Regulamentul din 9 august 2016

Consiliile de onoare se constituie la nivelul unităților militare în care efectivul este de minimum 15 cadre militare, precum și la nivelul aparatului central al Ministerului Afacerilor Interne.

Consiliile de onoare prevăzute la alin. (1) se constituie separat, unul pentru corpul ofițerilor și unul pentru corpul maiștrilor militari și subofițerilor.

În situația în care efectivul existent în unitatea militară nu permite constituirea de consilii separate pentru ofițeri și pentru maiștri militari și subofițeri, se constituie un singur consiliu de onoare.

În situația prevăzută la alin. (3), atunci când consiliul de onoare analizează abaterile săvârșite de maiștri militari sau subofițeri, în compunerea acestuia intră un maistru militar sau subofițer.

La nivelul aparatului central al Ministerului Afacerilor Interne consiliul de onoare se constituie pentru fiecare caz în parte.

Cadrele militare sunt trimise în fața consiliului de onoare constituit la nivelul unităților din care fac parte.

Prin excepție de la alin. (1), cadrele militare sunt trimise în fața consiliului de onoare constituit la nivelul eșalonului superior când:

a) efectivul existent nu permite constituirea consiliului de onoare la nivelul unităților din care fac parte;

b) membrii consiliului de onoare constituit la nivelul unităților din care fac parte nu au gradul cel puțin egal cu al acestora;

c) îndeplinesc funcția de inspector general/comandant/șef de unitate/adjuncți ai acestora.

Cadrele militare detașate la alte unități din Ministerul Afacerilor Interne sunt trimise în fața consiliilor de onoare constituite la nivelul unităților din care fac parte, la propunerea comandanților/șefilor unităților unde sunt detașate.

Cadrele militare numite în statul "M" cu posturi civile din structurile de specialitate ale Administrației prezidențiale, Senat, Guvern, ministere și alte organe centrale de specialitate care se încadrează cu specialiști militari și funcționari publici cu statut special detașați de la Ministerul Afacerilor Interne, denumit în continuare statul "M", ori în statul "S" - Statul de organizare al posturilor pentru încadrarea personalului din aparatul central al Ministerului Afacerilor Interne care desfășoară misiuni în străinătate, denumit în continuare statul "S" al Ministerului Afacerilor Interne, care constituie anexe la Statul de organizare al Direcției generale management resurse umane, sunt trimise în fața consiliilor de onoare constituite la nivelul aparatului central al Ministerului Afacerilor Interne.

Cadrele militare numite în statul "S" al inspectoratelor generale sunt trimise în fața consiliilor de onoare constituite la nivelul acestora.

Cadrele militare care urmează cursuri sau susțin examene de carieră în instituțiile de formare ale Ministerului Afacerilor Interne sunt trimise în fața consiliilor de onoare constituite la nivelul unităților din care fac parte, la propunerea comandanților/șefilor instituțiilor de formare ale Ministerului Afacerilor Interne în care urmează cursuri sau susțin examene de carieră.

Membrii consiliilor de onoare se aleg pentru o perioadă de 3 ani, de regulă în luna ianuarie.

Prin excepție de la prevederile alin. (1) în instituțiile militare de învățământ membrii consiliilor de onoare se aleg în prima lună a anului de învățământ.

Cadrele militare propuse pentru a fi alese în consiliile de onoare trebuie să fie apreciate pentru integritatea morală, competență profesională și credibilitate.

Nu pot fi propuse pentru a fi alese în consiliile de onoare cadrele militare aflate în următoarele situații:

a) îndeplinesc funcția de comandant/șef al unității sau sunt înlocuitori legali ai acestuia;

b) ocupă funcția de consilier juridic sau îndeplinesc atribuții de consilier juridic în/pentru unitatea la nivelul căreia se constituie consiliul de onoare;

c) ocupă funcția de ofițer psiholog sau îndeplinesc atribuții de asistență psihologică în/pentru unitatea la nivelul căreia se constituie consiliul de onoare;

d) se află sub efectul unei sancțiuni disciplinare;

e) se află în curs de cercetare prealabilă ori în analiza consiliului de judecată/onoare;

f) împotriva acestora a fost dispusă începerea urmării penale, se află în faza de judecată sau au fost condamnați prin hotărâre judecătorească la pedeapsa închisorii cu suspendarea executării pedepsei ori la pedeapsa amenzii penale pentru infracțiuni săvârșite din culpă ori față de acestea s-a dispus renunțarea la aplicarea pedepsei ori amânarea aplicării pedepsei printr-o hotărâre judecătorească rămasă definitivă.

Membrii consiliilor de onoare se aleg în adunări ale cadrelor militare, la care participă și comandantul/șeful unității.

La adunările în care se aleg membrii consiliilor de onoare ale ofițerilor participă numai ofițerii, iar la cele în care se aleg consiliile de onoare ale maiștrilor militari și subofițerilor participă cadrele militare cu astfel de grade, precum și un număr de ofițeri, ca invitați, stabiliți de comandantul/șeful unității.

Adunările sunt valabile numai dacă la acestea iau parte cel puțin jumătate plus unu din numărul cadrelor militare pentru care se alege consiliul de onoare.

Adunările cadrelor militare pentru alegerea membrilor consiliilor de onoare se desfășoară astfel:

a) comandantul/șeful unității deschide adunarea și comunică scopul pentru care a fost convocată; se alege apoi, prin vot deschis, un prezidiu format din 3-5 membri, propuși dintre participanți, care să conducă lucrările adunării. Unul din membrii acestuia va redacta și procesul-verbal. Comandantul/Șeful unității nu poate fi ales în prezidiu;

b) participanții la adunare fac propuneri de candidați pentru membrii titulari și, separat, pentru membrii supleanți; candidaturile propuse se supun, pe rând, discuției adunării. În cazul când sunt obiecții asupra unei propuneri, participanții hotărăsc prin vot deschis, cu majoritate simplă, dacă cel propus se trece sau nu pe lista de candidați;

c) se alege, prin vot deschis, o comisie pentru numărarea voturilor, formată din 3-5 membri dintre participanții care nu figurează pe lista de candidați, din care unul este ales președinte;

d) se trece la alegerea, prin vot secret, a membrilor titulari și supleanți ai consiliului de onoare. Pentru a fi declarat ales, candidatul propus trebuie să întrunească majoritatea simplă a voturilor exprimate;

e) rezultatul alegerilor se consemnează într-un proces-verbal care este citit, în fața adunării, de către președintele comisiei de numărare a voturilor. Componența consiliilor de onoare se consemnează în ordinul de zi pe unitate.

Președintele consiliului de onoare este, de drept, cel mai mare în grad, la grad egal, cel mai mare în funcție, iar la funcții egale, cel mai vechi în funcție dintre membrii titulari ai consiliului.

Pe locurile de membri titulari, devenite vacante, președintele consiliului de onoare numește membrii supleanți, iar în locul acestora sunt aleși alți membri.

Membrii consiliilor de onoare care comit fapte incompatibile cu calitatea pe care o au sunt înlocuiți astfel:

a) cu membri supleanți, în cazul membrilor titulari;

b) cu alte cadre militare, în cazul membrilor supleanți.

În situațiile prevăzute la alin. (2) lit. b), membrii supleanți ai consiliilor de onoare sunt aleși în condițiile art. 6 în termen de cel mult 15 zile lucrătoare de la apariția situației.

În situația în care membri titulari ai consiliilor de onoare nu pot fi înlocuiți în condițiile alin. (2) lit. a), prevederile alin. (3) se aplică în mod corespunzător.

Membrii consiliilor de onoare constituite la nivelul aparatului central al Ministerului Afacerilor Interne sunt numiți prin ordin al ministrului afacerilor interne, la propunerea secretarului de stat/secretarului general care coordonează activitatea structurii din care face parte cadrul militar trimis în fața consiliului de onoare.

Dispozițiile art. 3, 5, art. 6 alin. (5) și art. 7 se aplică în mod corespunzător.

Comandantul/Șeful unității care, pe orice cale, a luat cunoștință de săvârșirea uneia sau mai multor fapte care pot constitui abateri disciplinare sau care a primit un raport scris de cadrele militare care se consideră lezate în onoarea și demnitatea lor emite un ordin/o dispoziție prin care desemnează un ofițer pentru cercetarea prealabilă, denumit în continuare ofițer desemnat.

În ordinul/dispoziția prevăzut(ă) la alin. (1) se nominalizează și cadrul militar cercetat, precum și, după caz, un ofițer care să ajute la efectuarea cercetării.

Ordinul/Dispoziția prevăzut(ă) la alin. (1) se aduce la cunoștința ofițerului desemnat și a celui care ajută la efectuarea cercetării, pe bază de semnătură, prin grija structurii de resurse umane, iar cadrului militar cercetat, prin grija ofițerului desemnat.

Ofițerii desemnați, de regulă, se nominalizează dintre ofițerii cu studii juridice și sunt cel puțin egali în grad sau în funcție cu cadrul militar cercetat.

Ofițerii desemnați nu pot fi din rândul cadrelor militare care:

a) au calitatea de șef nemijlocit sau subordonat al cadrului militar cercetat;

b) ocupă funcția de consilier juridic sau îndeplinesc atribuții de consilier juridic în/pentru unitatea în care își desfășoară activitatea cadrul militar cercetat;

c) ocupă funcția de ofițer psiholog sau îndeplinesc atribuții de asistență psihologică în/pentru unitatea în care își desfășoară activitatea cadrul militar cercetat;

d) au calitatea de soț, rudă sau afin, până la gradul al patrulea inclusiv, cu cadrul militar cercetat ori se află într-o altă situație de conflict de interese prevăzută de lege;

e) se află în curs de cercetare prealabilă ori în analiza consiliului de judecată/onoare;

f) sunt sub efectul unei sancțiuni disciplinare;

g) împotriva acestora a fost dispusă începerea urmării penale, se află în faza de judecată sau au fost condamnați prin hotărâre judecătorească la pedeapsa închisorii cu suspendarea executării pedepsei ori la pedeapsa amenzii penale pentru infracțiuni săvârșite din culpă ori față de acestea s-a dispus renunțarea la aplicarea pedepsei ori amânarea aplicării pedepsei printr-o hotărâre judecătorească rămasă definitivă;

h) au făcut sesizări împotriva celui cercetat;

i) sunt parte (ei sau rudele lor până la gradul al patrulea inclusiv) într-un proces contra celui cercetat;

j) sunt membri titulari sau supleanți ai consiliului de onoare.

Dispozițiile alin. (5) se aplică și cu privire la desemnarea ofițerului nominalizat să ajute la efectuarea cercetării prealabile.

Ofițerul desemnat efectuează cercetarea și întocmește dosarul cauzei, pe care îl prezintă comandantului/ șefului unității militare, în termen de cel mult 10 zile lucrătoare de la data numirii prin ordin/dispoziție.

Pentru motive temeinice, termenul poate fi prelungit cu cel mult 5 zile lucrătoare la solicitarea ofițerului desemnat, cu aprobarea comandantului/șefului care a emis ordinul/dispoziția.

În situația în care pe parcursul cercetării cadrul militar cercetat absentează în mod justificat - misiune, spitalizare, concediu, permisie ori în situații de forță majoră -, ofițerul desemnat încheie un proces-verbal, care se introduce în dosarul cauzei, termenul prevăzut la alin. (1) fiind suspendat până la data încetării situației.

În vederea întocmirii dosarului cauzei, ofițerul desemnat poate solicita, în scris, copii ale acelor acte care pot constitui probe pentru aflarea adevărului cu privire la existența sau inexistența abaterii disciplinare, gravitatea și condițiile care au cauzat sau au favorizat săvârșirea acesteia.

Pe timpul cercetării, cu respectarea prevederilor legale, se pot desfășura următoarele activități: verificarea unor înscrisuri, inclusiv privind activitatea desfășurată anterior de cadrul militar cercetat; constatarea, la fața locului, a unor situații de fapt; inventarieri, audierea altor persoane, controale financiar-contabile, ridicări de înscrisuri, precum și alte activități necesare lămuririi cauzei.

Ofițerul desemnat are obligația de a asculta punctul de vedere al cadrului militar cercetat.

Cadrele militare cercetate, precum și persoanele audiate au obligația de a da note explicative.

Dosarul cauzei trebuie să cuprindă:

a) opis privind documentele existente în dosarul cauzei;

b) materialul de sesizare a faptei care face obiectul cercetării sau, după caz, cererea formulată în scris de cadrele militare care se consideră lezate în onoarea și demnitatea lor;

c) copia ordinului/dispoziției de numire a ofițerului desemnat;

d) referatul întocmit de ofițerul desemnat;

e) nota explicativă a cadrului militar cercetat sau, după caz, procesul-verbal întocmit de ofițerul desemnat, prin care se menționează refuzul întocmirii notei;

f) note explicative ale persoanelor audiate;

g) actele întocmite/administrate pe parcursul cercetării;

h) dovada de luare la cunoștință de către cadrul militar cercetat a conținutului ordinului/dispoziției prevăzut(e) la art. 9 alin. (1) sau, după caz, procesul-verbal întocmit de ofițerul desemnat, prin care se menționează refuzul luării la cunoștință.

Documentele din dosarul cauzei trebuie să fie, în mod obligatoriu, datate și semnate.

Dosarul cauzei, constituit potrivit alin. (1), se înregistrează la structura de secretariat.

Dacă în cadrul desfășurării cercetării sunt identificate și alte abateri disciplinare, săvârșite de același cadru militar sau de alte cadre militare din cadrul unității, comandantul/șeful unității care a dispus efectuarea cercetării poate dispune, prin ordin/dispoziție, extinderea cercetării acestora.

În situația în care sunt identificate și cadre militare din afara unității, ofițerul desemnat aduce la cunoștința comandantului/șefului unității această situație, care este obligat să îi sesizeze în scris pe comandanții/șefii unităților din care fac parte cadrele militare respective, în vederea dispunerii măsurilor legale, potrivit competențelor.

După efectuarea cercetării, dosarul cauzei se prezintă comandantului/șefului unității care a dispus-o sau înlocuitorului legal al acestuia, cel târziu în ziua următoare, care poate lua una dintre următoarele măsuri:

a) clasarea dosarului, în cazul inexistenței faptei, constatării nevinovăției cadrului militar cercetat, prescrierii faptei sau în situația trecerii în rezervă a cadrului militar cercetat;

b) restituirea motivată a dosarului pentru completarea cercetării, cu indicarea elementelor concrete suplimentare, necesare lămuririi cauzei;

c) aplicarea avertismentului sau mustrării scrise;

d) trimiterea cadrului militar cercetat în fața consiliului de onoare.

În situația dispunerii măsurilor prevăzute la alin. (1) lit. a) și c), dosarul cauzei va fi introdus în dosarul personal al cadrului militar cercetat.

În situația dispunerii măsurii prevăzute la alin. (1) lit. d), comandantul/șeful unității emite ordinul/dispoziția de trimitere în fața consiliului de onoare, în termen de cel mult 3 zile lucrătoare.

Ordinul/Dispoziția de trimitere în fața consiliului de onoare se transmite, în termen de cel mult două zile lucrătoare de la emitere, prin grija structurii de resurse umane:

a) președintelui și membrilor consiliului de onoare constituit la nivelul unității, împreună cu dosarul cauzei sau, după caz, ministrului afacerilor interne în vederea constituirii consiliului de onoare/comandantului/șefului eșalonului superior pentru sesizarea consiliului de onoare constituit la nivelul acestuia;

b) comandantului/șefului unității din care face parte cadrul militar trimis în fața consiliului de onoare sau celui la care se află detașat sau pus la dispoziție, după caz;

c) ofițerului desemnat;

d) cadrului militar trimis în fața consiliului de onoare, pe bază de semnătură. În situația în care cadrul militar refuză să semneze de luare la cunoștință și de primire a ordinului/dispoziției de trimitere în fața consiliului de onoare se încheie un proces-verbal, care se introduce în dosarul cauzei.

În situația în care cadrul militar trimis în fața consiliului de onoare absentează în mod justificat - misiune, spitalizare, concediu, permisie ori în situații de forță majoră - se încheie un proces-verbal, care se introduce în dosarul cauzei, termenul de comunicare către acesta, prevăzut la alin. (4), urmând să curgă de la data încetării acestei situații.

Consiliul de onoare își desfășoară activitatea de la momentul comunicării președintelui acestuia a ordinului/dispoziției de trimitere a cadrului militar în fața consiliului de onoare.

Cauza se analizează de către membrii titulari ai consiliului de onoare.

Membrii consiliului de onoare au obligația să se abțină de la desfășurarea activităților în cadrul consiliului pentru un anumit caz, dacă se află în următoarele situații:

a) au făcut sesizări împotriva celui trimis în fața consiliului;

b) au calitatea de șef nemijlocit sau subordonat al cadrului militar cercetat;

c) sunt rude sau afini până la gradul al patrulea inclusiv cu cel trimis în fața consiliului;

d) sunt creditori sau debitori ai celui trimis în fața consiliului;

e) sunt parte (ei sau rudele lor până la gradul al patrulea inclusiv) într-un proces contra celui trimis în fața consiliului;

f) urmează să se prezinte ca martori în ședința de judecată.

Cadrul militar chemat în fața consiliului de onoare are dreptul să ceară recuzarea membrilor din compunerea consiliului pentru situațiile prevăzute la alin. (1).

Cererea de recuzare sau declarația de abținere se face în scris, în termen de 24 de ore de la luarea la cunoștință a ordinului/dispoziției de trimitere în fața consiliului de onoare, și trebuie să fie temeinic argumentată.

Președintele consiliul de onoare va stabili, în termen de maximum două zile lucrătoare de la depunerea cererii de recuzare ori a declarației de abținere, dacă acestea sunt sau nu întemeiate, consemnând ulterior hotărârea luată într-un proces-verbal care se introduce în dosarul cauzei.

Membrii titulari în privința cărora a fost admisă declarația de abținere sau cererea de recuzare, precum și membrii titulari care nu pot participa la ședința de analiză din motive temeinice (misiuni, concedii etc.) sunt înlocuiți de către președintele consiliului de onoare cu membrii supleanți, în termen de 3 zile lucrătoare de la data soluționării cererii de recuzare ori a declarației de abținere.

În cazul când nici membrii supleanți nu îndeplinesc condițiile pentru a fi titulari, cu cel puțin 3 zile lucrătoare înainte de data ședinței, se procedează la alegerea, prin vot deschis, a altor membri titulari ai consiliului, numai pentru analizarea respectivei cauze.

În situația în care analizarea cauzei nu se poate realiza nici în condițiile alin. (6), devin aplicabile prevederile art. 2 alin. (2) lit. a) și b).

Recuzarea sau abținerea președintelui consiliului de onoare se soluționează de persoana care a emis ordinul/dispoziția de trimitere în fața consiliului de onoare, prin rezoluție scrisă pe cererea de recuzare ori declarația de abținere. Prevederile alin. (4)-(7) se aplică în mod corespunzător.

Ședința consiliului de onoare se ține în cel mult 15 zile lucrătoare de la momentul comunicării președintelui a ordinului/dispoziției de trimitere a cadrului militar în fața consiliului de onoare sau, după caz, de la data luării la cunoștință, în condițiile art. 16 alin. (5), a acestuia de către cadrul militar trimis în fața consiliului, timp în care dosarul va fi studiat de membrii consiliului.

Pe timpul studierii dosarului, precum și în vederea pregătirii desfășurării ședinței, membrii consiliului de onoare pot solicita consilierilor juridici asistență juridică.

Data și ora începerii ședinței se stabilesc de președintele consiliului de onoare și se comunică în scris membrilor, ofițerului desemnat și cadrului militar trimis în fața consiliului.

Persoanele care au dat note explicative pe timpul cercetării, ale căror declarații verbale în fața consiliului sunt necesare, vor fi încunoștințate în scris, în timp util, asupra datei și locului ședinței, prezența acestora fiind obligatorie.

În scopul exercitării dreptului la apărare, cadrul militar trimis în fața consiliului de onoare are dreptul:

a) să solicite administrarea de probe în apărarea sa;

b) să depună orice înscrisuri doveditoare pe care le deține, inclusiv rapoarte personale;

c) să noteze date și informații din dosar care nu sunt clasificate potrivit legii.

Președintele consiliului de onoare întocmește un proces-verbal, în care consemnează condițiile în care a fost asigurat accesul la documentele din dosar, care se prezintă pentru semnare și cadrului militar trimis în fața consiliului de onoare.

În procesul-verbal se consemnează și situațiile în care consultarea actelor dosarului sau doar a unora dintre acestea nu a fost posibilă din cauza neîndeplinirii condițiilor privind accesul la informații clasificate.

Pentru asigurarea efectului preventiv și educativ al activității consiliilor de onoare, la ședințele acestora pot asista toate cadrele militare prezente în unitatea respectivă, care sunt cel puțin egale în grad cu cel trimis în fața consiliului.

Martorii se introduc, pe rând, în sală și rămân numai după ce au fost audiați, dacă îndeplinesc condițiile de a asista la dezbateri.

Membrii consiliului de onoare care se abțin sau sunt recuzați pot asista la ședință, dar nu au dreptul să pună întrebări sau să influențeze în vreun fel hotărârea consiliului de onoare.

În deschiderea ședinței președintele consiliului de onoare dă cuvântul ofițerului desemnat, care prezintă referatul întocmit de către acesta. În continuare, se dă cuvântul cadrului militar trimis în fața consiliului pentru a-și prezenta poziția față de faptele reținute în sarcina sa, precum și eventualele probe pregătite în apărare.

Se trece la audierea cadrului militar trimis în fața consiliului, apoi la audierea martorilor. Întrebările adresate acestora se pun numai de către membrii consiliului prin sau cu acordul președintelui acestuia. În același mod cel trimis în fața consiliului de onoare poate cere lămuriri martorilor.

Dacă în ședința de analiză rezultă necesitatea completării dosarului cu noi probe, consiliul de onoare poate amâna analiza pentru o altă ședință, amânare care se face o singură dată pentru cel mult 10 zile lucrătoare.

Lucrările ședinței consiliului de onoare se consemnează de unul din membrii consiliului de onoare desemnat de către președinte, într-un proces-verbal semnat de membrii consiliului.

Președintele declară dezbaterile încheiate, iar membrii consiliului de onoare care au analizat cazul se retrag pentru deliberare și adoptarea hotărârii.

În luarea hotărârii, consiliul de onoare va avea în vedere caracterul și gravitatea abaterii, împrejurările în care a fost săvârșită, consecințele acesteia, comportarea anterioară a celui în cauză etc.

Consiliul de onoare ia hotărârea astfel: fiecare membru, începând cu cel mai mic în grad, iar la grade egale cu cel mai nou în grad, propune una dintre soluțiile prevăzute la art. 27, adoptându-se hotărârea propusă de majoritatea membrilor consiliului.

Hotărârea va conține descrierea pe scurt a abaterii săvârșite, concluziile rezultate, propunerea fiecărui membru al consiliului și decizia luată.

Hotărârea se semnează de membrii consiliului care au analizat cauza.

După adoptare, hotărârea va fi adusă imediat la cunoștința celui trimis în fața consiliului, sub semnătură, de către președintele consiliului de onoare, în prezența cadrelor militare care au participat la ședința consiliului.

În cazul dispunerii măsurii prevăzute la art. 29 lit. a), cauza se reanalizează de către consiliul de onoare, în termen de cel mult 10 zile lucrătoare.

În cazul dispunerii măsurii prevăzute la art. 29 lit. c), dosarul cauzei se înaintează structurii de resurse umane, în vederea întocmirii ordinului/dispoziției de sancționare.

În cazul dispunerii măsurii prevăzute la art. 29 lit. d), comandantul/șeful unității constituie consiliul de judecată, iar dosarul cauzei se transmite acestuia în termen de cel mult 3 zile lucrătoare.

În situația în care consiliul de judecată nu se constituie la nivelul unității, dosarul cauzei se înaintează ierarhic comandantului/șefului eșalonului la care se va constitui consiliul de judecată, în termen de 5 zile lucrătoare, însoțit de un raport în care menționează și punctul său de vedere motivat. Comandanții/Șefii eșaloanelor superioare dispun constituirea consiliului de judecată, iar dosarul cauzei se transmite acestuia.

Ordinul/Dispoziția de sancționare trebuie să cuprindă:

a) descrierea faptei care constituie abatere disciplinară și încadrarea juridică a acesteia;

b) precizarea prevederilor legale încălcate de către cadrul militar;

c) motivele pentru care au fost înlăturate apărările formulate;

d) sancțiunea disciplinară și temeiul legal în baza căruia aceasta se aplică;

e) termenul în care sancțiunea disciplinară poate fi contestată și persoana competentă să soluționeze contestația, după caz;

f) instanța competentă la care poate fi contestat actul administrativ prin care s-a dispus sancțiunea disciplinară;

g) alte date și elemente apreciate ca necesare, după caz.

Cadrului militar sancționat disciplinar i se comunică ordinul/dispoziția de sancționare, prin grija structurii de resurse umane, de regulă, prin înmânare cu semnătură de primire, la sediul unității în care acesta își desfășoară activitatea sau la domiciliul/reședința acestuia.

Ordinul/Dispoziția de sancționare clasificat/clasificată potrivit legii se aduce la cunoștință cadrului militar sancționat disciplinar prin intermediul structurii de resurse umane din unitatea în care își desfășoară activitatea. În acest caz, se întocmește un proces-verbal privind modalitatea de comunicare.

Consiliile de judecată se compun din 3 membri, apreciați pentru integritatea morală, competență profesională și credibilitate, dintre care cel puțin unul cu studii juridice, după cum urmează:

a) pentru generali (amirali):

- președinte: un general (amiral) cu grad sau funcție superioară celui care urmează a fi judecat;

- membri: generali (amirali) cu grad cel puțin egal cu al celui care urmează să fie judecat;

b) pentru ofițerii cu gradul de colonel (comandor):

- președinte: un ofițer care are cel puțin gradul de colonel (comandor);

- membri: colonei (comandori);

c) pentru ofițerii cu gradul de locotenent-colonel (căpitan-comandor):

- președinte: un colonel (comandor);

- membri:

- un colonel (comandor);

- un locotenent-colonel (căpitan-comandor);

d) pentru ofițerii cu gradul de maior (locotenent-comandor):

- președinte: un ofițer care are cel puțin gradul de locotenent-colonel (căpitan-comandor);

- membri:

- un ofițer care are cel puțin gradul de locotenent-colonel (căpitan-comandor);

- un ofițer care are cel puțin gradul de maior (locotenent-comandor);

e) pentru ofițerii cu grade inferioare:

- președinte: un ofițer cu grad superior;

- membri:

- un ofițer cu grad superior;

- un ofițer cu grad inferior, cel puțin egal în grad cu cadrul militar trimis în fața consiliului de judecată;

f) pentru maiștri militari și subofițeri:

- președinte: un ofițer cu grad superior;

- membri:

- un ofițer, indiferent de grad;

- un maistru militar sau subofițer, cel puțin egal în grad cu cadrul militar trimis în fața consiliului de judecată.

Cadrele militare care se numesc în componența consiliilor de judecată pot fi de la eșaloanele unde funcționează consiliile respective, precum și din unitățile subordonate acestora. De regulă, 1-2 cadre vor fi din unitatea unde este încadrat cel care urmează să fie judecat.

Nu pot fi numite ca membri în consiliile de judecată cadrele militare aflate în următoarele situații:

a) îndeplinesc funcția de comandant/șef al unității sau sunt înlocuitori legali ai acestuia;

b) ocupă funcția de consilier juridic sau îndeplinesc atribuții de consilier juridic în/pentru unitatea în care își desfășoară activitatea cadrul militar trimis în fața consiliului de judecată;

c) ocupă funcția de ofițer psiholog sau îndeplinesc atribuții de asistență psihologică în/pentru unitatea la nivelul căreia se constituie consiliul de judecată;

d) se află sub efectul unei sancțiuni disciplinare;

e) se află în curs de cercetare prealabilă ori în analiza consiliului de judecată/onoare;

f) împotriva acestora a fost dispusă începerea urmării penale, se află în faza de judecată sau au fost condamnați prin hotărâre judecătorească la pedeapsa închisorii cu suspendarea executării pedepsei ori la pedeapsa amenzii penale pentru infracțiuni săvârșite din culpă ori față de acestea s-a dispus renunțarea la aplicarea pedepsei ori amânarea aplicării pedepsei printr-o hotărâre judecătorească rămasă definitivă;

g) sunt rude sau afini, până la gradul al patrulea inclusiv, cu cel trimis în judecată;

h) sunt parte (ei sau rudele lor până la gradul al patrulea inclusiv) într-un proces contra celui cercetat;

i) sunt creditori sau debitori ai celui trimis în judecată;

j) au avut calitatea de ofițer desemnat pentru cercetarea faptei;

k) au avut calitatea de ofițer nominalizat să ajute la efectuarea cercetării prealabile;

l) au calitatea de șef nemijlocit sau subordonat al cadrului militar cercetat;

m) au făcut sesizări împotriva celui cercetat sau urmează să se prezinte ca martori în ședința de judecată;

n) au participat la analiza cauzei în consiliul de onoare.

Ofițerii, maiștrii militari și subofițerii sunt trimiși în fața consiliilor de judecată de către comandanții/șefii unităților din care fac parte.

Comandanții/Șefii unităților de la nivelurile ierarhice superioare pot trimite cadrele militare din unitățile subordonate, iar ministrul afacerilor interne pe orice ofițer, maistru militar sau subofițer în fața consiliilor de judecată de la eșaloanele la care, potrivit prevederilor art. 32 și 33, acestea pot să fie judecate.

Cadrele militare detașate la alte unități din Ministerul Afacerilor Interne sunt trimise în fața consiliilor de judecată constituite la nivelul unităților din care fac parte.

Cadrele militare numite în statul "M" ori în statul "S" al Ministerului Afacerilor Interne sunt trimise în fața consiliilor de judecată constituite la nivelul aparatului central al Ministerului Afacerilor Interne.

Cadrele militare numite în statul "S" al inspectoratelor generale sunt trimise în fața consiliilor de judecată constituite la nivelul acestora.

Cadrele militare care urmează cursuri sau susțin examene de carieră în instituțiile de formare ale Ministerului Afacerilor Interne sunt trimise în fața consiliilor de judecată constituite la nivelul unităților din care fac parte.

Ordinul/Dispoziția de trimitere în fața consiliului de judecată se emite în termen de cel mult 5 zile lucrătoare de la data luării la cunoștință de fapta comisă sau, după caz, de la data luării măsurii prevăzute la art. 29 lit. d).

Ordinul/Dispoziția prevăzut(ă) la alin. (1) conține, în mod obligatoriu:

a) temeiul legal în baza căruia se emite;

b) gradul, numele, prenumele, unitatea și funcția cadrului militar trimis în fața consiliului de judecată,

c) descrierea faptelor săvârșite,

d) componența consiliului de judecată;

e) după caz, numărul hotărârii consiliului de onoare și descrierea, pe scurt, a aspectelor reținute;

f) numele ofițerului desemnat care va efectua cercetarea prealabilă sau, după caz, al ofițerului desemnat care a efectuat cercetarea.

Ordinul/Dispoziția de trimitere în fața consiliului de judecată se transmite, în scris, în termen de cel mult 2 zile lucrătoare de la emitere, prin grija structurii de resurse umane:

a) președintelui și membrilor consiliului de judecată;

b) comandantului/șefului unității din care face parte cadrul militar trimis în fața consiliului de judecată sau celui la care se află detașat sau pus la dispoziție, după caz;

c) ofițerului desemnat care va efectua cercetarea sau, după caz, ofițerului desemnat care a efectuat cercetarea;

d) cadrului militar trimis în fața consiliului de judecată pe bază de semnătură. În situația în care cadrul militar refuză să semneze de luare la cunoștință și de primire a ordinului/dispoziției de trimitere în fața consiliului de judecată se încheie un proces-verbal, care se introduce în dosarul cauzei.

În situația în care cadrul militar trimis în fața consiliului de judecată absentează în mod justificat - misiune, spitalizare, concediu, permisie ori în situații de forță majoră - se încheie un proces-verbal, care se introduce în dosarul cauzei, termenul de comunicare către acesta, prevăzut la alin. (3), urmând să curgă de la data încetării acestei situații.

Ordinul/Dispoziția prevăzut(ă) la alin. (1) se introduce în dosarul cauzei.

Cercetarea se realizează în condițiile prevăzute la art. 9 alin. (4)-(6) și art. 10-15.

Prin excepție de la prevederile alin. (1), în situația prevăzută la art. 37 lit. b), nu se mai efectuează o nouă cercetare.

Dosarul cauzei, înregistrat la structura de secretariat a unității unde este constituit consiliul de judecată, se prezintă de către ofițerul desemnat președintelui acestuia.

Ședința consiliului de judecată se ține în cel mult 5 zile lucrătoare de la prezentarea dosarului cauzei, data și ora fiind fixate de președintele consiliului, timp în care conținutul acestuia va fi studiat de membrii consiliului.

Acest termen se reduce la maximum 48 de ore când trimiterea în fața consiliului de judecată se face pentru fapte care aduc grave prejudicii ordinii și disciplinei militare.

În cazul în care președintele consideră că rezultatul cercetărilor nu este edificator, va chema cadrul militar trimis în fața consiliului de judecată, precum și persoanele care pot da relații asupra abaterilor săvârșite de acesta, pentru lămurirea diverselor aspecte și completarea dosarului cauzei.

Când două sau mai multe cadre militare sunt trimise în fața consiliului de judecată pentru aceleași fapte săvârșite în comun, li se întocmesc dosare separate, dar sunt trimise în fața aceluiași consiliu de judecată, constituit în raport cu cel mai mare în grad, respectiv în funcție pentru cadrele militare cu grade egale.

Dacă cei învinuiți fac parte din unități subordonate unor eșaloane care pot constitui consilii de judecată, aceștia vor fi trimiși în fața consiliului de judecată al primului eșalon superior comun, la ordinul comandantului acestuia.

Cadrul militar trimis în fața consiliului de judecată are dreptul să fie asistat de un apărător, cu respectarea prevederilor legale referitoare la protecția informațiilor clasificate.

Apărătorul este ales de cel în cauză dintre cadrele militare în activitate, din rândul absolvenților cu studii juridice care dețin certificat/autorizație de acces la informațiile clasificate vehiculate în cauză.

Apărătorul ales nu poate fi:

a) consilierul juridic al unității sau care îndeplinește atribuții de consilier juridic în/pentru unitatea în care își desfășoară activitatea cadrul militar trimis în fața consiliului de judecată;

b) membru al consiliului de judecată sau, după caz, membru al consiliul de onoare care a analizat cauza;

c) ofițerul desemnat;

d) ofițerul nominalizat să ajute la efectuarea cercetării prealabile.

Președintele consiliului de judecată, cu cel mult 3 zile lucrătoare înainte de desfășurarea ședinței, va aduce la cunoștința cadrului militar trimis în fața consiliului, sub semnătură, precum și apărătorului acestuia, în cazul în care și l-a ales, conținutul dosarului cauzei. În situația prevăzută la art. 40 alin. (3), acest termen va fi de 24 de ore.

Prevederile art. 21 se aplică în mod corespunzător atât cadrului militar trimis în fața consiliului de judecată, cât și apărătorului ales.

Cadrul militar trimis în fața consiliului de judecată are dreptul să ceară recuzarea membrilor consiliului.

Membrii consiliului de judecată au obligația să se abțină de la a desfășura activități în cadrul consiliului, dacă se află în una dintre situațiile prevăzute la art. 18 alin. (1).

Prevederile art. 18 alin. (3) și (4) se aplică în mod corespunzător.

Recuzarea sau abținerea președintelui consiliului de judecată se soluționează de persoana care a constituit consiliul de judecată, prin rezoluție scrisă pe cererea de recuzare ori declarația de abținere.

Cadrul militar în privința căruia a fost admisă cererea de recuzare, respectiv declarația de abținere se înlocuiește prin ordin emis de comandantul/șeful care a constituit consiliul de judecată.

Ședințele consiliului de judecată nu sunt publice.

La începutul ședinței, președintele consiliului de judecată le va atrage atenția membrilor acestuia să își dea votul fără patimă și prejudecăți, îndeplinindu-și datoria de conștiință ca păstrători ai onoarei și demnității militare. În numele acelorași valori morale, înainte de a fi audiați, martorilor li se va cere să spună numai adevărul și să nu ascundă nimic din ceea ce cunosc.

Președintele consiliului de judecată dă citire ordinului/dispoziției de trimitere a cadrului militar în fața consiliului de judecată, iar ofițerul desemnat va prezenta referatul întocmit. În continuare, se dă cuvântul cadrului militar trimis în fața consiliului de judecată, personal ori prin apărător, pentru a-și prezenta faptele, precum și eventualele probe pregătite în apărare.

Se trece la ascultarea celui judecat, căruia membrii consiliului de judecată, prin președintele acestuia, îi pun întrebările pe care le consideră necesare pentru a se edifica asupra faptelor săvârșite. Acesta răspunde la întrebări personal, în prealabil putând să se consulte cu apărătorul.

După epuizarea întrebărilor sunt audiați martorii care vor fi introduși în sală, pe rând, în ordinea stabilită de președintele consiliului.

Membrii consiliului de judecată pot adresa întrebări martorilor prin președintele consiliului. În același mod, cadrul militar judecat sau apărătorul poate adresa întrebări sau cere lămuriri martorilor.

Președintele declară dezbaterile încheiate și se trece la deliberare, pe timpul căreia este permisă prezența numai a membrilor consiliului de judecată. Deliberarea se va încheia prin luarea unei hotărâri.

Prezența în sală a cadrului militar judecat este obligatorie. Atunci când cadrul militar trimis în fața consiliului de judecată absentează justificat (misiune, spitalizare, concediu, permisie ori în situații de forță majoră), se încheie un proces-verbal, care se introduce în dosarul cauzei, termenul prevăzut la art. 40 alin. (2) fiind suspendat, urmând ca ședința să se stabilească într-un termen de cel mult 3 zile lucrătoare de la data încetării situației.

În caz de absență nejustificată a cadrului militar trimis în fața consiliului de judecată, ședința de judecată se desfășoară în lipsa acestuia, specificându-se acest lucru în procesul-verbal al ședinței și în hotărâre.

În situația în care în ședința de judecată rezultă necesitatea completării dosarului cu noi probe, consiliul poate hotărî cu majoritate de voturi, o singură dată, reluarea judecării cauzei în termen de cel mult 5 zile lucrătoare.

Hotărârea de reluare a judecății va fi adusă la cunoștința cadrului militar trimis în fața consiliului de judecată, va fi consemnată în procesul-verbal și, totodată, despre aceasta președintele consiliului va raporta ministrului afacerilor interne/comandantului/șefului unității la care funcționează consiliul de judecată.

În procesul-verbal se vor preciza aspectele insuficient clarificate, asupra cărora trebuie să se obțină date suplimentare necesare la reluarea judecării.

În luarea hotărârii, consiliul de judecată va avea în vedere caracterul și gravitatea abaterii, împrejurările în care a fost săvârșită și comportarea anterioară a celui judecat.

Consiliul de judecată ia hotărârea în felul următor: fiecare membru, începând cu cel mai mic în grad, iar la grade egale cu cel mai nou în grad, propune una din hotărârile prevăzute la art. 49 din prezentul regulament, adoptându-se hotărârea propusă de majoritatea membrilor consiliului.

Hotărârea consiliului de judecată va conține descrierea pe scurt a abaterii săvârșite, concluziile rezultate, propunerea fiecărui membru al consiliului și decizia adoptată.

Hotărârea se semnează de toți membrii consiliului de judecată și se aduce la cunoștință celui judecat, sub semnătură. Dacă acesta refuză să semneze, președintele consiliului va dispune consemnarea situației în procesul-verbal al ședinței.

Modul de desfășurare a ședinței de judecată, precum și hotărârea adoptată se consemnează în procesul-verbal al ședinței de către unul din membrii consiliului, desemnat de către președintele acestuia.

După analizarea documentelor, ministrul afacerilor interne/comandantul/șeful unității va proceda astfel:

a) infirmă în scris hotărârea adoptată, dacă au fost încălcate prevederile de procedură cuprinse în prezentul regulament, și restituie motivat dosarul în vederea reanalizării de către consiliul de judecată;

b) în cazul adoptării hotărârii de la art. 49 lit. b), va aplica sancțiunea disciplinară propusă sau una mai ușoară;

c) în cazul adoptării hotărârii de la art. 49 lit. c), va aplica o sancțiune disciplinară mai ușoară sau va emite actul administrativ de trecere în rezervă, iar în situația în care nu are competență, va înainta pe cale ierarhică, în termen de cel mult 5 zile lucrătoare de la data pronunțării, un raport însoțit de dosarul cauzei ministrului afacerilor interne, respectiv comandantului/șefului care are competență potrivit art. 43 din lege, în vederea emiterii actului administrativ de trecere în rezervă.

După adoptarea uneia din hotărârile prevăzute la art. 49 alin. (1) lit. a) și b), dosarul cauzei va fi introdus în dosarul personal al celui judecat de consiliul de judecată.

În cazul dispunerii măsurii prevăzute la alin. (1) lit. a), cauza se reanalizează de către consiliul de judecată, în termen de cel mult 10 zile lucrătoare.

În cazul dispunerii măsurii prevăzute la alin. (1) lit. b) și c), dosarul cauzei se înaintează structurii de resurse umane, în vederea întocmirii ordinului/dispoziției de sancționare sau, după caz, în vederea înaintării acestuia, pe cale ierarhică, ministrului afacerilor interne/comandantului/șefului care are competență potrivit art. 43 din lege, în vederea emiterii actului administrativ de trecere în rezervă.