Decizia nr. 70/2017

Valer Dorneanu

- președinte

Marian Enache

- judecător

Petre Lăzăroiu

- judecător

Daniel Marius Morar

- judecător

Mircea Ștefan Minea

- judecător

Mona-Maria Pivniceru

- judecător

Livia Doina Stanciu

- judecător

Simona-Maya Teodoroiu

- judecător

Varga Attila

- judecător

Cristina Cătălina Turcu

- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Luminița Nicolescu.

1.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 4 lit. c) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2013

privind timbrul de mediu pentru autovehicule, excepție ridicată de Lazăr Lungu în Dosarul nr. 31.620/3/2014 al Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.434D/2015.

2.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea excepției ca neîntemeiată, pentru motivele reținute în jurisprudența Curții Constituționale.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

4.

Prin Decizia nr. 4.272 din 21 septembrie 2015, pronunțată în Dosarul nr. 31.620/3/2014, Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 4 lit. c) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2013

privind timbrul de mediu pentru autovehicule. Excepția a fost invocată într-o cauză având ca obiect recursul împotriva sentinței prin care s-a respins cererea de chemare în judecată prin care s-a solicitat obligarea autorităților la restituirea sumei reprezentând timbru de mediu.

5.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul susține că textul de lege criticat aduce atingere principiului neretroactivității legii, deoarece, la momentul primei înmatriculări în România a autovehiculului achiziționat, reglementările legale în vigoare nu prevedeau obligația achitării unei astfel de taxe, aceasta intervenind ulterior. Ceea ce legiuitorul nu a luat în calcul este faptul că autoturismul a fost scutit inițial de plata acestei taxe, iar nu proprietarul. Se arată că textul de lege criticat aduce atingere și dispozițiilor

art. 44 din Legea fundamentală , deoarece, prin instituirea unui timbru de mediu, s-a îngrădit posibilitatea persoanelor de a achiziționa un autovehicul.

6.

Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, pentru motivele care au stat la baza

Deciziei nr. 645 din 11 noiembrie 2014 .

7.

Potrivit dispozițiilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

8.

Avocatul Poporului apreciază că textul de lege criticat este constituțional, deoarece acesta se aplică numai de la momentul intrării sale în vigoare, pentru viitor. Norma supusă controlului instituie pentru viitor o taxă și nu modifică retroactiv normele ce trebuiau respectate la momentul primei înregistrări, neafectând cadrul legal în vigoare la acel moment. Nu poate fi reținută nici critica de neconstituționalitate a textului de lege criticat prin raportare la dispozițiile

art. 44 din Constituție . Mai mult, dreptul de proprietate privată obligă la respectarea sarcinilor privind protecția mediului conform dispozițiilor constituționale ale

art. 44 alin. (7) din Legea fundamentală .

9.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând actul de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile

Constituției , precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

10.

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor

art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale

art. 1 alin. (2) , ale

art. 2 ,

3 ,

10

și

29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

11.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile

art. 4 lit. c) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2013

privind timbrul de mediu pentru autovehicule, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 119 din 4 martie 2013, având următorul cuprins: „Obligația de plată a timbrului intervine o singură dată, astfel: (…)

c)

cu ocazia transcrierii dreptului de proprietate asupra autovehiculului rulat și pentru care nu a fost achitată taxa specială pentru autoturisme și autovehicule, taxa pe poluare pentru autovehicule sau taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, potrivit reglementărilor legale în vigoare la momentul înmatriculării“.

12.

Curtea observă că

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2013

a fost abrogată începând cu data de 1 februarie 2017, prin

art. XII din Legea nr. 1/2017

privind eliminarea unor taxe și tarife, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 15 din 6 ianuarie 2017. Având în vedere că textul de lege criticat continuă să își producă efectele juridice în cauză, acesta va fi supus controlului de constituționalitate, potrivit

Deciziei nr. 766 din 15 iunie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, prin care Curtea Constituțională a statuat că sintagma „în vigoare“ din cuprinsul dispozițiilor

art. 29 alin. (1)

și ale

art. 31 alin. (1) din Legea nr. 47/1992

este constituțională în măsura în care se interpretează în sensul că sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare.

13.

Autorul excepției de neconstituționalitate susține că textul de lege criticat aduce atingere dispozițiilor constituționale cuprinse în

art. 15 alin. (2)

referitoare la principiul neretroactivității legii și în

art. 44

referitor la dreptul de proprietate.

14.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că s-a mai pronunțat asupra unor critici similare prin

Decizia nr. 162 din 17 martie 2015 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 370 din 27 mai 2015,

Decizia nr. 127 din 10 martie 2016 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 9 iunie 2016,

Decizia nr. 565 din 15 septembrie 2015 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 807 din 29 octombrie 2015,

Decizia nr. 209 din 12 aprilie 2016 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 464 din 22 iunie 2016, și

Decizia nr. 118 din 10 martie 2015 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 318 din 11 mai 2015.

15.

Curtea a reținut că timbrul de mediu vizează constituirea fondului de mediu cu o destinație clar stabilită, fiind o taxă parafiscală, și se plătește o singură dată. Totodată, potrivit

art. 35 alin. (2) din Constituție , statul asigură cadrul legislativ pentru exercitarea dreptului la un mediu înconjurător sănătos, iar conform

art. 1 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2013 , timbrul se face venit la bugetul Fondului pentru mediu și se utilizează de Administrația Fondului pentru Mediu în vederea finanțării programelor și proiectelor pentru protecția mediului. În aceste condiții, Curtea a constatat că măsurile luate de legiuitor au avut în vedere îndeplinirea obligației prevăzute de chiar textul

Constituției

(a se vedea, în acest sens,

Decizia nr. 162 din 17 martie 2015 , paragraful 24).

16.

Referitor la opțiunea legiuitorului de a alege ca moment de referință pentru plata timbrului de mediu înscrierea/reintroducerea în parcul național sau transcrierea dreptului de proprietate, evenimente ulterioare intrării în vigoare a legii, Curtea a reținut că aceasta este în concordanță cu principiul activității legii, potrivit căruia orice act normativ acționează cât timp este în vigoare, fiind aplicabil tuturor actelor, faptelor și situațiilor juridice născute după acest moment (a se vedea, în acest sens,

Decizia nr. 127 din 10 martie 2016 , paragraful 20). Din această perspectivă, nu se aduce atingere dispozițiilor

art. 15 alin. (2) din Legea fundamentală , întrucât, potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, legea nouă este aplicabilă de îndată tuturor situațiilor care se vor constitui, se vor modifica sau se vor stinge după intrarea ei în vigoare, precum și tuturor efectelor produse de situațiile juridice formate după abrogarea legii vechi (a se vedea, în acest sens,

Decizia nr. 565 din 15 septembrie 2015 , paragraful 17, și

Decizia nr. 209 din 12 aprilie 2016 , paragraful 23).

17.

Totodată, Curtea constată că este lipsită de temei critica de neconstituționalitate a prevederilor

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 9/2013

formulată în raport cu

art. 44 din Constituție , având în vedere că, potrivit alin. (1) și (7) ale normei constituționale invocate, conținutul și limitele dreptului de proprietate sunt stabilite prin lege și că dreptul de proprietate privată obligă la respectarea sarcinilor privind protecția mediului (a se vedea, în acest sens,

Decizia nr. 118 din 10 martie 2015 , paragraful 20).

18.

Distinct de cele anterior menționate, Curtea observă Hotărârea pronunțată de Curtea de Justiție a Uniunii Europene la data de 9 iunie 2016 în Cauza C-586/14 Vasile Budișan împotriva Administrației Județene a Finanțelor Publice Cluj în care s-a reținut că

art. 110 din Tratatul de funcționare

a Uniunii Europene „trebuie interpretat în sensul că: [...] se opune ca statul membru respectiv să scutească de această taxă autovehiculele deja înmatriculate pentru care a fost plătită, dar nu a fost restituită o taxă în vigoare anterior declarată incompatibilă cu dreptul Uniunii“.

19.

Curtea reține că nu au relevanță constituțională cerințele rezultate din această hotărâre, ele ținând de obligația legislativului de a edicta norme în sensul hotărârilor Curții de Justiție a Uniunii Europene. În realizarea acestei obligații, Parlamentul a adoptat

Legea nr. 1/2017

privind eliminarea unor taxe și tarife, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 15 din 6 ianuarie 2017, care, prin

art. XII

dispune abrogarea

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 9/2013 , începând cu data de 1 februarie 2017.

20.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul

art. 146 lit. d)

și al

art. 147 alin. (4) din Constituție , al

art. 1-3 , al

art. 11 alin. (1) lit. A.d)

și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Lazăr Lungu în Dosarul nr. 31.620/3/2014 al Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și constată că prevederile

art. 4 lit. c) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2013

privind timbrul de mediu pentru autovehicule sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 28 februarie 2017.