 1^1-1^3, precum și ale secțiunii II^1 - "Magistrații consultanți", capitolul II, titlul IV din
pentru organizarea judecătorească, republicată, cu modificările și completările ulterioare, excepție ridicată de Societatea Comercială "I.A.I.F.O." - S.A. din Zalau în cadrul unor litigii de muncă.
În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține ca dispozițiile legale menționate sunt neconstituționale, deoarece, "dacă judecătorii sunt numiți de Președintele României, magistrații consultanți sunt numiți de ministrul justiției, la propunerea Consiliului Economic și Social", iar astfel suprematia legii și separația puterii judecătorești sunt grav afectate. Prin aceste dispoziții se permit intervenția și controlul organelor administrative (Guvern, ministrul justiției și Consiliul Economic și Social), precum și ale celor politice asupra actului de justiție, ceea ce încalcă prevederile constituționale referitoare la independenta și imparțialitatea justiției.
Tribunalul Salaj a formulat opinia în sensul că excepția de neconstituționalitate este nefondata, deoarece "actualii magistrați consultanți, deși sunt denumiți magistrați, precum judecătorii, procurorii și magistrații asistenți de la Curtea Suprema de Justiție, spre deosebire de foștii asistenți judiciari, ei nu sunt judecători și nici nu pot fi asimilați acestora, de vreme ce ei participa la deliberări cu vot consultativ și nu beneficiază de imunitate; de asemenea, ei nu sunt, asemenea judecătorilor, în slujba legii, ci reprezintă organizații interesate în modul de soluționare a cauzelor la care participa".
Potrivit dispozițiilor
art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicată, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului și Guvernului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.
Președintele Camerei Deputaților apreciază ca excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, deoarece dispozițiile criticate nu încalcă prevederile art. 51 din Constituție, întrucât sunt date în baza și cu respectarea prevederilor constituționale și a legilor în vigoare care reglementează materia soluționării conflictelor și litigiilor de muncă. Totodată, nu contravin nici prevederilor art. 1 alin. (3) din Constituție, "statul de drept fiind organizat pe baza principiului separației puterilor statului, legalitatea fiind condiția de baza a democrației, garanția respectării drepturilor și libertăților cetățenilor". Magistrații consultanți au un statut diferit de cel al judecătorilor, întrucât ei au numai un rol consultativ în cadrul deliberării, rolul decisiv în soluționarea cauzelor revenind în exclusivitate celor doi judecători, iar eventuala opinie separată a magistraților consultanți, deși se consemnează în hotărâre, nu are nici o relevanta asupra soluției pronunțate de cei doi judecători. Ca atare, principiul independentei judecătorilor consfintit de Constituție este întru totul respectat.
Guvernul arata ca excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, deoarece, în baza Legii pentru organizarea judecătorească, cei doi judecători care fac parte din completul specializat pentru litigii de muncă sunt doar asistați de magistrații consultanți. În soluționarea conflictelor de muncă hotărârea se pronunța numai de judecătorii care fac parte din complet, magistrații consultanți participând la deliberări numai cu vot consultativ. Ca atare, actul de justiție în aceste cazuri este infaptuit numai de judecători, care îndeplinesc condițiile de independenta și inamovibilitate prevăzute de Constituție. "Magistrații consultanți, deși au denumirea de magistrați, nu fac parte din corpul magistraților, nu se bucura de inamovibilitate, ci sunt numiți de ministrul justiției, la propunerea Consiliului Economic și Social."
Președintele Senatului nu a comunicat punctul sau de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale președintelui Camerei Deputaților și Guvernului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile
Legii nr. 47/1992 , republicată, retine următoarele:
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competența, potrivit dispozițiilor art. 144 lit. c) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (1), ale
art. 2, 3, 12 și 23 din Legea nr. 47/1992 , republicată, să soluționeze excepția de neconstituționalitate ridicată.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 17 alin. 1^1-1^3, precum și ale secțiunii II^1 - "Magistrații consultanți", capitolul II, titlul IV din
pentru organizarea judecătorească, republicată, cu modificările și completările ulterioare. Dispozițiile art. 17 alin. 1^1-1^3, introduse prin
Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 179/1999
(publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 559 din 17 noiembrie 1999), au fost modificate prin
Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 20 din 20 februarie 2002
(publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 151 din 28 februarie 2002), iar dispozițiile secțiunii II^1 - "Magistrații consultanți", capitolul II, titlul IV au fost introduse prin
Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 20 din 20 februarie 2002
și au următorul cuprins:
- Art. 17 alin. 1^1-1^3: "Cauzele privind conflictele de muncă se judeca în prima instanța, cu celeritate, de către complete formate din doi judecători, asistați de doi magistrați consultanți.
Magistrații consultanți participa la deliberări cu vot consultativ. Opiniile separate ale acestora sau, după caz, opinia separată se consemnează în hotărâre.
În cazul în care judecătorii, care intră în compunerea completului, nu ajung la un acord asupra hotărârii, procesul se rejudeca în complet de divergenta, prevederile alin. 5 fiind aplicabile.";
- Secțiunea II^1 - "Magistrații consultanți", capitolul II, titlul IV:
"Art. 69^1. - Magistrații consultanți sunt numiți pe o perioadă de 4 ani de ministrul justiției, la propunerea Consiliului Economic și Social, dintre persoanele care au studii juridice superioare, o vechime în specialitate de cel puțin 2 ani și îndeplinesc condițiile prevăzute la art. 46 alin. 1 lit. a)-e) și alin. 2.
După numirea în funcție de către ministrul justiției, magistrații consultanți se bucura de stabilitate și se supun numai legii.
Magistrații consultanți depun jurământul în condițiile art. 48, care se aplică în mod corespunzător.
Numărul total al posturilor de magistrați consultanți, precum și repartizarea posturilor pe instanțe, corespunzător volumului de activitate, se stabilesc de ministrul justiției prin ordin.
Condițiile, procedura de selecție și de propunere de către Consiliul Economic și Social a candidaților, pentru a fi numiți ca magistrați consultanți de către ministrul justiției, se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Consiliului Economic și Social și a Ministerului Justiției.
Atribuțiile magistraților consultanți sunt prevăzute în Regulamentul de organizare și funcționare a instanțelor judecătorești, aprobat prin ordinul ministrului justiției, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii.
Articolul 69
^2. - Magistrații consultanți au drepturile și obligațiile prevăzute la art. 99, 101, 102 și la art. 110-118, care se aplică în mod corespunzător.
Ținuta vestimentara a magistraților consultanți se stabilește prin hotărâre a Guvernului.
Perioada în care magistrații consultanți exercita aceasta funcție constituie vechime în munca și vechime în magistratura. Constituie vechime în magistratura și perioada în care magistrații consultanți au funcționat ca asistenți judiciari.
Persoanelor numite ca magistrați consultanți, pe perioada în care își desfășoară activitatea în aceasta calitate, li se suspenda contractele de muncă sau, după caz, raporturile de muncă, având posturile rezervate.
Articolul 69
^3. - Magistrații consultanți răspund disciplinar în condițiile art. 121-123, art. 124 alin. 2 și art. 125, care se aplică în mod corespunzător. Sancțiunile prevăzute la art. 123 alin. 1 lit. a) și b) se aplică de președintele instanței la care funcționează magistrații consultanți, iar sancțiunile prevăzute la art. 123 alin. 1 lit. c)-f) se aplică de ministrul justiției.
Împotriva sancțiunilor aplicate potrivit alin. 1 se poate face contestație, în termen de 30 de zile de la comunicarea sancțiunii, la secția de contencios administrativ a curții de apel în circumscripția căreia funcționează cel sancționat. Hotărârea curții de apel este definitivă.
Sancțiunile aplicate magistraților consultanți vor fi comunicate Consiliului Economic și Social de către Ministerul Justiției.
Articolul 69
^4. - Magistrații consultanți pot fi detasati o perioadă de maximum 6 luni pe an sau delegați maximum doua luni pe an, beneficiind de drepturile prevăzute de lege pentru personalul din instituțiile publice.
Articolul 69
^5. - Magistrații consultanți pot fi eliberați din funcție de ministrul justiției, în condițiile art. 92, care se aplică în mod corespunzător. De asemenea, ei pot fi eliberați din funcție ca urmare a reducerii numărului de posturi de magistrați consultanți, în raport cu volumul de activitate.
Eliberarea din funcție a magistraților consultanți va fi comunicată Consiliului Economic și Social."
În susținerea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia apreciază ca prin dispozițiile legale criticate sunt incalcate următoarele prevederi constituționale:
- Art. 1 alin. (3): "România este stat de drept, democratic și social, în care demnitatea omului, drepturile și libertățile cetățenilor, libera dezvoltare a personalității umane, dreptatea și pluralismul politic reprezintă valori supreme și sunt garantate.";
- Art. 51: "Respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie.";
- Art. 123: "(1) Justiția se înfăptuiește în numele legii.
(2) Judecătorii sunt independenți și se supun numai legii.";
- Art. 124: "(1) Judecătorii numiți de Președintele României sunt inamovibili, potrivit legii. Președintele și ceilalți judecători ai Curții Supreme de Justiție sunt numiți pe o perioadă de 6 ani. Ei pot fi reînvestiți în funcție. Promovarea, transferarea și sancționarea judecătorilor pot fi dispuse numai de Consiliul Superior al Magistraturii, în condițiile legii.
(2) Funcția de judecător este incompatibilă cu orice alta funcție publică sau privată, cu excepția funcțiilor didactice din învățământul superior.";
- Art. 125: "(1) Justiția se realizează prin Curtea Suprema de Justiție și prin celelalte instanțe judecătorești stabilite de lege.
(2) Este interzisă înființarea de instanțe extraordinare.
(3) Competența și procedura de judecată sunt stabilite de lege."
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constata următoarele:
I. Prin Decizia Curții Constituționale nr. 322 din 20 noiembrie 2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 66 din 30 ianuarie 2002, s-a admis excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 17 alin. 1^1 din Legea nr. 92/1992
pentru organizarea judecătorească, republicată, asa cum au fost modificate prin
Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 179/1999 , constatandu-se ca aceste dispoziții contravin art. 1 alin. (3), art. 124 și 125 din Legea fundamentală.
Astfel, Curtea a reținut ca "justiția este în exclusivitate o funcție a statului care, potrivit art. 125 alin. (1) din Constituție, se realizează prin Curtea Suprema de Justiție și prin celelalte instanțe judecătorești stabilite de lege, fiind exclusa posibilitatea desfășurării activității de jurisdicție de către alte structuri sau de către persoane sau instituții private", ca "activitatea de judecată se înfăptuiește în numele legii, exclusiv de către judecători", fiind exclusa posibilitatea "de a se atribui puterea de judecată și altor persoane decât judecătorilor", și ca, în consecința, participarea asistentilor judiciari, cu vot deliberativ, la judecarea conflictelor și a litigiilor de muncă contravine principiilor imparțialității justiției și independentei judecătorilor, consacrate prin Legea fundamentală. Curtea Constituțională a reținut, de asemenea, în considerentele deciziei amintite, ca "asistenții judiciari nu pot îndeplini în activitatea lor la instanțele de judecată, fără ca prin aceasta sa încalce prevederile Constituției, decât o activitate de asistența la soluționarea de către judecător a cauzelor privind conflictele și litigiile de muncă, cu vot consultativ în luarea hotărârilor, iar nu o activitate de judecată, rezervată prin Legea fundamentală exclusiv judecătorului."
Ca urmare a acestei decizii a instanței constituționale, prin
Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 20 din 20 februarie 2002 , dispozițiile
art. 17 alin. 1^1-1^3 din Legea nr. 92/1992 , republicată, au fost modificate în sensul excluderii asistentilor judiciari (denumiți acum "magistrați consultanți") de la actul de deliberare judiciară și al definirii participării lor la judecata ca o activitate consultativa. Prin aceeași ordonanța de urgență s-a introdus în
o noua secțiune - secțiunea II^1, capitolul II, titlul IV, intitulata "Magistrații consultanți" -, prin care se reglementează statutul acestora, adică numirea și eliberarea din funcție, atribuțiile, durata mandatului și răspunderea disciplinară.
II. Dispozițiile art. 17 alin. 1^1-1^3 din Legea pentru organizarea judecătorească, în redactarea actuala, nu contravin Constituției, dat fiind ca din conținutul lor rezultă cu claritate ca soluționarea cauzelor deduse judecații este hotărâtă de judecători, iar magistrații consultanți nu au decât un rol consultativ, util judecații în vederea stabilirii adevărului cu privire la drepturile subiective ale părților în litigiu.
Prezenta la judecata a magistraților consultanți, fără vot deliberativ, constituie o problemă de procedura, reglementată prin lege, potrivit art. 125 alin. (3) din Legea fundamentală, fără ca prin textele legale menționate să se încalce în vreun fel independenta judecătorilor, imparțialitatea justiției și, pe un plan mai general, principiile statului de drept.
În același sens Curtea s-a mai pronunțat prin Decizia nr. 327 din 26 noiembrie 2002, nepublicata, prin care a statuat ca dispozițiile
Ordonanței de urgenta a Guvernului nr. 20/2002
sunt în concordanta cu prevederile și principiile constituționale. Neintervenind elemente noi de natura a reconsidera jurisprudenta Curții Constituționale în materie, atât soluția, cat și considerentele acestei decizii își mențin valabilitatea și în prezenta cauza.
De asemenea, și jurisprudenta Curții Europene a Drepturilor Omului este în același sens. Cu titlu de exemplu, în Cauza Ettl contra Elvetiei, 1987, s-a arătat ca participarea unor experți la judecarea anumitor cauze nu contravine principiului independentei și imparțialității instanței, prevăzut de art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Totodată s-a reținut ca legislația interna a statelor membre ale Consiliului Europei oferă numeroase exemple de instanțe care cuprind, alături de magistrați de profesie, specialiști în diverse domenii și ale căror cunoștințe sunt necesare pentru rezolvarea litigiilor de competența lor.
Fața de cele mai sus arătate, în temeiul art. 144 lit. c) și al art. 145 alin. (2) din Constituție, precum și al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 și al
art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicată,
CURTEA
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 17 alin. 1^1-1^3, precum și ale secțiunii II^1 - "Magistrații consultanți", capitolul II, titlul IV din
Legea nr. 92/1992 , republicată, cu modificările și completările ulterioare, excepție ridicată de Societatea Comercială "I.A.I.F.O." - S.A. din Zalau în dosarele nr. 3.481/2002-3.491/2002, nr. 3.514/2002-3.520/2002, nr. 3.522/2002-3.530/2002 și nr. 3.561/2002 ale Tribunalului Salaj.
Definitivă și obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 18 februarie 2003.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. NICOLAE POPA Magistrat-asistent, Ioana Marilena Chiva
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.