Decizia nr. 368/2003

Nicolae Popa - președinte

Costica Bulai - judecător

Nicolae Cochinescu - judecător

Constantin Doldur - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Șerban Viorel Stanoiu - judecător

Ioan Vida - judecător

Florentina Balta - procuror

Doina Suliman - magistrat-asistent șef

Pe rol se afla soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 12 alin. (1) și ale

art. 44 alin. (1), (2) și (4) din Ordonanța Guvernului nr. 7/2001

privind impozitul pe venit, aprobată cu modificări și completări prin

Legea nr. 493/2002 , excepție ridicată de Ioan Moisa în Dosarul nr. 1.343/2003 al Tribunalului Alba - Secția civilă.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public, considerând ca dispozițiile legale criticate nu contravin prevederilor constituționale invocate, pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constata următoarele:

Prin Încheierea din 21 martie 2003, pronunțată în Dosarul nr. 1.343/2003, Tribunalul Alba - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 12 alin. (1) și ale

art. 44 alin. (1), (2) și (4) din Ordonanța Guvernului nr. 7/2001

privind impozitul pe venit, aprobată cu modificări și completări prin

Legea nr. 493/2002 . Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Ioan Moisa într-o cauza ce are ca obiect contestația formulată în contradictoriu cu Casa Judeteana de Pensii Alba.

În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține ca dispozițiile art. 12 alin. (1) și ale

art. 44 alin. (1), (2) și (4) din Ordonanța Guvernului nr. 7/2001

aduc atingere prevederilor constituționale ale art. 16, 33 și 46. În acest sens, arata ca, în cazul pensiilor, pentru a se obține venitul net, din venitul brut se scade doar contribuția pentru asigurările sociale de sănătate, nu și deducerea personală de baza și deducerile personale suplimentare, asa cum este în cazul deducerilor din salarii, ceea ce creează un regim diferențiat și protectionist. Autorul excepției mai susține ca persoanele handicapate pensionate ar trebui să se bucure de aceeași protecție specială ca și persoanele handicapate salariate, deoarece au nevoi suplimentare de tratament.

Instanța de judecată considera excepția neîntemeiată, deoarece dispozițiile legale criticate nu contravin, sub nici un aspect, prevederilor constituționale invocate. Astfel, arata ca "pensionării nu au o situație defavorizată față de persoanele salariate câtă vreme se impozitează numai suma de bani ce depășește plafonul de 5.000.000 lei și, respectiv, 5.700.000 lei". De asemenea, apreciază ca "nu se poate pune problema discriminarii între persoanele salariate și cele pensionate, chiar cu handicap", întrucât protecția persoanelor cu handicap se realizează și prin alte modalități prevăzute în acte normative speciale, cum ar fi, de exemplu,

Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 102/1999

privind protecția specială și încadrarea în munca a persoanelor cu handicap.

Potrivit prevederilor

art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului și Guvernului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate, iar în conformitate cu

art. 18^1 din Legea nr. 35/1997 , cu modificările ulterioare, a fost solicitat punctul de vedere al instituției Avocatul Poporului.

Președintele Camerei Deputaților apreciază ca dispozițiile legale criticate sunt constituționale și propune respingerea excepției de neconstituționalitate.

Guvernul apreciază ca excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, textele de lege criticate fiind în concordanta cu prevederile constituționale invocate. În acest sens, precizează ca, "la data intrării în vigoare a

Ordonanței de urgenta a Guvernului nr. 147/2002

pentru reglementarea unor probleme financiare și pentru modificarea unor acte normative, din venitul brut din pensie nu se mai suporta contribuția pentru asigurările sociale de sănătate, la care face referire

art. 44 alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 7/2001 , aprobată cu modificări și completări prin

Legea nr. 493/2002 , astfel ca acest alineat nu mai are, în prezent, obiect de reglementare".

În ceea ce privește critica de neconstituționalitate a textelor legale invocate, Guvernul apreciază că nu poate fi reținută încălcarea prevederilor constituționale ale art. 16 privind egalitatea cetățenilor în fața legii și a autorităților publice, întrucât cele două categorii de contribuabili care fac obiectul cauzei de fața, "și anume persoanele care realizează venituri din pensii și persoanele care realizează venituri din salarii sau alte surse autorizate potrivit legii, supuse unor regimuri juridice diferite, din punct de vedere al modalitatii de impozitare, nu se afla într-o situație identică, de natura să justifice aplicarea unui tratament egal".

De asemenea, nu poate fi reținută nici critica referitoare la infrangerea prevederilor constituționale ale art. 33 și 46, "întrucât dispozițiile legale ce fac obiectul excepției nu conțin reglementări de natura sa determine restrangerea acestor drepturi constituționale", care consacra ocrotirea sănătății și, respectiv, protecția persoanelor cu handicap.

Avocatul Poporului apreciază ca dispozițiile legale criticate sunt constituționale, menționând totodată faptul ca, potrivit prevederilor

art. 6 alin. (1) lit. e) din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 150/2002

privind organizarea și funcționarea sistemului de asigurări sociale de sănătate, pensionării de asigurări sociale, pensionării militari, pensionării I.O.V.R. și alte categorii de pensionari beneficiază de asigurare, fără plata contribuției de asigurări de sănătate.

Președintele Senatului nu a comunicat punctul sau de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale președintelui Camerei Deputaților, Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit în cauza de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile

Legii nr. 47/1992 , retine următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competența, potrivit dispozițiilor art. 144 lit. c) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (1), ale

art. 2, 3, 12 și 23 din Legea nr. 47/1992 , republicată, să soluționeze excepția de neconstituționalitate ridicată.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 12 alin. (1) și ale

art. 44 alin. (1), (2) și (4) din Ordonanța Guvernului nr. 7/2001

privind impozitul pe venit, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 435 din 3 august 2001, ordonanța aprobată cu modificări și completări prin

Legea nr. 493/2002 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 543 din 25 iulie 2002.

Aceste dispoziții legale au următoarea redactare:

- Art. 12 alin. (1): "Contribuabilii prevăzuți la art. 2 alin. (1) lit. a) au dreptul la deducerea din venitul anual global a unor sume sub forma de deducere personală de baza și deduceri personale suplimentare, acordate pentru fiecare luna a perioadei impozabile.";

- Art. 44 alin. (1), (2) și (4): "(1) Este impozabilă totalitatea veniturilor nete, încasate cu titlu de pensie de către contribuabili, plătite atât din fonduri constituite prin contribuții obligatorii la un sistem de asigurare socială, cat și cele primite cu titlu de pensie finanțată de la bugetul de stat, potrivit legii, pentru partea care depășește suma de 5.000.000 lei pe luna.

(2) Venitul net din pensie reprezintă diferența dintre venitul brut din pensie și contribuția pentru asigurările sociale de sănătate. [...]

(4) Venitul impozabil lunar din pensii se determina prin deducerea din suma veniturilor nete din pensii, calculate potrivit alin. (2), a unei sume fixe neimpozabile lunare de 5.000.000 lei."

În susținerea neconstitutionalitatii acestor texte de lege, autorul excepției invoca încălcarea următoarelor prevederi constituționale:

- Art. 16: "(1) Cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări.

(2) Nimeni nu este mai presus de lege.

(3) Funcțiile și demnitățile publice, civile sau militare, pot fi ocupate de persoanele care au numai cetățenia română și domiciliul în țara.";

- Art. 33: "(1) Dreptul la ocrotirea sănătății este garantat.

(2) Statul este obligat sa ia măsuri pentru asigurarea igienei și a sănătății publice.

(3) Organizarea asistenței medicale și a sistemului de asigurări sociale pentru boala, accidente, maternitate și recuperare, controlul exercitării profesiilor medicale și a activităților paramedicale, precum și alte măsuri de protecție a sănătății fizice și mentale a persoanei se stabilesc potrivit legii.";

- Art. 46: "Persoanele handicapate se bucura de protecție specială. Statul asigură realizarea unei politici naționale de prevenire, de tratament, de readaptare, de învățământ, de instruire și de integrare socială a handicapaților, respectând drepturile și îndatoririle ce revin părinților și tutorilor."

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constata că nu pot fi reținute susținerile autorului excepției potrivit cărora textele de lege criticate ar contraveni prevederilor constituționale invocate.

Potrivit

art. 1 alin. (1) lit. f) din Ordonanța Guvernului nr. 7/2001 , aprobată cu modificări și completări prin

Legea nr. 493/2002 , deducerile personale reprezintă o sumă neimpozabila acordată contribuabilului, cuprinzând deducerea personală de baza și deducerile personale suplimentare, în funcție de situația proprie sau a persoanelor aflate în întreținere. Neaplicarea deducerii personale de baza și a deducerilor personale suplimentare la venitul impozabil din pensie nu constituie o încălcare a principiului egalității, întrucât cele două categorii de contribuabili, persoanele pensionate și persoanele salariate sau care realizează venituri din surse autorizate, nu se afla într-o situație identică care să justifice aplicarea unui tratament egal. Dispozițiile legale criticate nu creează o situație defavorizată pentru pensionari, ci reprezintă opțiunea legiuitorului de a acorda, în funcție de situația materială, anumite facilități acestora, față de persoanele care au alte surse de venituri.

De altfel, Curtea Constituțională s-a mai pronunțat asupra constituționalității

art. 44 alin. (1), (2) și (4) din Ordonanța Guvernului nr. 7/2001 , constatând ca aceste dispoziții legale sunt constituționale. În acest sens este Decizia nr. 123 din 16 aprilie 2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 397 din 10 iunie 2002.

În ceea ce privește infrangerea, prin dispozițiile legale criticate, a prevederilor constituționale ale art. 33 referitoare la ocrotirea sănătății și a celor ale art. 46 privind protecția persoanelor handicapate, Curtea constata ca drepturile de care beneficiază persoanele cu handicap nu sunt afectate de aplicarea acestor dispoziții, deoarece acestea nu conțin reglementări de natura sa determine restrangerea acestor drepturi constituționale.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) și al art. 145 alin. (2) din Constituție, precum și al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 alin. (1) și (6) și al

art. 25 alin. (1) și (3) din Legea nr. 47/1992 , republicată,

CURTEA

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 12 alin. (1) și ale

art. 44 alin. (1), (2) și (4) din Ordonanța Guvernului nr. 7/2001

privind impozitul pe venit, aprobată cu modificări și completări prin

Legea nr. 493/2002 , excepție ridicată de Ioan Moisa în Dosarul nr. 1.343/2003 al Tribunalului Alba - Secția civilă.

Definitivă și obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 2 octombrie 2003.