Decizia nr. 268/2003

Nicolae Popa - președinte

Costica Bulai - judecător

Nicolae Cochinescu - judecător

Constantin Doldur - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Șerban Viorel Stanoiu - judecător

Lucian Stangu - judecător

Ioan Vida - judecător

Aurelia Popa - procuror

Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent

Pe rol se afla soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 674 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Societatea Comercială "PROFAL CDC GROUP" - S.R.L. în Dosarul nr. 521/2003 al Judecătoriei Timișoara.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. La dosarul cauzei este depusa din partea autoarei excepției o cerere de renunțare la judecarea criticii de neconstituționalitate.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca fiind neîntemeiată, sustinand ca dispozițiile art. 674 din Codul de procedură civilă este în deplina concordanta cu prevederile constituționale invocate de autoarea criticii, asigurând accesul liber la justiție și oferind toate garanțiile procesuale părților în litigiu. Pe de altă parte, se apreciază ca ridicarea excepției de neconstituționalitate are un evident caracter dilatoriu.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, retine următoarele:

Prin Încheierea din 19 februarie 2003, pronunțată în Dosarul nr. 521/2003, Judecătoria Timișoara a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 674 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Societatea Comercială "PROFAL CDC GROUP" - S.R.L.

În susținerea excepției de neconstituționalitate se invoca prevederile constituționale cuprinse în art. 1 alin. (3), art. 16 alin. (1), art. 20 alin. (2), art. 21, art. 49 alin. (2), art. 54 și 123, fără a se arata în ce consta încălcarea textelor constituționale menționate.

Judecătoria Timișoara apreciază ca dispozițiile art. 674 din Codul de procedură civilă nu contravin prevederilor constituționale invocate și, prin urmare, considera excepția de neconstituționalitate ca fiind neîntemeiată.

Potrivit dispozițiilor

art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, precum și Guvernului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate ridicată.

Guvernul arata ca reglementarea cuprinsă în art. 674 din Codul de procedură civilă consacra acțiunea posesorie, ca modalitate de apărare eficienta și rapida a posesiei stare de fapt, împotriva oricăror acte de tulburare sau deposedare ilicită și este expresia clara a infaptuirii justiției în condițiile art. 123 coroborat cu art. 125 alin. (3) din Constituție. Textul de lege criticat, departe de a reprezenta o încălcare a dispozițiilor constituționale invocate de autoarea excepției, constituie o reglementare de tradiție, concepută de legiuitor ca un mijloc real de garantare a accesului liber la justiție, a exercitării cu buna-credința a drepturilor procesuale ale părților, iar nicidecum o ingradire a acestora.

Prin urmare, se apreciază ca excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 674 din Codul de procedură civilă privitoare la acțiunile posesorii este neîntemeiată.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile

Legii nr. 47/1992 , retine următoarele:

Curtea Constituțională este competența, potrivit dispozițiilor art. 144 lit. c) din Constituție, ale art. 1 alin. (1), ale

art. 2, 3, 12 și 23 din Legea nr. 47/1992 , republicată, să soluționeze excepția de neconstituționalitate cu care a fost sesizată.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie art. 674 din Codul de procedură civilă. Textul legal criticat are următorul conținut:

- Art. 674: "Cererile privitoare la posesiune vor fi admise numai dacă:

1. nu a trecut un an de la tulburare sau deposedare;

2. reclamantul dovedește ca, înainte de această dată, el a posedat cel puțin un an;

3. posesiunea lui întrunește condițiile cerute de art. 1846 și 1847 din Codul civil.

În cazul când deposedarea sau tulburarea s-a făcut prin violenta, reclamantul este scutit de a face dovada cerută la pct. 2 și 3 din acest articol.

Cererile posesorii se judeca de urgenta și cu precădere.

Întâmpinarea nu este obligatorie."

Autorul excepției susține ca dispozițiile legale criticate încalcă următoarele prevederi constituționale:

- Art. 1 alin. (3): "România este stat de drept, democratic și social, în care demnitatea omului, drepturile și libertățile cetățenilor, libera dezvoltare a personalității umane, dreptatea și pluralismul politic reprezintă valori supreme și sunt garantate.";

- Art. 16 alin. (1): "Cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări.";

- Art. 20 alin. (2): "Dacă exista neconcordante între pactele și tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care România este parte, și legile interne, au prioritate reglementările internaționale.";

- Art. 21: "(1) Orice persoană se poate adresa justiției pentru apărarea drepturilor, a libertăților și a intereselor sale legitime.

(2) Nici o lege nu poate îngrădi exercitarea acestui drept.";

- Art. 49 alin. (2): "Restrangerea trebuie să fie proporțională cu situația care a determinat-o și nu poate atinge existenta dreptului sau a libertății.";

- Art. 54: "Cetățenii români, cetățenii străini și apatrizii trebuie să-și exercite drepturile și libertățile constituționale cu buna-credința, fără sa încalce drepturile și libertățile celorlalți.";

- Art. 123: "(1) Justiția se înfăptuiește în numele legii.

(2) Judecătorii sunt independenți și se supun numai legii."

1. În ceea ce privește cererea autoarei excepției de neconstituționalitate de renunțare la judecarea acesteia, Curtea retine ca, potrivit jurisprudenței sale, o asemenea renunțare este inadmisibila, întrucât, în materie de jurisdicție constituțională, principiul disponibilității, care este propriu procesului civil, nu își găsește aplicarea, soluționarea excepției de neconstituționalitate reprezentând o procedură de drept public.

De altfel, potrivit art. 25 din Regulamentul de organizare și funcționare a Curții Constituționale, adoptat prin

Hotărârea Plenului Curții Constituționale nr. 12 din 4 noiembrie 1997 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 308 din 12 noiembrie 1997, cu modificările ulterioare, "O dată legal sesizată, Curtea procedează la examinarea constituționalității, nefiind aplicabile dispozițiile referitoare la suspendarea, întreruperea sau stingerea procesului".

Fața de cele de mai sus, renunțarea autorului excepției de neconstituționalitate la soluționarea acesteia nu împiedica realizarea în continuare a controlului de constituționalitate.

2. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constata ca acțiunile posesorii - în complangere și în reintegrare - reglementate de art. 674-676 din Codul de procedură civilă sunt acele acțiuni în justiție prin care posesorul tinde sa restabileasca situația de fapt existenta anterior tulburării sau deposedarii, fără a se pune în discuție existenta dreptului de proprietate sau a unui alt drept real asupra bunului. Finalitatea acțiunilor posesorii este aceea de a asigura protecția unei situații de fapt preexistente, independent de sorgintea juridică a acesteia, titularii acestor acțiuni fiind astfel dispensați de obligația, deosebit de dificila, de a face dovada dreptului de proprietate ori a altui drept real, pentru a-și demonstra calitatea procesuala activa în promovarea unor asemenea acțiuni.

Ratiunea consacrării acțiunilor posesorii, ca și perenitatea lor, rezida în aceea ca, de regula, posesia, ca situație de fapt, da expresie dreptului de proprietate sau altui drept real, a căror prerogativa o constituie. Pentru ratiuni de ordin pragmatic, constând în asigurarea celeritatii soluționării litigiilor cu un atare obiect și evitarea situațiilor conflictuale prelungite, legiuitorul a înțeles ca, în aceasta materie, sa restrângă obiectul probatiunii exclusiv la existenta posesiei, ca stare de fapt.

Prin urmare, Curtea constata ca reglementarea acțiunilor posesorii nu contravine nici unuia dintre principiile constituționale invocate, la care, de altfel, autorul excepției se limitează doar să facă trimitere, fără a incerca să își argumenteze susținerea. Astfel, liberul acces la justiție presupune accesul la mijloacele procedurale prin care se înfăptuiește justiția, iar potrivit art. 125 alin. (3) din Constituție, "Competența și procedura de judecată sunt stabilite de lege". Pe cale de consecința, legiuitorul poate institui, în considerarea unor situații deosebite, reguli speciale de procedura, principiul liberului acces la justiție presupunand posibilitatea neingradita a celor interesați de a le utiliza, în formele și modalitățile instituite de lege.

Textul de lege criticat nu încalcă nici principiul egalității în drepturi a cetățenilor, întrucât el este aplicabil tuturor persoanelor aflate în aceeași situație, fără a crea discriminări sau inegalitati.

Fața de obiectul de reglementare al normei deduse controlului de constituționalitate, celelalte prevederi constituționale invocate nu au relevanta în susținerea excepției de neconstituționalitate, instituind principii general valabile.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 144 lit. c) și al art. 145 alin. (2) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 și al

art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicată,

CURTEA

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 674 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Societatea Comercială "PROFAL CDC GROUP" - S.R.L. în Dosarul nr. 521/2003 al Judecătoriei Timișoara.

Definitivă și obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 24 iunie 2003.