Decizia nr. 358/2016

Augustin Zegrean
- președinte
Valer Dorneanu
- judecător
Mircea Ștefan Minea
- judecător
Daniel Marius Morar
- judecător
Mona-Maria Pivniceru
- judecător
Puskas Valentin Zoltan
- judecător
Simona-Maya Teodoroiu
- judecător
Tudorel Toader
- judecător
Claudia-Margareta Krupenschi - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.
1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 49 alin. (2) și ale
art. 51 alin. (1) din Legea nr. 115/2015
pentru alegerea autorităților administrației publice locale, pentru modificarea
Legii administrației publice locale nr. 215/2001 , precum și pentru modificarea și completarea
Legii nr. 393/2004
privind Statutul aleșilor locali, excepție ridicată de Dorian Nae în Dosarul nr. 1.063/201/2016 al Tribunalului Dolj - Secția I civilă și care constituie obiectul Dosarului nr. 703D/2016 al Curții Constituționale.
2. La apelul nominal răspunde autorul excepției, personal și prin avocații Silviu Costinel Balaci și Dorel Cosmin Marinescu, cu împuterniciri avocațiale depuse la dosar. Se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită.
3. Magistratul-asistent referă asupra faptului că dezbaterile inițiale au avut loc în ședința publică din 19 mai 2016, cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ștefania Sofronea, și au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, când Curtea, constatând că nu este întrunită majoritatea prevăzută la art. 6 teza a doua și
art. 51 alin. (1) teza a doua din Legea nr. 47/1992
privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, a dispus redeschiderea dezbaterilor și repunerea pe rol a cauzei pentru data de 24 mai 2016.
4. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentanților autorului excepției. Aceștia precizează, mai întâi, că renunță la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 51 alin. (1) teza întâi din Legea nr. 115/2015 . Cât privește excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 49 alin. (2) din aceeași lege, se învederează, în considerarea rolului Curții Constituționale de garant al supremației Constituției, că instituirea unui prag fix de reprezentativitate echivalează cu limitarea nerezonabilă a exercițiului drepturilor electorale fundamentale, respectiv dreptul de a alege și de a fi ales. Astfel, dând exemplul unei localități cu 102 cetățeni cu drept de vot, arată că procentul de cel puțin 1% prevăzut de textul legal criticat ar fi suficient și rezonabil pentru a demonstra reprezentativitatea candidatului la alegerile locale, însă aceeași condiție, raportată, concomitent, la un număr de minimum 100 de semnături în cazul comunelor, este excesivă și imposibil de realizat, deoarece echivalează, practic, cu 98,99% din totalul populației cu drept de vot din acea circumscripție electorală. În plus, atât evoluția demografică negativă specifică mediului rural, cât și transparența adeziunilor/semnăturilor pe lista cu susținători reprezintă aspecte practice, reale, ce fac ca îndeplinirea condiției examinate să fie cât mai dificil de realizat.
5. Având cuvântul, autorul excepției susține că, dat fiind riscul pe care o funcție publică electivă îl comportă sub aspectul săvârșirii infracțiunii de abuz în serviciu, este speriat și nu mai dorește să candideze.
6. Reprezentantul Ministerului Public solicită menținerea acelorași concluzii puse la termenul anterior, respectiv respingerea, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, pentru aceleași motive reținute de Curtea Constituțională prin
Decizia nr. 290 din 11 mai 2016 .
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
7. Prin Decizia civilă nr. 1.018 din 1 mai 2016, pronunțată în Dosarul nr. 1.063/201/2016, Tribunalul Dolj - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 49 alin. (2) și ale
art. 51 alin. (1) teza întâi în Legea nr. 115/2015
pentru alegerea autorităților administrației publice locale, pentru modificarea
Legii administrației publice locale nr. 215/2001 , precum și pentru modificarea și completarea
Legii nr. 393/2004
privind Statutul aleșilor locali, excepție ridicată de Dorian Nae într-o cauză având ca obiect soluționarea apelului formulat împotriva sentinței prin care a fost respinsă contestația sa împotriva unei hotărâri a Biroului Electoral de Circumscripție nr. 52 Ghidici, județul Dolj, de respingere a propunerii pentru candidatura la funcția de primar și la cea de consilier local, la propunerea Partidului Mișcarea Populară.
8. În motivarea excepției de neconstituționalitate, dispozițiile
art. 49 alin. (2) din Legea nr. 115/2015
sunt criticate sub aspectul numărului minim de 100 de semnături de susținere, necesar a fi prezentate odată cu depunerea candidaturii la funcția de primar. În esență, autorul excepției apreciază că procentul de minimum 1% din numărul total al alegătorilor cu drept de vot dintr-o circumscripție este suficient pentru reflectarea reprezentativității respectivului candidat, însă consideră că înscrierea unui număr fix de cel puțin 100 de semnături în cazul comunelor mici are un caracter excesiv, deoarece acesta poate fi cu mult mai mare decât procentul de minimum 1% (de exemplu, comuna Ghindici are aproximativ 2408 locuitori, mai puțini având drept de vot, deci 1% înseamnă cel mult 25). Prin urmare, textul de lege criticat limitează dreptul de a participa la procesul electoral.
9. În privința
art. 51 alin. (1) teza întâi din Legea nr. 115/2015 , care prevede obligativitatea menționării pe listele de semnături a seriei și numărului actului de identitate al fiecărui susținător, autorul excepției arată că încalcă dreptul la protecția datelor cu caracter personal, deoarece candidații nu sunt autorizați să prelucreze date cu caracter personal, conform
Legii nr. 677/2001
pentru protecția persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date. De asemenea, este afectat dreptul de a participa la alegeri în ipoteza în care un susținător dorește să fie înscris pe o listă de susținere, dar dacă nu are sau nu prezintă actul de identitate, susținerea sa este refuzată, deși legea prevede și alte elemente suficiente de identificare a persoanei, cum ar fi numele, prenumele, data nașterii, adresa și semnătura.
10. Tribunalul Dolj - Secția I civilă, contrar prevederilor
art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 , nu și-a exprimat opinia cu privire la excepția de neconstituționalitate.
11. Potrivit prevederilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
12. Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În esență, se susține că instituirea, prin
art. 49 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 , a obligativității unui anumit prag de susținători nu încalcă principiul constituțional al egalității în fața legii și a autorităților publice, dreptul de vot și dreptul de a fi ales, având în vedere că prin activitatea lor partidele politice promovează valorile și interesele naționale. Cât privește critica de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 51 alin. (1) teza întâi din lege, prin raportare la art. 26 din Constituție, se arată că semnătura pe lista de susținere are o dublă semnificație: confirmarea voinței de a susține un candidat la o funcție publică electivă, pe de o parte, și acceptarea înscrierii pe listă a datelor personale, pe de altă parte. Obligația de întocmire a acestor liste cu semnături incumbă respectivului candidat electoral, care trebuie să se asigure, prin propriile mijloace, de buna-credință a persoanei/persoanelor desemnate să întocmească aceste liste și de respectarea, în consecință, a păstrării confidențialității asupra conținutului datelor colectate. Prin urmare, modalitatea în care persoana desemnată în acest scop înțelege să își îndeplinească sarcina primită din partea organului executiv al partidului politic în curs de înregistrare nu poate reprezenta o problemă de neconstituționalitate, în sine, a dispozițiilor legale criticate.
13. Avocatul Poporului apreciază, în esență, că dispozițiile
art. 49 alin. (2) din Legea nr. 115/2015
instituie un prag de reprezentativitate rezonabil de minimum 1%, ușor de atins în practică și care nu este de natură să lipsească de conținut dreptul de vot și de a fi ales. În legătură cu drepturile electorale fundamentale, respectiv dreptul de vot și dreptul de a fi ales, se susține, așa cum a reținut și Curtea Constituțională prin
Decizia nr. 1.013 din 27 noiembrie 2012
și
Decizia nr. 503 din 20 aprilie 2010 , că legiuitorul are competența exclusivă ca, subordonându-se principiilor statuate în art. 16 alin. (3), art. 37 și art. 40 din Constituție, să stabilească modalitățile și condițiile de funcționare a sistemului electoral. Așadar, atât în accepțiunea Curții Constituționale (a se vedea
Decizia nr. 226 din 3 iulie 2001 ), cât și a Curții Europene a Drepturilor Omului [hotărârile din 2 martie 1987 și 22 mai 2012, pronunțate în cauzele Mathieu-Mohin and Clerfayt împotriva Belgiei, paragraful 52 și, respectiv, Scoppola împotriva Italiei (nr. 3), paragrafele 83 și 84], dreptul de a fi ales implică posibilitatea existenței unor condiționări în exercițiul acestuia, iar statele au o marjă largă de apreciere a sistemului electoral și a condițiilor de aplicare a acestuia. Totodată, potrivit Recomandărilor Comisiei de la Veneția, cuprinse în Codul bunelor practici în materie electorală - Linii directoare și raport explicativ, adoptat de Comisia Europeană pentru Democrație prin Drept în cadrul celei de-a 52-a sesiuni plenare (Veneția, 18-19 octombrie 2002), "obligația de a colecta un anumit număr de semnături pentru propunerea unei candidaturi este, în principiu, compatibilă cu sufragiul universal".
14. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând actul de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile autorului excepției, concluziile procurorului și dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
15. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
16. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie, potrivit încheierii de sesizare, dispozițiile art. 49 alin. (2) și ale
art. 51 din Legea nr. 115/2015
pentru alegerea autorităților administrației publice locale, pentru modificarea
Legii administrației publice locale nr. 215/2001 , precum și pentru modificarea și completarea
Legii nr. 393/2004
privind Statutul aleșilor locali, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 349 din 20 mai 2015. În privința art. 51 din lege, Curtea, analizând motivarea autorului excepției, reține că aceasta vizează doar alin. (1) teza întâi a articolului menționat, prin urmare doar asupra acestor norme juridice urmează a se pronunța. Textele de lege criticate au următorul cuprins:
- Art. 49 alin. (2): "Pentru fiecare candidat la funcția de primar și listă de candidați pentru consiliul local și pentru consiliul județean, partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale și organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale trebuie să prezinte o listă de susținători, care trebuie să cuprindă minimum 1% din numărul total al alegătorilor înscriși în Registrul electoral și în listele electorale complementare din circumscripția pentru care candidează, dar nu mai puțin de 100 în cazul comunelor, de 500 în cazul localităților urbane de rangul II și III și de 1.000 în cazul județelor, municipiului București, sectoarelor municipiului București și localităților urbane de rangul I.";
- Art. 51 alin. (1) teza întâi: "(1) Lista susținătorilor trebuie să cuprindă data alegerilor, numele și prenumele candidatului, funcția pentru care candidează, numele și prenumele susținătorului, cetățenia, data nașterii, adresa, denumirea, seria și numărul actului de identitate, semnătura acestuia, precum și numele și prenumele persoanei care a întocmit-o (...)."
17. În susținerea excepției se invocă prevederile constituționale ale art. 16 alin. (4) cu privire la dreptul cetățenilor Uniunii Europene de a alege și de a fi aleși în autoritățile administrației publice locale, în condițiile legii organice, art. 26 - Viața intimă, familială și privată și ale art. 37 - Dreptul de a fi ales.
18. Examinând excepția de neconstituționalitate invocată, Curtea va analiza, în prealabil, cererea de renunțare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 51 alin. (1) teza întâi din Legea nr. 115/2015 , formulată de reprezentantul autorului excepției în ședință publică.
19. Cu privire la această cerere, Curtea constată că, potrivit jurisprudenței sale, renunțarea la judecată, chiar și cu privire numai la anumite aspecte ale excepției de neconstituționalitate invocate în fața instanței de judecată, nu este compatibilă cu procedura din fața Curții Constituționale, având în vedere dispozițiile
art. 55 din Legea nr. 47/1992 . Litigiul constituțional se circumscrie limitelor actului de sesizare al instanței de judecată, care implicit ia în considerare excepția de neconstituționalitate, astfel cum aceasta a fost motivată în fața sa. În acest sens sunt, cu titlu de exemplu,
Decizia nr. 1.120 din 23 septembrie 2010 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 747 din 9 noiembrie 2010, și
Decizia nr. 1.193 din 30 septembrie 2010 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 753 din 11 noiembrie 2010. Prin urmare, Curtea va respinge, ca inadmisibilă, cererea de renunțare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 51 alin. (1) teza întâi din Legea nr. 115/2015 .
20. Aceleași considerente sunt valabile și în privința excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 49 alin. (2) din legea examinată, sub aspectul cererii de renunțare exprimată, indirect, de autorul excepției în ședința publică, în sensul că nu mai dorește să candideze.
21. Analizând excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 49 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 , Curtea constată că acestea au constituit recent obiect al controlului de constituționalitate, exercitat prin raportare la critici de neconstituționalitate asemănătoare.
22. Astfel, prin deciziile nr. 286*), nr. 289**) și nr. 290 din 11 mai 2016, încă nepublicate la data pronunțării acestei decizii, Curtea a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 49 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 , constatând, în esență, că reglementarea condiției de reprezentativitate raportată la un procent de cel puțin 1% din numărul total al alegătorilor arondați unei circumscripții, dar nu mai puțin de 100 de semnături de susținere, în cazul comunelor, nu contravine dreptului de a fi ales, invocat și în prezenta cauză.
a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 451 din 16 iunie 2016.
**)
Decizia Curții Constituționale nr. 289 din 11 mai 2016
a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 494 din 1 iulie 2016.
──────────
23. Prin
Decizia nr. 286 din 11 mai 2016 , Curtea a reținut că procentul de 1% reglementat de textul de lege criticat corespunde celui indicat de recomandările cuprinse în Codul bunelor practici în materie electorală - Linii directoare și raport explicativ adoptate de Comisia Europeană pentru Democrație prin Drept în cadrul celei de-a 52-a Sesiuni Plenare (Veneția, 18-19 octombrie 2002), care, la pct. 8 din Raportul explicativ, prevăd că "Pentru a evita orice manipulări de acest gen, legea trebuie să stabilească un număr maxim de semnături care nu trebuie să depășească pragul de 1% din alegători". Faptul că procentul stabilit de legea română se află la limita superioară a pragului reținut mai sus (minimum 1% din alegători), precum și instituirea unei condiții subsidiare referitoare la numărul minim de susținători (nu mai puțin de 100 în cazul comunelor, de 500 în cazul localităților urbane de rangul II și III și de 1.000 în cazul județelor, municipiului București, sectoarelor municipiului București și localităților urbane de rangul I) țin de marja de apreciere a legiuitorului, și vizează asigurarea unei minime reprezentativități a candidaților la funcțiile elective (paragrafele 103 și 104 din decizia precitată).
24. Față de critica referitoare la situația comunelor, unde este necesar un număr de minimum 100 de semnături, apreciat de autorul excepției ca fiind excesiv, Curtea, prin aceeași decizie, a observat că, potrivit prevederilor
Legii nr. 351/2001
privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a IV-a Rețeaua de localități, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 408 din 24 iulie 2001, cu modificările și completările ulterioare, între condițiile necesare pentru înființarea unei comune (anexa nr. IV: Localități rurale pct. 4) se află și numărul de locuitori, care trebuie să fie de minimum 1.500. Curtea a admis că, raportat la acești indicatori minimali, prin aplicarea condiției legale potrivit căreia listele de susținători trebuie să cuprindă "nu mai puțin de 100 în cazul comunelor, de 500 în cazul localităților urbane de rangul II și III", se impune candidaților să prezinte liste de susținători reprezentând mai mult de 1% din numărul de locuitori, dar totuși nu a putut reține că în acest mod este golit de conținut dreptul de a fi ales, în sensul unei imposibilități de îndeplinire a condiției stabilite de lege. Din configurarea acesteia transpare voința legiuitorului de a nu conferi listelor de susținători un caracter pur formal. Astfel, în condițiile aplicării procentului de 1% din numărul alegătorilor și în cazul comunităților mici, listele de susținători ar putea deveni doar o formă fără fond, având ca efect înscrierea în competiția electorală a unor candidați cu o reprezentativitate nesemnificativă. De altfel, cu privire la problema proporționalității măsurilor utilizate de legiuitor în privința limitării dreptului de a fi ales, în jurisprudența europeană s-a reținut că, chiar un sistem ce fixează un prag relativ ridicat, spre exemplu, privitor la numărul de semnături necesare pentru prezentarea unei candidaturi sau ca o listă electorală să obțină un număr de voturi pe ansamblul teritoriului național pentru a putea avea reprezentare în Parlament nu au fost considerate că depășesc marja de apreciere recunoscută statelor în materie (Decizia de inadmisibilitate din 15 aprilie 1996, pronunțată de Comisia Europeană a Drepturilor Omului în Cauza Magnago și Sudtiroler Volkspartei împotriva Italiei) (a se vedea paragraful 105 din
Decizia nr. 286 din 11 mai 2016 ).
25. Curtea constată că cele mai sus reținute prin
Decizia nr. 286 din 11 mai 2016 , cu privire la caracterul excesiv al condiției numerice stabilite de
art. 49 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 , își mențin valabilitatea și în această cauză.
26. În plus, Curtea reține că nici dispozițiile art. 16 alin. (4) din Constituție, invocate în motivarea prezentei excepții, nu sunt încălcate, de vreme ce chiar normele fundamentale invocate fac în mod expres trimitere la legea organică, sub aspectul respectării de către cetățenii Uniunii Europene a cerințelor reglementate pentru exercitarea dreptului de a alege și de a fi ales în autoritățile administrației publice locale.
27. Cât privește dispozițiile
art. 51 alin. (1) teza a doua din Legea nr. 115/2015 , criticate din perspectiva afectării dreptului la viață intimă, familială și de familie, protejat de
art. 26 din Constituție, Curtea constată că, prin Decizia nr. 75 din 26 februarie 2015 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 265 din 21 aprilie 2015, a analizat aceeași problematică a înscrierii datelor cu caracter personal pe listele de susținători necesar a fi depuse la instanța judecătorească pentru înregistrarea unui partid politic. Curtea a reținut cu acel prilej că operațiunea de colectare a datelor cu caracter personal ale semnatarilor listei de susținere se face de către una sau mai multe persoane special desemnate în acest scop prin actul constitutiv al partidului politic în curs de înregistrare și care are/au calitatea de membru/membri al/ai acestuia, veridicitatea acestor date fiind asumată prin semnătura benevolă a membrului fondator și confirmată prin declarația pe propria răspundere a celui/celor care le colectează. Obligația de întocmire a acestor liste cu semnături incumbă respectivului partid politic, care trebuie să se preocupe de aducerea sa la îndeplinire și să se asigure, totodată, prin propriile mijloace, de buna-credință a persoanei/persoanelor desemnate și de respectarea, în consecință, a păstrării confidențialității asupra conținutului datelor colectate. Prin urmare, modalitatea în care persoana desemnată în acest scop înțelege să își îndeplinească sarcina primită din partea organului executiv al partidului politic în curs de înregistrare nu poate reprezenta o problemă de neconstituționalitate în sine a dispozițiilor
art. 19 alin. (1) din Legea partidelor politice nr. 14/2003 .
28. Revenind în planul
Legii nr. 115/2015 , Curtea Constituțională observă dispozițiile art. 47 alin. (1), potrivit cărora "(1) Propunerile de candidați se fac în scris, în două exemplare originale și două copii, de către partidele politice, (...), iar în cazul candidaților independenți, pe baza listei susținătorilor.", ale art. 51 alin. (2), conform cărora "(2) Lista susținătorilor constituie un act public, cu toate consecințele prevăzute de lege"., și ale art. 51 alin. (5), potrivit cărora "Lista de susținători se depune într-un exemplar original și o copie, la biroul electoral al circumscripției electorale unde se depun propunerile de candidați." Biroul electoral de circumscripție, potrivit art. 52 alin. (1), "examinează respectarea condițiilor legale pentru ca o persoană să poată candida, respectarea condițiilor de fond și de formă ale listelor de candidați, precum și ale listei susținătorilor. Candidaturile care îndeplinesc condițiile legale sunt înregistrate. Candidaturile care nu îndeplinesc condițiile legale de fond și de formă se resping de către biroul electoral de circumscripție."
29. Prin coroborarea celor mai sus arătate, Curtea reține că lista de susținători reflectă reprezentativitatea candidatului la o funcție publică electivă, iar reprezentativitatea îl legitimează pe acesta să candideze la respectiva funcție. De aceea această listă are caracter public, iar datele înscrise sunt prezumate a fi veridice, având în vedere că, potrivit art. 51 alin. (1) teza finală din legea criticată, "Persoana care a întocmit lista este obligată ca, împreună cu aceasta, să depună o declarație pe propria răspundere prin care să ateste veridicitatea semnăturii susținătorilor." Înscrierea datelor cu caracter personal pe listele de susținători are ca scop identificarea cu certitudine a persoanei, astfel că doar numele, adresa, semnătura acesteia nu sunt elemente suficiente, așa cum apreciază autorul excepției. Așadar, datorită importanței listei de susținători în inițierea procesului electoral de către candidatul la o funcție publică electivă, și operațiunea de identificare fără echivoc a persoanei susținătoare are un rol determinant în acceptarea candidaturii.
30. Chiar dacă, în cazul refuzului susținătorului de a-și înscrie datele privind seria și numărul actului de identitate, se declanșează un aparent conflict de drepturi, respectiv între dreptul persoanei în cauză de a-și proteja datele personale, pe de o parte, și dreptul de a fi ales (al candidatului), pe de altă parte, Curtea observă că, în realitate, cele două nu sunt ireconciliante. Astfel, dreptul la viață intimă, familială și privată poate suporta, în condiții speciale, determinate de lege, anumite condiționări sau limitări, justificate de necesitatea apărării sau exercitării altui drept, deopotrivă fundamental. Totodată, susținătorul, prin actul benevol al adeziunii sale, își asumă implicit înscrierea, deopotrivă, a datelor personale cerute de lege, în scopul garantării credibilității și integrității candidaturii pe care o susține. Susținerea politică a unei persoane nu este, de altfel, o obligație, ci este un act voluntar, făcut din proprie convingere, ceea ce presupune și înscrierea unor elemente necesare unei eventuale identificări. Așa fiind, Curtea conchide că o astfel de cerință nu are caracter nejustificat și nici excesiv, de natură a afecta dreptul la viață privată, corelativ cu dreptul de a fi ales.
31. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu majoritate de voturi în privința excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 49 alin. (2) din Legea nr. 115/2015
și cu unanimitate de voturi în privința excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 51 alin. (1) teza întâi din aceeași lege,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Dorian Nae în Dosarul nr. 1.063/201/2016 al Tribunalului Dolj - Secția I civilă și constată că prevederile art. 49 alin. (2) și ale
art. 51 alin. (1) teza întâi din Legea nr. 115/2015
pentru alegerea autorităților administrației publice locale, pentru modificarea
Legii administrației publice locale nr. 215/2001 , precum și pentru modificarea și completarea
Legii nr. 393/2004
privind Statutul aleșilor locali sunt constituționale în raport cu criticile formulate.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Tribunalului Dolj - Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 24 mai 2016.

──────────
*)
Decizia Curții Constituționale nr. 286 din 11 mai 2016