Decizia nr. 287/2003

Costica Bulai - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Constantin Doldur - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Șerban Viorel Stanoiu - judecător

Lucian Stangu - judecător

Ioan Vida - judecător

Florentina Balta - procuror

Doina Suliman - magistrat-asistent șef

Pe rol se afla soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 18 alin. (2) din Legea nr. 146/1997

privind taxele judiciare de timbru, cu modificările și completările ulterioare, excepție ridicată de Emilia Stejeran în Dosarul nr. 3.811/CA/2002 al Tribunalului Bihor - Secția comercială și de contencios administrativ.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public, având în vedere jurisprudenta în materie a Curții Constituționale, pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca devenită inadmisibila.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constata următoarele:

Prin Încheierea din 10 decembrie 2002, pronunțată în Dosarul nr. 3.811/CA/2002, Tribunalul Bihor - Secția comercială și de contencios administrativ a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 18 alin. (2) din Legea nr. 146/1997

privind taxele judiciare de timbru, cu modificările și completările ulterioare.

Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Emilia Stejeran cu ocazia soluționării unei acțiuni formulate în contradictoriu cu Direcția generală a finanțelor publice Oradea.

În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține ca dispozițiile

art. 18 alin. (2) din Legea nr. 146/1997

aduc atingere prevederilor constituționale ale art. 123 alin. (2) și ale art. 125 alin. (1), întrucât se creează posibilitatea ca hotărârea instanței prin care se stabilește taxa de timbru să fie cenzurata de un organ administrativ. Astfel, menționează faptul ca stabilirea taxei judiciare este un atribut legal al instanței de judecată, iar contestația asupra modului de fixare a taxei judiciare de timbru nu trebuie scoasa din competența instanțelor judecătorești.

Instanța de judecată apreciază ca excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, deoarece textul de lege criticat nu contravine dispozițiilor constituționale invocate.

Potrivit prevederilor

art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului și Guvernului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

Guvernul apreciază ca excepția de neconstituționalitate invocată este neîntemeiată. Referitor la obiectul excepției, se precizează ca, în ceea ce privește procedura de soluționare a contestațiilor împotriva modului de stabilire a taxelor judiciare de timbru, acestea se soluționează conform

Ordonanței de urgenta a Guvernului nr. 13/2001

privind soluționarea contestațiilor împotriva măsurilor dispuse prin actele de control sau de impunere întocmite de organele Ministerului Finanțelor Publice, ordonanța aprobată cu modificări prin

Legea nr. 506/2001 . Prin aceasta procedura administrativ-jurisdicțională nu se încalcă însă dispozițiile constituționale ale art. 123 alin. (2) și nici cele ale art. 125 alin. (1), asa cum nu se încalcă nici principiul constituțional al separației puterilor în stat, atâta timp cat decizia organului administrativ de jurisdicție poate fi atacată în fața unei instanțe judecătorești.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit în cauza de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile

Legii nr. 47/1992 , retine următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competența, potrivit dispozițiilor art. 144 lit. c) din Constituție și ale art. 1 alin. (1), ale

art. 2, 3, 12 și 23 din Legea nr. 47/1992 , republicată, să soluționeze excepția de neconstituționalitate ridicată.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile

art. 18 alin. (2) din Legea nr. 146/1997

privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 173 din 29 iulie 1997, modificată și completată ulterior.

Aceste dispoziții legale au următoarea redactare:

- Art. 18 alin. (2): "Împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru se poate face contestație potrivit dispozițiilor aplicabile în materie fiscală."

În susținerea neconstitutionalitatii acestui text de lege, autorul excepției invoca încălcarea următoarelor prevederi constituționale:

- Art. 123 alin. (2): "Judecătorii sunt independenți și se supun numai legii.";

- Art. 125 alin. (1): "Justiția se realizează prin Curtea Suprema de Justiție și prin celelalte instanțe judecătorești stabilite de lege."

Examinând excepția, Curtea constata ca dispozițiile legale criticate au mai fost supuse controlului de constituționalitate. Astfel, ulterior sesizării sale, Curtea Constituțională a statuat prin Decizia nr. 233 din 5 iunie 2003, până în prezent nepublicata în Monitorul Oficial al României, ca dispozițiile

art. 18 alin. (2) din Legea nr. 146/1997

sunt neconstituționale în măsura în care se referă și la taxele judiciare de timbru stabilite de instanțele judecătorești. În acest sens Curtea a constatat că nu se poate admite, fără încălcarea Legii fundamentale, ca modul de stabilire a taxei judiciare de timbru să fie cenzurat pe calea procedurii administrative prevăzute de

art. 18 alin. (2) din Legea nr. 146/1997 , cu trimitere la

Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 13/2001

privind soluționarea contestațiilor împotriva măsurilor dispuse prin actele de control sau de impunere întocmite de organele Ministerului Finanțelor Publice, aprobată cu modificări și completări prin

Legea nr. 506/2001 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 648 din 16 octombrie 2001. Cu acel prilej Curtea a mai reținut împrejurarea ca, prin Decizia nr. 127 din 27 martie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 275 din 18 aprilie 2003, a constatat neconstituționalitatea, în raport cu prevederile art. 125 alin. (3) din Constituție și cu principiul separației puterilor în stat, a dispozițiilor

art. 1 alin. (2) din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 13/2001 , în conformitate cu care se solutionau "și contestațiile împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru". Curtea a constatat ca ratiunile care au motivat decizia prin care s-a constatat neconstituționalitatea dispozițiilor

art. 1 alin. (2) din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 13/2001

subzistă și în cazul dispozițiilor

art. 18 alin. (2) din Legea nr. 146/1997

privind taxele judiciare de timbru.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) și al art. 145 alin. (2) din Constituție, al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 și al

art. 25 din Legea nr. 47/1992 , republicată,

CURTEA

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca devenită inadmisibila, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 18 alin. (2) din Legea nr. 146/1997

privind taxele judiciare de timbru, cu modificările și completările ulterioare, excepție ridicată de Emilia Stejeran în Dosarul nr. 3.811/CA/2002 al Tribunalului Bihor - Secția comercială și de contencios administrativ.

Definitivă și obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 3 iulie 2003.