Decizia nr. 179/2003

Costica Bulai - președinte

Constantin Doldur - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Șerban Viorel Stanoiu - judecător

Lucian Stangu - judecător

Ioan Vida - judecător

Florentina Balta - procuror

Doina Suliman - magistrat-asistent șef

Pe rol se afla soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 17 din Legea nr. 146/1997

privind taxele judiciare de timbru, cu modificările și completările ulterioare, excepție ridicată de Asociația Salariaților PAS Petroconstruct Arad în Dosarul nr. 4.104/COM/2002 al Curții de Apel Timișoara - Secția comercială și de contencios administrativ.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public, considerând ca textul de lege criticat nu contravine prevederilor constituționale invocate, pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constata următoarele:

Prin Încheierea din 5 septembrie 2002, pronunțată în Dosarul nr. 4.104/COM/2002, Curtea de Apel Timișoara - Secția comercială și de contencios administrativ a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 17 din Legea nr. 146/1997

privind taxele judiciare de timbru, cu modificările și completările ulterioare. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Asociația Salariaților PAS Petroconstruct Arad cu ocazia soluționării recursurilor declarate împotriva Sentinței civile nr. 701 din 3 aprilie 2002, pronunțată de Tribunalul Arad în Dosarul nr. 1.577/2002.

În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține ca dispozițiile legale criticate aduc atingere prevederilor constituționale ale art. 16 alin. (1) și (2), art. 21, 51 și ale art. 123 alin. (1), precum și ale art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. În acest sens arata ca prin dispozițiile

art. 17 din Legea nr. 146/1997

"se instituie un regim discriminatoriu în raporturile procesuale dintre părți și se creează o inegalitate de tratament judiciar în cadrul aceluiași proces, în limita în care, în cadrul procesului în care este implicata o parte scutită de timbru, nu se oferă scutire de taxa de timbru și părții adverse".

Instanța de judecată apreciază ca textul de lege criticat nu contravine prevederilor constituționale invocate întrucât, instituind scutiri de taxe de timbru pentru anumite categorii de cereri, nu se realizează nici o diferentiere între cetățeni și, ca atare, nu se încalcă principiul constituțional al egalității cetățenilor în fața legii și a autorităților publice.

Potrivit prevederilor

art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului și Guvernului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

Președintele Camerei Deputaților apreciază ca excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată și arata ca asupra constituționalității textului de lege criticat Curtea Constituțională s-a mai pronunțat, în sensul că acesta este constituțional.

Guvernul apreciază ca excepția de neconstituționalitate invocată este neîntemeiată. În acest sens, invocand jurisprudenta Curții, arata ca legiuitorul este suveran în a acorda scutiri de la plata taxelor de timbru, în considerarea anumitor situații determinate. Ratiunea pentru care anumite autorități publice sunt scutite de plată taxei de timbru este aceea ca acțiunile și cererile introduse de ele prezintă o strânsă legătură cu veniturile bugetului de stat, fiind vorba de realizarea unui interes public. De aceea, nu se poate afirma ca persoanele fizice sau juridice care urmăresc realizarea unor interese proprii, în litigiile cu autoritățile publice prevăzute la

art. 17 din Legea nr. 146/1997 , se afla în aceeași situație juridică cu acestea.

De asemenea, Guvernul considera ca nici critica referitoare la încălcarea principiului constituțional referitor la accesul liber la justiție, cuprins în art. 21 din Constituție, nu este intemeiata, deoarece accesul la justiție nu presupune gratuitatea actului de justiție și, implicit, realizarea unor drepturi pe cale judecătorească în mod gratuit.

În ceea ce privește încălcarea art. 51 și art. 123 alin. (1) din Legea fundamentală, Guvernul apreciază ca acordarea scutirilor prevăzute de

art. 17 din Legea nr. 146/1997

nu este de natura a aduce atingere indatoririi de respectare a Constituției și a legilor, respectiv celei de infaptuire a justiției în numele legii.

Referitor la susținerea încălcării prevederilor art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, Guvernul arata ca acestea reglementează dreptul oricărei persoane de a beneficia de un proces echitabil, însă nu conțin nici o interdicție referitoare la scutirea de plată taxei judiciare de timbru.

Președintele Senatului nu a comunicat punctul sau de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al președintelui Camerei Deputaților și al Guvernului, raportul întocmit în cauza de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile

Legii nr. 47/1992 , retine următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competența, potrivit dispozițiilor art. 144 lit. c) din Constituție, ale art. 1 alin. (1), ale

art. 2, 3, 12 și 23 din Legea nr. 47/1992 , republicată, să soluționeze excepția de neconstituționalitate ridicată.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile

art. 17 din Legea nr. 146/1997

privind taxele judiciare de timbru, modificată și completată prin

Ordonanța Guvernului nr. 30/1999 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 43 din 29 ianuarie 1999, aprobată prin

Legea nr. 169/2001 .

Aceste dispoziții legale au următoarea redactare:

- Art. 17: "Sunt scutite de taxa judiciară de timbru cererile și acțiunile, inclusiv căile de atac formulate, potrivit legii, de Senat, Camera Deputaților, Președinția României, Guvernul României, Curtea Constituțională, Curtea de Conturi, Consiliul Legislativ, Avocatul Poporului, de Ministerul Public și de Ministerul Finanțelor, indiferent de obiectul acestora, precum și cele formulate de alte instituții publice, indiferent de calitatea procesuala a acestora, când au ca obiect venituri publice."

În susținerea neconstitutionalitatii acestui text de lege, autorul excepției invoca încălcarea următoarelor prevederi constituționale și reglementări internaționale:

- Art. 16 alin. (1) și (2): "(1) Cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări.

(2) Nimeni nu este mai presus de lege.";

- Art. 21: "(1) Orice persoană se poate adresa justiției pentru apărarea drepturilor, a libertăților și a intereselor sale legitime.

(2) Nici o lege nu poate îngrădi exercitarea acestui drept.";

- Art. 51: "Respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie.";

- Art. 123 alin. (1): "Justiția se înfăptuiește în numele legii.";

- Art. 6 pct. 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale: "Orice persoană are dreptul la judecarea în mod echitabil, în mod public și într-un termen rezonabil a cauzei sale, de către o instanța independenta și impartiala, instituită de lege, care va hotărî fie asupra încălcării drepturilor și obligațiilor sale cu caracter civil, fie asupra temeiniciei oricărei acuzatii în materie penală îndreptate împotriva sa."

Examinând excepția, Curtea constata ca s-a mai pronunțat asupra constituționalității dispozițiilor

art. 17 din Legea nr. 146/1997

prin numeroase decizii, precum Decizia nr. 28/2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 152 din 1 martie 2002, Decizia nr. 87/2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 298 din 7 iunie 2001, și Decizia nr. 121/2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 544 din 2 noiembrie 2000, stabilind ca acest text de lege este constituțional. Cu acele prilejuri Curtea a statuat ca ratiunea pentru care anumite autorități publice sunt scutite de plată taxei de timbru este aceea ca acțiunile și cererile introduse de ele prezintă o strânsă legătură cu veniturile bugetului de stat, fiind vorba de realizarea unui interes public. Stabilirea unor excepții de la plata taxelor de timbru, plata ce constituie o obligație, iar nu un drept, reprezintă un atribut exclusiv al legiuitorului, pe care acesta îl exercita în considerarea anumitor situații determinate, cum este și cazul scutirii reglementate de dispozițiile legale criticate.

În ceea ce privește prevederile art. 6 pct. 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, acestea reglementează dreptul oricărei persoane de a beneficia de un proces echitabil și nu conțin nici o interdicție referitoare la scutirea de plată taxei judiciare de timbru. Asa fiind,

art. 17 din Legea nr. 146/1997 , astfel cum a fost modificat prin

Ordonanța Guvernului nr. 30/1999 , nu contravine acestor prevederi din convenție și, în consecința, și sub acest aspect excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) și al art. 145 alin. (2) din Constituție, precum și al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 alin. (1) și (6) și al

art. 25 alin. (1) și (3) din Legea nr. 47/1992 , republicată,

CURTEA

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 17 din Legea nr. 146/1997

privind taxele judiciare de timbru, cu modificările și completările ulterioare, excepție ridicată de Asociația Salariaților PAS Petroconstruct Arad în Dosarul nr. 4.104/COM/2002 al Curții de Apel Timișoara - Secția comercială și de contencios administrativ.

Definitivă și obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 8 mai 2003.