Decizia nr. 221/2003

Nicolae Popa - președinte

Costica Bulai - judecător

Nicolae Cochinescu - judecător

Constantin Doldur - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Șerban Viorel Stanoiu - judecător

Lucian Stangu - judecător

Ioan Vida - judecător

Aurelia Popa - procuror

Maria Bratu - magistrat-asistent

Pe rol se afla soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 118 alin. 2 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Ionita Coca în Dosarul nr. 9.188/2002 al Judecătoriei Brașov.

La apelul nominal sunt prezenți Ionita Coca, prin avocat Ioan Iordache, Alexandrina Popa și Vasile Popa, prin avocat Livia Vatafu.

Avocatul autorului excepției solicita admiterea excepției, arătând ca textul criticat, prin sancțiunea decăderii pârâtului din dreptul de a mai propune probe, este neconstitutional în raport cu textele ce asigura dreptul la o judecata echitabila, cu respectarea dreptului la apărare prin asigurarea căilor efective de acces la mijloacele procedurale de sustinere a litigiului creat.

Avocatul celorlalte părți solicita respingerea excepției, sustinand ca dispozițiile legale criticate nu contravin prevederilor constituționale, întrucât Codul de procedură civilă mai prevede și alte termene de decădere, scopul lor fiind asigurarea principiului celeritatii în soluționarea cauzelor și împiedicarea folosirii mijloacelor procedurale cu rea-credința.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției, arătând ca asupra constituționalității textului criticat Curtea s-a pronunțat prin numeroase decizii, statuand ca acest text este constituțional.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constata următoarele:

Prin Încheierea din 18 octombrie 2002, pronunțată în Dosarul nr. 9.188/2002, Judecătoria Brașov a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 118 alin. 2 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Ionita Coca.

În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul susține ca dispozițiile legale criticate contravin art. 20 alin. (1), art. 21, 24 și 49 din Constituție, precum și art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, deoarece "se ingradeste dreptul părții la judecare în mod echitabil și respectiv exercițiul dreptului la apărare".

Instanța de judecată considera ca dispozițiile legale criticate sunt constituționale.

Potrivit

art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului și Guvernului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. De asemenea, în conformitate cu dispozițiile

art. 18^1 din Legea nr. 35/1997 , cu modificările ulterioare, s-a solicitat punctul de vedere al instituției Avocatul Poporului.

Guvernul, în punctul sau de vedere, arata ca întâmpinarea este actul de procedura prin care pârâtul răspunde în scris pretențiilor formulate de reclamant prin cererea de chemare în judecata, arătând totodată apărările sale. Se arata ca "prin aceasta reglementare se asigura egalitatea de mijloace între părțile din proces, asigurându-se, astfel, respectarea exigențelor prevăzute la art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, privind dreptul la un proces echitabil".

Este invocată Decizia nr. 128 din 16 aprilie 2002, prin care Curtea Constituțională a statuat ca dispozițiile art. 118 din Codul de procedură civilă sunt constituționale.

Avocatul Poporului, în punctul sau de vedere, apreciază ca excepția este neîntemeiată. Este invocată jurisprudenta Curții Constituționale, care, prin Decizia nr. 128 din 16 aprilie 2002, Decizia nr. 314 din 19 noiembrie 2002 și Decizia nr. 353 din 10 decembrie 2002, a statuat ca dispozițiile legale criticate sunt constituționale.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctul lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părților prezente, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile

Legii nr. 47/1992 , retine următoarele:

Curtea Constituțională este competența, potrivit dispozițiilor art. 144 lit. c) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (1), ale

art. 2, 3, 12 și 23 din Legea nr. 47/1992 , republicată, să soluționeze excepția de neconstituționalitate ridicată.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie art. 118 alin. 2 din Codul de procedură civilă, care are următoarea redactare: "Nedepunerea întâmpinării în termenul prevăzut de lege atrage decăderea pârâtului din dreptul de a mai propune probe și de a invoca excepții, în afară celor de ordine publică."

Prevederile constituționale invocate de autorul excepției în susținerea acesteia sunt următoarele:

- Art. 20 alin. (1): "Dispozițiile constituționale privind drepturile și libertățile cetățenilor vor fi interpretate și aplicate în concordanta cu Declarația Universala a Drepturilor Omului, cu pactele și cu celelalte tratate la care România este parte." ;

- Art. 21: "(1) Orice persoană se poate adresa justiției pentru apărarea drepturilor, a libertăților și a intereselor sale legitime.

(2) Nici o lege nu poate îngrădi exercitarea acestui drept.";

- Art. 24 alin. (1): "Dreptul la apărare este garantat.";

- Art. 49: "(1) Exercițiul unor drepturi sau al unor libertăți poate fi restrâns numai prin lege și numai dacă se impune, după caz, pentru: apărarea siguranței naționale, a ordinii, a sănătății ori a moralei publice, a drepturilor și a libertăților cetățenilor; desfășurarea instrucției penale; prevenirea consecințelor unei calamitati naturale ori ale unui sinistru deosebit de grav.

(2) Restrangerea trebuie să fie proporțională cu situația care a determinat-o și nu poate atinge existenta dreptului sau a libertății."

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constata ca aceasta este neîntemeiată pentru considerentele ce urmează.

Dispozițiile legale criticate prevăd obligativitatea depunerii întâmpinării în cadrul procesului civil, precum și sancțiunea nerespectării acestei dispoziții, și anume decăderea din dreptul de a mai propune probe și a invoca excepții, în afară celor de ordine publică.

Aceste dispoziții au fost introduse în Codul de procedură civilă prin

Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 138 din 14 septembrie 2000 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 479 din 2 octombrie 2000, pentru a asigura "egalitatea de arme" dintre reclamant și pârât, precum și judecarea cu celeritate a cauzelor, evitandu-se tergiversarea judecații, în conformitate cu dispozițiile art. 6 pct. 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

Nu poate fi reținută critica conform căreia dispozițiile criticate încalcă dreptul la apărare, deoarece textul criticat contribuie la urgentarea soluționării cauzei, instanța fiind în măsura a cunoaște de la început cadrul procesual, iar reclamantul își poate pregati apărările, în cunoștința de cauza, în raport cu susținerile pârâtului, cuprinse în întâmpinare.

De altfel, asupra constituționalității dispozițiilor art. 118 din Codul de procedură civilă Curtea Constituțională s-a pronunțat prin Decizia nr. 17 din 21 ianuarie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 129 din 27 februarie 2003, Decizia nr. 128 din 16 aprilie 2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 370 din 31 mai 2002, Decizia nr. 314 din 19 noiembrie 2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 14 din 10 ianuarie 2003, și prin Decizia nr. 353 din 10 decembrie 2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 10 ianuarie 2003, statuand ca acest text nu contravine prevederilor constituționale.

Soluțiile adoptate, ca și considerentele pe care acestea se întemeiază își mențin valabilitatea și în cauza de fața, întrucât nu au apărut împrejurări noi care să determine schimbarea jurisprudenței Curții Constituționale în aceasta materie.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) și al art. 145 alin. (2) din Constituție, precum și al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 alin. (3) și al

art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicată,

CURTEA

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 118 alin. 2 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Ionita Coca în Dosarul nr. 9.188/2002 al Judecătoriei Brașov.

Definitivă și obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 3 iunie 2003.